Campania electorală pentru prezidențiale are o nouă controversă, de această dată legată de finanțarea candidaților electorali de către partide. Pe data de 15 septembrie, Comisia Electorală Centrală a emis o circulară care a stârnit în primul rând impedimente pentru finanțarea unui candidat electoral. Principalii critici sunt reprezentanții opoziției. Curios însă este că CEC a invocat o prevedere, la originea căreia stă tot un deputat al opoziției.
Ce s-a întâmplat?
Circularele sunt acte ale Comisiei Electorale Centrale care stabilesc modul de operațiune într-o campanie electorală a actorilor implicați. Una din ele, cu numărul 2796, a fost făcută pe 15 septembrie 2020. Documentul de trei pagini semnat de vicepreședintele CEC, Vladimir Șarban, (ajuns în funcție după ce a fost înaintat încă din 2016, luna aprilie, de către predecesorul lui Igor Dodon, Nicolae Timofti) făcea o serie de interpretări ale Codului Electoral și a Regulamentului cu privire la finanțarea concurenților electorali.
Astfel, prima interpretare importantă este asta: „În cadrul alegerilor prezidențiale, partidele politice nu au calitatea de concurent electoral”.
A doua interpretare importantă se referă la acest lucru: „Având în vedere normele sus citate, în cazul scrutinului prezidențial partidul politic, care a desemnat candidatul la funcția de șef al statului, nu are calitatea de concurent electoral. Din acest considerent, orice susținere financiară de către un partid politic a candidatului pe care l-a desemnat se efectuează cu respectarea condițiilor aplicabile persoanelor juridice”.
Efectiv, CEC a făcut prin prima interpretare o distincție clară între partidul care a propus candidatul și candidatul propriu-zis, iar prin a doua – că acel partid nu este cu nimic mai important decât orice altă persoană juridică (companie, ONG, etc.). Efectiv, în cazul alegerilor de la noi, de exemplu PAS sau PUN, sau PLDM, sau PPDA care au înaintat-o pe Maia Sandu, pe Octavian Țîcu, pe Tudor Deliu sau pe Andrei Năstase nu pot finanța decât un volum stabilit de lege.
Intenția bună, dar întoarsă pe dos
În 2019, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco (pe atunci președinte al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități) a introdus un amendament la Codul Electoral în care stabilea că se constituie un plafon pentru donațiile care pot fi făcute în fondul electoral al unui candidat. Astfel, în cazul persoanelor fizice, această limită este de 6 salarii medii lunare pe economie, iar 12 sunt stabilite pentru persoanele juridice. Astfel, pentru că un salariu lunar mediu pe economie a fost stabilit la 7953, plafonul pentru o persoană fizică este de 47 de mii de lei, iar pentru persoanele juridice de 95 de mii de lei.
„Plafonarea donațiilor din partea persoanelor juridice era necesară în contextul în care, în versiunea veche, norma respectivă stimula preluarea partidelor de către oligarhii cu bani. Practic, o singură persoană putea fi unicul finanțator al partidului – cu 5 milioane de lei donați acesta putea să întrețină un partid și o campanie electorală. Micșorarea plafonului era și o recomandare constantă care venea de la instituțiile internaționale”, a explicat amendamentul Sergiu Litvinenco. Efectiv, această măsură a fost intenționată drept antioligarhică.
De ce este contestată?
Cei care contestă CEC spun că această interpretare a fost făcută într-un mod abuziv. Totodată, în această ordine de idei, ca urmare a circularei, PAS, care l-a delegat în funcție pe Dorin Cimil, actualul șef al CEC, i-a solicitat demisia acestuia. CEC a explicat această decizie astfel:
„Subliniez că, necesitatea acestei circulare a intervenit în urma examinării rapoartelor grupurilor de inițiativă, unde s-a atestat că mai multe grupuri de inițiativă au depășit plafonul prevăzut de lege. Accentuez că în anul 2016 au fost exact aceleași reguli de joc fără careva modificări, cu excepția plafonului donațiilor din partea persoanelor juridice. Modificarea plafonului care în anul 2016 era de o sută de salarii a fost modificat până la 12 salarii la inițiativa acelor politicieni care vin cu învinuiri la adresa mea personal”, a explicat decizia CEC secretarul instituției, Maxim Lebedinschi.
Totodată, Lebedinschi spune că această circulară are ca scop ca să nu se admită sancționări abuzive sau reguli incerte.
Și mai departe… dezbateri juridice
Potrivit reprezentantului CEC, concurenții electorali nu au decât să respecte regulile pe care le-au cerut anterior prin lege.
„Concurenții electorali din momentul înregistrării au dreptul să-și deschidă contul cu mențiunea „Fond electoral” și să înceapă colectarea mijloacelor necesare pentru campania electorală. Toate învinuirile la adresa mea sunt niște mecanisme de justificare a propriilor probleme”, a subliniat secretarul CEC, Maxim Lebedinschi.
Cei de la PAS spun, prin Sergiu Litvinenco, că „deși partidul este persoană juridică, este un nonsens să-l asimilezi oricărei alte persoane juridice atunci când vorbim de finanțarea candidatului propus de partidul în cauză”, a spus Litvinenco.
Asta deoarece partidul în sine primește bani de la bugetul de stat, calculat în baza performanțelor electorale, inclusiv de la alegerile prezidențiale.
Dorin Cimil a reacționat, spunând că:
„Referitor la circulara despre finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, menționez că nu o susțin, nu am susținut-o, de asta nici nu am semnat-o, iar argumentele le-am expus într-o ședință de lucru cu participarea membrilor CEC. […] În contextul celor expuse, continui să-mi realizez atribuțiile conform prevederilor legale. Îmi asum responsabilitatea deplină pentru deciziile luate în calitate de Președinte al Comisiei Electorale Centrale”
Efectiv, până la urmă, un partid politic poate să finanțeze un candidat cu maxim 95 de mii de lei. Chiar dacă este o obstrucționare, întotdeauna în istoria Republicii Moldova s-au găsit metode de „a dribla” legislația electorală.
