Connect with us

Social

Fals: Supermaketurile din Europa se confruntă cu un deficit de legume

Publicat

pe

Postul de televiziune Pervîi Kanal din Federaţia Rusă a difuzat recent un reportaj în care se spune că în magazinele mari din câteva ţări europene precum Marea Britanie, Norvegia şi Danemarca se înregistrează un deficit de legume din cauza recoltei mici din Spania şi Italia, principalele state furnizoare de legume pe piaţa europeană. Moldovenii care locuiesc în aceste țări neagă cele relatate de presa rusă şi spun că în magazinele mari nu există deficit de legume. 

La 4 februarie 2017, Pervîi Kanal a difuzat în buletinul de ştiri de la ora 12.00 reportajul Европейские покупатели столкнулись с дефицитом овощей в супермаркетах” (traducere: „Cumpărătorii europeni se confruntă cu un deficit de legume în supermaketuri”). În reportaj sunt arătate imagini cu rafturi goale, iar într-o ladă – doi dovlecei şi câteva bucăţi de broccoli, iar imaginile preluate de pe site-ul tabloidului din Marea Britanie Dailymail.co.uk sunt însoţite de următorul text: „Câte trei salate de persoană. Cumpărătorii europeni se confruntă cu un deficit de legume. Neobişnuit de pustii sunt supermaketurile din Marea Britanie, Norvegia şi Danemarca. Vânzarea legumelor rămase este strict normată. De exemplu, unei persoane i se permite să cumpere doar câteva frunze de salate şi câteva bucăţi de broccoli. Iar preţurile sunt astronomice, dovleceii şi vinetele s-au scumpit de aproape patru ori într-o singură lună”. În material lipsesc opiniile cumpărătorilor europeni sau ale experţilor, iar jurnalista afirmă că acest deficit de legume este influenţat de vremea friguroasă din Italia şi Spania. Reportajul se încheie cu afirmaţia jurnalistei că: „Potrivit experţilor, dacă vremea nu se va îmbunătăţi, Europa ar putea rămâne şi fără citrice”, fără să fie citat vreun expert.

Pentru a verifica informațiile transmise de televiziunea rusă, Asociaţia Presei Independente (API) i-a contactat pe câțiva moldoveni stabiliţi în ţările prezentate în reportaj. Din cele relatate de conaţionalii noştri, doar în Marea Britanie unele legume sunt vândute în limita a câtorva unităţi pentru un cumpărător. Laura Sili, preşedinta Asociaţiei Moldovenilor din Marea Britanie, spune că unele supermaketuri din Londra, într-adevăr raţionalizează vânzările, însă doar a unor legume. Presa britanică (http://www.bbc.com) spune că este vorba de broccoli, dovlecei şi spanac – aceste legume ar fi fost afectate de îngheţurile din Spania. Totuşi, L. Sili confirmă că nu e vorba de un deficit de legume în general.

Norvegia şi Danemarca nu duc lipsă de legume

Moldovenii stabiliţi în cele două ţări scandinave, menţionate în reportajul de la Pervîi Kanal, dezmint relatările jurnaliştilor ruşi. Diana Cazacu, moldoveancă stabilită în oraşul Oslo, Norvegia, afirmă că magazinele de acolo nu se confruntă cu deficit de legume. Ca dovadă, Diana ne-a expediat imagini recente dintr-un magazin din Oslo, din care se vede că rafturile sunt pline cu legume. De asemenea, Diana spune că nu a observat o majorare a preţurilor la legume în ultima perioadă.

Acelaşi lucru îl confirmă şi Andrei Dadu, moldovean stabilit în Danemarca. Bărbatul susţine că din contra, în prezent, unele legume în magazinele din oraşul Copenhaga au afișat preţuri reduse, cu de la 5 până la 10 la sută. Andrei Dadu spune că în familia sa sunt persoane vegetariene, de aceea el cunoaşte foarte bine preţul legumelor.

În Spania nu s-a majorat preţul legumelor

Pavel Costaş, președintele Asociației Diasporei moldovenești din Regatul Spaniei „Salvados para salvar” (“Salvați pentru a salva”), locuieşte în oraşul Madrid. Deşi în reportajul de la Pervîi Kanal se menţionează că agricultura acestei ţări a avut de suferit din cauza calamităţilor naturale, P. Costaş afirmă că locuitorii de aici nu au remarcat un deficit de legume în magazine sau că preţurile s-ar fi majorat. El ne-a expediat şi câteva imagini care demonstrează contrariul celor difuzate în reportaj.

Menţionăm că programele televiziunii Pervîi Kanal din Federaţia Rusă, sunt retransmise şi în Republica Moldova prin intermediul postului Prime TV.

Lilia Zaharia

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).

Citește mai departe
Advertisement

Sănătate

Veșnica dezbatere: Vaccinare sau anti-vaccinare?

Publicat

pe

De către

În secolul XXI, o asemenea întrebare pare să nu își găsească locul. Progresul medicinei, vaccinarea și antibioticele au redus substanțial mortalitatea infantilă și au ajutat la creșterea duratei medii de viață. Cu toate acestea, un curent anti-vaccinare convinge din ce în ce mai mulți părinți să nu își vaccineze copiii sau să renunțe la o parte din schema recomandată.
Nu este pentru prima dată când vaccinurile sunt întâmpinate cu rezistență, despre primul vaccin împotriva variolei spunându-se că va transforma oamenii în vaci. Între timp, datorită campaniei mondiale de vaccinare, variola a fost eradicată fără ca vreun pacient să capete însușiri bovine.
Acum, vaccinurile sunt acuzate să provoace autism, epilepsie, paralizie, alergii și o mulțime de alte efecte secundare, toate mediatizate intensiv și transformate în povești „virale” prin simpla „distribuire” pe site-urile de socializare fără măcar a verifica sumar credibilitatea unei știri vechi de câțiva ani. De-a lungul istoriei, neînțelegerea modului în care funcționează lumea în care trăim ne-a făcut să ne temem de tunete, eclipse, comete și alte fenomene naturale pe care nu le puteam explica. În timp, cercetând și punând întrebări, umanitatea a ajuns să la un nivel de cunoaștere care îi permite să explice o mare parte din lumea care ne înconjoară. Mai avem însă multe de învățat, iar vaccinurile par să necesite în continuare o explicație pe înțelesul tuturor. Așadar,

Ce sunt vaccinurile?

Prezentate simplu, vaccinurile sunt modul în care putem furniza sistemului imunitar un mod de a identifica virușii, astfel încât organismul să își poată pune în mișcare mecanismele naturale de protecție. De obicei, un vaccin conține o versiune slăbită sau inactivă a unui virus, prin introducerea sa în organism, pe cale orală sau injectabil, sistemul imunitar primind informațiile de care are nevoie pentru a se apăra de adevăratele infecții.
Desigur, pe lângă virus, o doză de vaccin mai conține și alte substanțe necesare pentru prezervare, iar acestea au fost blamate pentru o serie de efecte secundare. În principiu, un vaccin conține poate conține:
  • săruri de aluminiu pentru doza eliberarea ingredientului activ și a îmbunătăți răspunsul sistemului imunitar;
  • thiomersal (thimerosal) pentru a preveni dezvoltarea unor bacterii periculoase în vaccin;
  • gelatină purificată pentru a proteja componenta activă de variațiile de temperatură;
  • albumină folosită drept stabilizator;
  • formaldehidă pentru a inactiva viruși sau bacterii;
  • regulatori de aciditate pentru a păstra un pH neutru;
  • antibiotice.
Deși unele substanțe au denumiri care par capabile să sperie și un chimist, în realitate nu sunt monștrii de care ar trebui să ne temem. Thiomersalul conține mercur, dar organismul uman îl descompune în etilmercur, un compus care este ulterior eliminat. Oricum, majoritatea vaccinurilor actuale nu mai folosesc thiomersalul drept conservant.
Formaldehida, cunoscută ca formol în formă de soluție apoasă, este produsă în mod natural de metabolismul uman. Se estimează că un bebeluș de două luni are aproximativ 1,1 miligrame de formaldehidă în sânge, de 10 ori mai mult decât cantitatea maximă dintr-un vaccin. Iar o pară conține de 50 de ori mai multă formaldehidă decât un vaccin.
Diversele săruri de aluminiu folosite conțin mai puțin de un miligram de aluminiu, iar acesta este eliminat de organism în câteva zile. Deși un metal, aluminiul poate fi regăsit în mod natural în alimente, inclusiv în laptele matern.
Despre antibiotice discuția este mult mai amplă, dar oricum cantitățile dintr-un vaccin sunt infim mai mici decât cele prescrise, uneori prea des, copiilor.

Care sunt efectele secundare ale vaccinurilor?

Toate vaccinurile au menționate efectele secundare în prospect, majoritatea enumerând febra, înroșirea locului în care s-a făcut injecția și o durere ușoară. Unele persoane pot avea reacții mai puternice, în general febră, dar acestea sunt foarte rare. Pentru a preveni posibila asocierea între vaccinare și simptomele unor boli, nu este recomandată vaccinarea celor care au deja stări febrile din diverse motive sau o afecțiune severă.
În general, se consideră că vaccinarea poate fi realizată chiar dacă persoana are o răceală ușoară, rinită alergică sau ale manifestări alergice, astm sau urmează un tratament cu antibiotice. Orice posibile contraindicații, cum ar fi reacțiile alergice severe la o anumită componentă a vaccinului, trebuie discutate cu medicul de familie sau medicul pediatru.

De ce se spune că vaccinurile provoacă autism?

Tulburările din spectrul autismului par să apară cu o frecvența crescută la copii, iar vaccinurile au fost bănuite să aibă o legătură. Totul a pornit de la coincidența dintre vârsta la care se administrează vaccinurile și vârsta la care sunt observate comportamente ce pot indica tulburări din spectrul autismului. Dar, cercetări recente sugerează că autismul își poate avea originea încă din perioada intrauterină, înainte de orice vaccinare. Deși nu s-au stabilit cu certitudine cauzele autismului, cea mai elaborată cercetare susține că un exces de sinapse în creier ar putea fi la originea tulburărilor din spectrul autismului, fără a evidenția vreo legătură cu vaccinarea.
În anul 1998, medicul britanic Andrew Wakefield a susținut că a descoperit o conexiune între vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) și autism, dar studiul său a fost dovedit a fi fals și a fost retras. Numeroase studii ulterioare nu au găsit nicio conexiune între vaccinarea de orice fel și autism. În luna iunie 2014, studiul „Vaccines are not associated with autism: An evidence-based meta-analysis of case-control and cohort studies”, realizat pe baza datelor medicale a peste 1.200.000 copii, nu a găsit nicio asociere între tulburările din spectrul autismului și vaccinare, vaccinul ROR, thiomersal sau expunerea la mercur.
Niciun alt studiu științific, indiferent unde în lume a fost realizat, nu a găsit vreo legătură între vaccinuri și autism. Dacă ar fi existat, până acum poate am fi avut deja un leac pentru autism. Între timp, cea mai bună soluție pentru prevenirea și tratarea autismului pare să fie intervenția timpurie, în special prin interacțiunea intensă dintre părinți și copiii care manifestă posibile simptome ale unor tulburări din spectrul autismului.

Vaccinul antipoliomielitic provoacă poliomielită?

Poliomielita a fost o problemă majoră a secolului trecut, în 1988 afectând un număr estimat de 350.000 persoane. În medie, una din 200 de persoane infectate era paralizată ireversibil, un procent cuprins între 5 și 10% dintre cei paralizați decedând. Datorită campaniei globale de vaccinare, în prezent doar în regiuni din trei țări mai există focare de poliomielită.
La începuturile vaccinării antipoliomielitice și în cazul administrării orale, exista posibilitatea redusă ca vaccinul să declanșeze poliomielita. Între timp, majoritatea statelor au renunțat la vaccinul oral și au optat pentru cel injectabil, care nu poate avea un astfel de efect deoarece conține tulpini inactivate de poliovirus (VPI).
În România și în alte state precum Franța, Canada sau Japonia, este utilizat și vaccinul injectabil IMOVAX POLIO produs de Sanofi Pasteur. În literatura de specialitate nu există date care să sugereze posibile efecte secundare grave, singurele reacții fiind cele obișnuite (febră și dureri moderate) și dispărând în câteva zile.
Cât privește infectarea cu „virusul SV 40 din rinichiul maimuței verde din Africa”, acest aspect se referă la o parte din vaccinurile produse în anii ’60, nu la cele folosite în prezent.

Care sunt riscurile antivaccinării?

Unul dintre argumentele celor care militează împotriva vaccinării este eradicarea bolilor precum poliomielita din țările civilizate. Totuși, o vacanță într-o locație exotică sau un pelerinaj pot aduce persoane nevaccinate în contact cu viruși încă activi în țări în care nu s-a reușit imunizarea completă. Ulterior, o singură persoană infectată este suficientă pentru a provoca o epidemie în rândul celor care au refuzat să se vaccineze.
Un alt argument folosit frecvent susține că „rujeola (pojarul), oreionul și rubeola sunt bolile copilăriei” și nu sunt periculoase. Dar aceste boli pot avea și complicații grave, în special dacă se declanșează la maturitate.

Concluzii

Ca orice medicament, un vaccin poate avea efecte adverse, dar acestea sunt rare sau minore. Pe ansamblu, vaccinurile de acum sunt cât se poate de sigure și, în mod cert, mult mai sigure decât în urmă cu 20 – 30 de ani. Raportat la severitatea bolilor prevenite, vaccinarea este un risc minor pe care trebuie să ni-l asumăm. În caz contrar, pot reizbucni epidemii ale unor boli care ar fi trebuit să dispară demult.
Citește mai departe

Cultură

Un librar basarabean adună perle de-ale cumpărătorilor. Ce se întâmplă într-o librărie din Brașov

Publicat

pe

De către

Mihail Vakulovski, autor, blogger, dramaturg, eseist, poet, om de cultură, romancier, scriitor și traducător român, lucrează și într-o librărie din Brașov. Urmărind istoriile publicate de Mihail, înțelegi că viața de librar nu este deloc plictisitoare.

Întrebat, în cadrul unui interviu, despre secvențele incredibile cu oameni care intră în librărie, dacă sunt adevărate, căci uneori par prea bune ca să fie inventate, Mihail Vakulovski a răspuns că „niciun scriitor n-ar putea să inventeze așa ceva”.

„Da, sunt adevărate… sută la sută, de aceea majoritatea se numesc Live din librărie. Sunt foarte diferite, majoritatea-s cu oameni care habar nu au ce e o librărie (avem ușa mereu deschisă, intră, „aici, într-o bibliotecă”, oricine, iarna să se încălzească, vara să se mai răcorească și să se ascundă de ploi). Întreabă dacă avem… orice, de la machetuțe de mașinuțe la prezervative, mici, bere la pet… Majoritatea nu vor, de fapt, nimic. Le zic că avem. „Nimic”, de Mircea Cărtărescu, o foarte bună carte de poezie. „Poe… cum?” m-a întrebat una. Altele sunt drăguţe, altele, foarte simpatice (mai ales alea cu copii), altele, adevărate povești înțelepte, altele, bancuri. Mi-am însemnat sute, mii astfel de întâmplări, fără să le aranjez în vreo ordine, să fac nu știu ce topuri sau să intenționez să le public”, spune Mihail Vakulovski în interviul oferit pentru Bookaholic.ro.

Iată și câteva din istoriile despre care vă vorbim:

Live din librărie: ”Aveți Baudelaire? E un scriitor străin care scrie ca Minulescu!”

Geplaatst door Mihail Vakulovski op Zondag 19 augustus 2018

„Aveți cărți?” – Da, e librărie. – „Și-s de vânzare?” – Da. – „Și cât costă?”

Librărie: ”Vreau ceva matematică, dar să nu fie beletristică!” #BogdanSuceavăNeAuzi?

Geplaatst door Mihail Vakulovski op Woensdag 5 december 2018

Live din librărie. Mămică: ”Uite ce cărți faine-s aici, Andrei. Ție ce ți-ar plăcea să citești?” – ”Nimic. Eu nu citesc, nu-mi place” – ”De unde știi, dacă nu citești?” – ”Nu-mi pasă, nu-mi place, nu citesc!”

Geplaatst door Mihail Vakulovski op Zaterdag 18 augustus 2018

„Vreau Agatha Christie, dar ceva nou, nu vechiturile astea. Care-i cea mai recentă carte a ei?”

Librărie: ”Aveți cărți vorbite?”

Geplaatst door Mihail Vakulovski op Dinsdag 27 november 2018

„Aveți cărți?” – Da, e librărie. – „Și-s de vânzare?” – Da. – „Și cât costă?”

Live, din librărie (vorbește la telefon): ”Mi-a zis de ceva cu ”Oscar roz”, da eu nu vreau să citesc orice, vreau ceva mișto, gen Fluturi”…

Geplaatst door Mihail Vakulovski op Zaterdag 19 mei 2018

„Aveți ceva care să-i învețe pe copii să fie normali, un decalog pentru copii, ceva care să-i scape de Satana, domnule, un decalog pentru copii, ceva?”

Live din librărie: ”Știți pe ăia de la Voltaj? Pe germană: sunt sfios la camere. Im dinst, donestat, cum se zice? Zamăn…

Geplaatst door Mihail Vakulovski op Zaterdag 30 juni 2018

Citește mai departe

Cultură

FOTO // Un an de la legalizarea căsătoriilor de același sex în Australia

Publicat

pe

De către

Parlamentul australian a votat în favoarea legalizării căsătoriilor de același sex pe 7 decembrie 2017. The Guardian a discutat cu câteva cupluri de homosexuali și lesbiene, care s-au căsătorit pe parcursul celor 12 luni, despre cum s-au simțit ei atunci.

1. Courtney și Tanealle Woods

A fost mai mult decât o alegere pentru noi și comunitatea noastră. A fost de parcă ne-am jucat cu un drept pe care trebuia să-l avem dintotdeauna.

Foto de Emma Klein

2. Gavin Sommer și Michael Silman

Când s-a votat în favoarea legalizării, m-am simțit incredibil de bucuros pentru comunitatea LGBTIQ, căci în sfârșit ne vom putea căsători și sărbători dragostea.
Foto de Elise Hassey

3. Elke Hupfauf și Roz Davis

Ne-am simțit ușurate și fericite. Eram pline de dragoste, dar nu am putut evita lacrimile de tristețe și resentimente pentru tot prin ce-am trecut.
Foto de Nicole Cleary

4. Rod Oaten și Brian Whitton

A fost incredibil, suprarealist. Nu m-am gândit că voi trăi acest moment vreodată. Evident, eram extrem de fericiți.

Foto de Ali Brown/White Lane Studio

5. Lesleyann MacGill și Jocelyn Verry

6. Bruce și Jamie

Am fost ușurați și, evident, mulțumiți de anunț. În același timp, ne gândeam că lupta nu s-a încheiat. Votul nu era final și guvernul încă mai era nehotărât.
Foto de Peter Izzard
Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sport5 ore în urmă

Aur pentru Republica Moldova la Campionatul Mondial de SAMBO printre cadeți! Cine este tânăra sambistă

Oxana Diacenco, elevă la Liceul Sportiv Municipal, a devenit campioană, la categoria 70+. Ea a învins-o în finală pe belorusa Valeria...

Politică5 ore în urmă

Ion Terguță: „PLDM a acceptat oferta ACUM. Urmează o perioadă de foc.”

În pofida declarațiilor lui Andrei Năstase, de acum câteva zile, potrivit cărora blocul ACUM „nu negociază nimic cu reprezentanții PLDM și...

Justiție6 ore în urmă

Ecstasy, cocaină, amfetamină și MDMA, într-un club din Chișinău. Patru persoane au fost reținute

Pastile Ecstasy, pliculețe cu praf alb asemănător cu amfetamina sau cocaină, MDMA. Asta au depistat forțele de ordine, în cadrul...

Sănătate8 ore în urmă

Veșnica dezbatere: Vaccinare sau anti-vaccinare?

În secolul XXI, o asemenea întrebare pare să nu își găsească locul. Progresul medicinei, vaccinarea și antibioticele au redus substanțial...

Economie9 ore în urmă

„Vestele galbene” în Franța // Câți bani au pierdut magazinele de la începutul protestelor

Este deja al patrulea weekend consecutiv de proteste ale vestelor galbene. Statistica protestului de ieri: 125 de mii de francezi...

Cultură10 ore în urmă

Un librar basarabean adună perle de-ale cumpărătorilor. Ce se întâmplă într-o librărie din Brașov

Mihail Vakulovski, autor, blogger, dramaturg, eseist, poet, om de cultură, romancier, scriitor și traducător român, lucrează și într-o librărie din Brașov....

Cultură10 ore în urmă

FOTO // Un an de la legalizarea căsătoriilor de același sex în Australia

Parlamentul australian a votat în favoarea legalizării căsătoriilor de același sex pe 7 decembrie 2017. The Guardian a discutat cu...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com