Pe scurt

În R. Moldova locuiesc 2,6 milioane de oameni, potrivit celor mai noi date furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Astfel, se înregistrează o descreștere a populației cu aproximativ 190 de mii de persoane, față de datele recensământului din 2014.

Totodată, în 2017, circa 160 mii de moldoveni au părăsit țara, iar 110 mii au revenit în țară. Într-un interviu pentru moldova.org, expertul internațional Eliahu Ben-Mosche, doctor în științe statistice și demografice, a explicat prin ce metode a fost recalculat numărul populației și cum vor influența noile informații indicatorii economici și demografici din țara noastră.

Pe lung

Estimarea numărului populației pentru anii 2014-2019 are la bază o formulă simplă. „Se ia numărul populației înregistrat la începutul anului sau cifrele de la ultimul recensământ, se adaugă numărul nașterilor, se scade numărul deceselor și se adaugă cifra migrației nete pentru perioada unui an”, explică Eliahu Ben-Mosche.

• Migrația netă este diferența dintre numărul imigranților și numărul emigranților înregistrat într-un an

„Aceasta a constituit cea mai delicată întrebare: Cum calculăm numărul celor care părăsesc țara? Până acum, migrația a fost calculată în baza mărturiilor cetățenilor care anunțau autoritățile că pleacă din țară. Dar puțin cetățeni fac acest lucru. De această dată, pentru a calcula numărul cetățenilor care părăsesc țara s-au luat ca bază datele privind traversările frontierei de stat de către persoanele fizice. Datele au fost oferite de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră”, lămurește expertul internațional.

Câți moldoveni traversează anual granița

Potrivit acestuia, anual, aproximativ două milioane de moldoveni traversează granița. „Unii dintre ei o fac o singură dată pe an, iar alții de mai mult de 100 de ori pe an. Probabil sunt cei care locuiesc aproape de frontieră și ies din țară pentru cumpărături sau alte scopuri și revin repede acasă, în aceeași zi”, punctează Eliahu Ben-Mosche.

Astfel, numărul migranților a fost estimat în baza traversărilor frontierei de stat de către persoanele fizice, la nivel individual, utilizând următoarele definiții:

• Imigrant – persoana care a intrat în R. Moldova și a locuit în țară cel puțin 9 luni în următorul an de zile după ce a locuit în străinătate cel puțin 9 luni în anul precedent.

• Emigrant – persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate cel puțin 9 luni cumulativ în următorul an, după ce a trăit în R. Moldova cel puțin 9 luni în anul precedent.

„Așadar, utilizând aceste definiții și ghidându-ne de cifrele oferite de Poliția de frontieră, am putut să determinăm exact cât timp petrec moldovenii peste hotare. Eu urmăresc datele statistice din Moldova din anul 2004 și acum este pentru prima dată când avem date solide și sigure legate de migrație”, spune Eliahu Ben-Mosche.

„Pentru stabilirea numărului migranților nu este important câți au plecat și câți au revenit, dar care este diferența între aceste două categorii, pentru că numărul populației se va schimba în funcție de migrația netă. Dacă 100 de oameni au ieșit din țară și 100 au intrat, atunci numărul populației nu este afectat. Așa că noi suntem interesați anume de migrația netă”, subliniază expertul.

Noua metodă de calculare a nașterilor

Acesta susține că migrația ar putea deveni o oportunitate uriașă de dezvoltare pentru R. Moldova. „Moldovenii care ajung să locuiască în alte țări sunt expuși la culturi noi, la alte moduri de viață. Este un proces răspândit. Astăzi, poți munci de la distanță, poți lucra peste hotare, apoi te poți întoarce. Ar putea fi o oportunitate mare pentru viitorul țării”, crede demograful.

Acesta susține că au fost corectate informațiile obținute la Recensământul din 2014, întrucât a fost unul cu multe probleme.

„Din fericire, s-au putut corecta datele și am putut să estimăm numărul populației și am obținut cifre sigure, de încredere. S-au îmbunătățit calculele privind numărul nașterilor și numărul decedaților. Am trecut de la conceptul dății în care se raportează decesul unei persoane la data în care a avut loc decesul, pentru că se întâmplă ca familiile să raporteze decesul mai târziu. Statistica nu s-a schimbat fundamental, dar este mult mai credibilă. În cazul nașterilor, de asemenea, s-a perfecționat statistica, întrucât am luat în considerație și actele de naștere transcrise. Multe femei moldovence, din diferite motive, preferă să perfecteze mai întâi un certificat de naștere într-o ambasadă străină, apoi să raporteze nașterea autorităților din R. Moldova. Astfel, luând în calcul și numărul actelor de naștere transcrise, numărul general al nașterilor a crescut cu 5%”, explică doctorul în științe statistice și demografice.

Cercetările BNS trebuie să fie înnoite

O dată cu revizuirea numărului populației se schimbă și indicatorii demografici și economici ai țării. „Este destul de complicat să estimăm cum se vor schimba indicatorii economici. Evident că va crește PIB-ul pe cap de locuitor, pentru că am aflat numărul real al cetățenilor și acesta este mai mic decât estimările precedente. În continuare BNS va trebui să înnoiască toată sistemele lor. Toate sondajele și cercetările trebuie să fie recântărite. Este un proces destul de lung care ar putea dura luni sau chiar ani”, precizează expertul.

În urma noilor calcule s-a dovedit că rata fertilității în R. Moldova nu este atât de mică pe cât se credea. „Eu, cel puțin, nu sunt îngrijorat la acest capitol. Rata fertilității în Moldova este printre cele mai mari din Europa, mai ridicată decât în Germania, Italia, Spania, Portugalia”, lămurește demograful.

Procesul de revizuire a numărului populației a fost desfășurat de Biroul Național de Statistică, în cadrul proiectului comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Național”, cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).