Connect with us
"
"

Social

Expert străin despre migrația din R. Moldova: „Pentru prima dată avem informații credibile”

Publicat

pe

Pe scurt

În R. Moldova locuiesc 2,6 milioane de oameni, potrivit celor mai noi date furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Astfel, se înregistrează o descreștere a populației cu aproximativ 190 de mii de persoane, față de datele recensământului din 2014.

Totodată, în 2017, circa 160 mii de moldoveni au părăsit țara, iar 110 mii au revenit în țară. Într-un interviu pentru moldova.org, expertul internațional Eliahu Ben-Mosche, doctor în științe statistice și demografice, a explicat prin ce metode a fost recalculat numărul populației și cum vor influența noile informații indicatorii economici și demografici din țara noastră.

Pe lung

Estimarea numărului populației pentru anii 2014-2019 are la bază o formulă simplă. „Se ia numărul populației înregistrat la începutul anului sau cifrele de la ultimul recensământ, se adaugă numărul nașterilor, se scade numărul deceselor și se adaugă cifra migrației nete pentru perioada unui an”, explică Eliahu Ben-Mosche.

  • Migrația netă este diferența dintre numărul imigranților și numărul emigranților înregistrat într-un an

„Aceasta a constituit cea mai delicată întrebare: Cum calculăm numărul celor care părăsesc țara? Până acum, migrația a fost calculată în baza mărturiilor cetățenilor care anunțau autoritățile că pleacă din țară. Dar puțin cetățeni fac acest lucru. De această dată, pentru a calcula numărul cetățenilor care părăsesc țara s-au luat ca bază datele privind traversările frontierei de stat de către persoanele fizice. Datele au fost oferite de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră”, lămurește expertul internațional.

Eliahu Ben-Mosche, doctor în științe statistice și demografice

Câți moldoveni traversează anual granița

Potrivit acestuia, anual, aproximativ două milioane de moldoveni traversează granița. „Unii dintre ei o fac o singură dată pe an, iar alții de mai mult de 100 de ori pe an. Probabil sunt cei care locuiesc aproape de frontieră și ies din țară pentru cumpărături sau alte scopuri și revin repede acasă, în aceeași zi”, punctează Eliahu Ben-Mosche.

Astfel, numărul migranților a fost estimat în baza traversărilor frontierei de stat de către persoanele fizice, la nivel individual, utilizând următoarele definiții:

  • Imigrant – persoana care a intrat în R. Moldova și a locuit în țară cel puțin 9 luni în următorul an de zile după ce a locuit în străinătate cel puțin 9 luni în anul precedent.
  • Emigrant – persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate cel puțin 9 luni cumulativ în următorul an, după ce a trăit în R. Moldova cel puțin 9 luni în anul precedent.

„Așadar, utilizând aceste definiții și ghidându-ne de cifrele oferite de Poliția de frontieră, am putut să determinăm exact cât timp petrec moldovenii peste hotare. Eu urmăresc datele statistice din Moldova din anul 2004 și acum este pentru prima dată când avem date solide și sigure legate de migrație”, spune Eliahu Ben-Mosche.

„Pentru stabilirea numărului migranților nu este important câți au plecat și câți au revenit, dar care este diferența între aceste două categorii, pentru că numărul populației se va schimba în funcție de migrația netă. Dacă 100 de oameni au ieșit din țară și 100 au intrat, atunci numărul populației nu este afectat. Așa că noi suntem interesați anume de migrația netă”, subliniază expertul.

Noua metodă de calculare a nașterilor

Acesta susține că migrația ar putea deveni o oportunitate uriașă de dezvoltare pentru R. Moldova. „Moldovenii care ajung să locuiască în alte țări sunt expuși la culturi noi, la alte moduri de viață. Este un proces răspândit. Astăzi, poți munci de la distanță, poți lucra peste hotare, apoi te poți întoarce. Ar putea fi o oportunitate mare pentru viitorul țării”, crede demograful.

Acesta susține că au fost corectate informațiile obținute la Recensământul din 2014, întrucât a fost unul cu multe probleme.

„Din fericire, s-au putut corecta datele și am putut să estimăm numărul populației și am obținut cifre sigure, de încredere. S-au îmbunătățit calculele privind numărul nașterilor și numărul decedaților. Am trecut de la conceptul dății în care se raportează decesul unei persoane la data în care a avut loc decesul, pentru că se întâmplă ca familiile să raporteze decesul mai târziu. Statistica nu s-a schimbat fundamental, dar este mult mai credibilă. În cazul nașterilor, de asemenea, s-a perfecționat statistica, întrucât am luat în considerație și actele de naștere transcrise. Multe femei moldovence, din diferite motive, preferă să perfecteze mai întâi un certificat de naștere într-o ambasadă străină, apoi să raporteze nașterea autorităților din R. Moldova. Astfel, luând în calcul și numărul actelor de naștere transcrise, numărul general al nașterilor a crescut cu 5%”, explică doctorul în științe statistice și demografice.

Cercetările BNS trebuie să fie înnoite

O dată cu revizuirea numărului populației se schimbă și indicatorii demografici și economici ai țării. „Este destul de complicat să estimăm cum se vor schimba indicatorii economici. Evident că va crește PIB-ul pe cap de locuitor, pentru că am aflat numărul real al cetățenilor și acesta este mai mic decât estimările precedente. În continuare BNS va trebui să înnoiască toată sistemele lor. Toate sondajele și cercetările trebuie să fie recântărite. Este un proces destul de lung care ar putea dura luni sau chiar ani”, precizează expertul.

În urma noilor calcule s-a dovedit că rata fertilității în R. Moldova nu este atât de mică pe cât se credea. „Eu, cel puțin, nu sunt îngrijorat la acest capitol. Rata fertilității în Moldova este printre cele mai mari din Europa, mai ridicată decât în Germania, Italia, Spania, Portugalia”, lămurește demograful.

Procesul de revizuire a numărului populației a fost desfășurat de Biroul Național de Statistică, în cadrul proiectului comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Național”, cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Citește mai departe
Advertisement

Social

Ce trebuie să știi despre divorțurile în Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Raionul Anenii Noi a înregistrat cele mai multe divorțuri în anul 2018: 446. În timp ce în același an au fost înregistrate 710 căsătorii. Totuși, cea mai mare rată a divorțului din țară o are raionul Rezina: 5,45%, în timp ce rata pentru țară este de 4,0%. Cea mai mică rată de divorț o are raionul Leova: 1,4%.

De asemenea, în ultimii doi ani, au fost făcute modificări în legislație, astfel încât acum poți să divorțezi prin trei căi, chiar dacă ai copii și avere de împărțit. De asemenea, după divorț ai putea să rămâi fie cu jumătate de avere, fie doar cu casa moștenită de la străbunica, de exemplu în s. Trebisăuți, Briceni.

Mai mult, există o serie de circumstanțe în care, după divorț, unul dintre foștii soți trebuie să aibă grijă de fostul partener.

PE LUNG

Potrivit Biroului Național de Statistică, rata de divorţialitate a fost instabilă în ultimii ani, înregistrând valori care au fluctuat între 3,4 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2017 și 4,0 divorţuri la 1000 locuitori în anii 2015 și 2018.

12 601 divorțuri în anul 2008

10 721 divorțuri în anul 2018

Biroul Național de Statistică scoate la iveală o tendință în rândul căsătoriilor și divorțurilor: trecerea treptată de la căsătoriile timpurii la cele târzii (amânate) a determinat şi o creștere a vârstei medii la divorţ. Astfel, vârsta medie la persoanele care au decis să divorțeze a crescut, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Vârsta medie a soților, pentru anului 2018:

39,9 ani vârsta medie a bărbaților divorțați

36,8 ani vârsta medie a femeilor divorțate

Raionul Anenii Noi și-a păstrat în ultimii zece ani rata înaltă de divorțuri. La 83 100 de oameni din raion au divorțat 455 de cupluri (2008). Și raionul Rezina prezintă aceeași tendință: în ultimii zece ani rata divorțurilor a crescut cu 0,2% și s-a menținut la un nivel de peste 5,2% de divorțuri. A crescut rata divorțurilor considerabil în raionul Căușeni. Zece ani în urmă au fost 284 divorțuri la 92 900 de oameni, iar în 2018 au fost 409 la 89 900 de oameni.

Raionul Leova a micșorat considerabil rata de divorț. Dacă în anul 2008 s-au despărțit 122 de cupluri, în 2018 s-au despărțit doar 22. De asemenea, Găgăuzia a demonstrat o micșorare a ratei de divorț de la 5,58% (2008) la 2,09% (2018).

Vreau să divorțez. Unde mă adresez și ce documente sunt necesare

În ultimii doi ani au fost făcute modificări în Codul Familiei Republicii Moldova. Acum, există în total trei căi de a divorța de partener:

  1.  La organul de stare civilă, în baza acordului comun al soţilor, în cazurile în care între aceștia nu există neînțelegeri referitoare la partajul proprietății comune în devălmășie, la întreținerea, educația și domiciliul copiilor minori comuni sau la întreținerea unuia dintre soți. Soții participă la desfacerea căsătoriei în condiţiile Legii nr. 100/2001 privind actele de stare civilă. Documentele de care ai nevoie ca să depui o cerere de divorț la Agenția Servicii Publice.
  2. La notar, conform acelorași principii de desfacere a căsătoriilor la oficiul de stare civilă.
  3. Pe cale judecătorească, dacă soţii au copii minori comuni și nu au ajuns la un acord privind întreținerea, educația și domiciliul acestora. Pe aceeași cale se face divorțul dacă unul dintre soț nu-și dă acordul.

Ce poate să se întâmple după divorț

Trebuie să știți că, conform Codului Familiei Republicii Moldova, averea acumulată de către cei doi soți se împarte egal între ei în cazul unui divorț. Bunurile care au aparținut fiecăruia dintre soți până la încheierea căsătoriei și bunurile primite în dar, obținute prin moștenire sau în baza altor convenții gratuite de către unul dintre soți în timpul căsătoriei, sunt proprietate personală a fiecăruia dintre soți.

Este important de știut că, în lipsa acordului soției, soțul nu poate cere desfacerea căsătoriei în timpul gravidității acesteia și timp de un an după nașterea copilului dacă acesta s-a născut viu și trăiește.

De asemenea, Codul Familiei spune că fostul soț are dreptul la întreținere după divorț în următoarele cazuri:

  1. fosta soţie în timpul gravidităţii;
  2. fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după nașterea acestuia;
  3. fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun cu destabilizată până la vârsta de 18 ani sau a copilului comun cu divizibilități severe din copilărie;
  4. fostul soţ, care necesită sprijin material, devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau timp de un an după desfacerea acesteia;
  5. fostul soţ care necesită sprijin material şi a atins vârsta de pensionare, în termen de cel mult 5 ani din momentul desfacerii căsătoriei, dacă soţii au fost căsătoriţi cel puţin 15 ani.

În momentul înregistrării divorțului, soții pot păstra numele de familie ales la încheierea căsătoriei sau pot reveni la numele de familie purtat până la încheierea acestei căsătorii.

Citește mai departe

Social

Cât câștigă și cheltuie moldovenii într-o lună

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Un moldovean a cheltuit, în medie, aproximativ 2.400 de lei pe lună în anul 2018 și a avut venituri de 2.383 de lei lunar. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe mâncare și întreținerea locuinței, informează Biroul Național de Statistică (BNS).

PE LUNG

Cea mai importantă sursă de venit a cetățenilor din R. Moldova este salariul lunar pe care aceștia îl câștigă și care reprezintă 43,7% din veniturile totale. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă și constituie 24,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 12,7% din banii pe care îi câștigă un cetățean. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15,0% din totalul veniturilor.

Cum își cheltuie moldovenii banii

Cu banii pe care îi câștigă, moldovenii își cumpără, în primul rând, mâncare. Astfel, 43,8%  din venitul lor au fost destinate necesarului de consum alimentar, în 2018. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană a alocat aproximativ 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate – 5,1%, comunicaţii – 4,6%, transport – 4,0%, dotarea locuinţei – 3,8%, învățământ – 0,5%, potrivit BNS.

Pentru că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii sunt cu aproximativ 800 de lei mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

Astfel, locuitorii orașelor cheltuie mai mulți bani pe întreţinerea locuinţei, servicii de comunicații, transport, hoteluri, restaurante și cafenele. În schimb, cei din sate investesc mai mult în îmbrăcăminte, încălțăminte și dotarea locuinței.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate2 ore în urmă

4 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 60 de paturi noi la Spitalul Raional Ialoveni și încă mai mulți copii infectați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social22 de ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta...

Sănătate22 de ore în urmă

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60...

SocialO zi în urmă

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Externe2 zile în urmă

Trendul „challenge accepted” de pe Instagram nu a apărut în Turcia

Pe la jumătatea lunii iulie, pe Instagram a pornit o mișcare care promova solidaritatea între femei. #WomenSupportingWomen și „challenge accepted”...

Social4 zile în urmă

Istoria „pristroicilor” și de ce sunt încă o problemă „anexată” blocurilor vechi din oraș

„Pristroica” este numită construcția anexată unui bloc de locuit, de cele mai multe ori fără acceptul autorităților sau vecinilor. Este...

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri. Se schimbă Constituția de tot sau numai „oleacă”?

Politica moldovenească nu pare să fie în vacanță în această săptămână, deși vinerea trecută era anunțat sfârșitul „sezonului politic”. De...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

PE SCURT Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți...

Politică2 săptămâni în urmă

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game...

Politică2 săptămâni în urmă

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

PE SCURT Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat...

Politică2 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Politică4 săptămâni în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică4 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Advertisement

Opinii

august 2020
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31