Connect with us

Economie

Expert: Miza Guvernului – împrumuturi din China și Belarus, reducerea finanțărilor din Occident și majorarea creditelor de la bănci

Publicat

pe

Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor crește cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puțin decât în 2017. De fapt anii 2017 și 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 și 2016.

Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018.

Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătățirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pentru anul viitor aceste 5,5  miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru și Registru s-au transformat în instituții publice și veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puțin față de 2017.

Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puțin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniță.

Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi și granturi.

Pentru anul viitor autoritățile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuși să acumuleze nici jumătate din suma prognozată.

„Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulați 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne”, susține Ioniță.

Pentru 2019 anticipăm dificultăți de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și-n 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe.

Contextul este unu favorabil. Explicația este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidități care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei și valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar și BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă.

În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei).

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță e de părere că acoperirea necesităților cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor și granturilor externe, parteneri noi – China Belarus și majorarea creditelor interne.

Economie

„Vestele galbene” în Franța // Câți bani au pierdut magazinele de la începutul protestelor

Publicat

pe

De către

Este deja al patrulea weekend consecutiv de proteste ale vestelor galbene.

Statistica protestului de ieri:

125 de mii de francezi au ieșit pe străzi să critice guvernul

10 mii doar în Paris

90 de mii de polițiști și jandarmi

2 oameni ai legii la fiecare 3 demonstranți

135 de demonstranți și polițiști răniți

1000 de persoane reținute

Reținerile au avut loc după ce forţele de ordine au găsit asupra lor obiecte periculoase, precum ciocane şi bâte de baseball, transmite digi24. Deşi extrem de violente, protestele de sâmbătă au avut totuşi o amploare mai mică faţă de weekendul trecut, considerat cele mai sângeros din cele patru.

Din 17 noiembrie, de când au început protestele „vestelor galbene”, cu excepția protestelor din 8 decembrie, retailerii francezi au pierdut aproximativ un miliard de euro, anunță Digi24. Federaţia de Retail din Franţa (FCD), alcătuită din giganţii din distribuţie, cum ar fi Carrefour sau Casino, a avertizat că mişcările de stradă ar putea afecta semnificativ vânzările de Crăciun, esenţiale pentru veniturile marilor lanţuri de magazine. Mai mult, săptămâna aceasta, acţiunile Accor, Vinci, Air France KLM, Carrefour şi FNAC Darty au înregistrat scăderi importante la Bursa de la Paris, pe fondul temerilor că protestele “vestelor galbene” vor duce la scăderea consumului şi a numărului de turişti.

Turnul Eiffel, muzeele pariziene Luvru şi Orsay, alături de Grand Palais, Petit Palais şi Orangerie, precum şi Opera din Paris, asemeni centrelor comerciale de pe bulevardul Champs Elysees, au fost închise publicului sâmbătă, când a avut loc la patrulea weekend cu proteste. Anul trecut, Parisul a atras 40 de milioane de vizitatori, iar în primele şase luni din acest an turiştii au cheltuit în capitala Franţei 10,3 miliarde de euro. Analiştii avertizează că actualele turbulenţe ar putea afecta industria turismului din Franţa, a doua economie a zonei euro.

Citește mai departe

Economie

Nici usturoi n-a mâncat… / Ce spune Pavel Filip despre creditul de 100 de mln de euro pe care RM nu-l va mai primi

Publicat

pe

De către

Prim-ministrul Pavel Filip declară că decizia Comisiei Europene de a suspenda susținerea macrofinanciară a Republicii Moldova este una „mai mult politică”, transmite IPN. Este vorba despre acordarea primei tranșe de asistență macrofinanciară, ce trebuia să sosească în luna iulie. La recomandarea Parlamentului European, aceasta a fost amânată din cauza deciziei Curții Supreme de Justiție din RM privind invalidarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului. Tot atunci a fost suspendat și sprijinul bugetar pentru Republica Moldova.

„Republica Moldova trebuie să primească prima tranșă cu mult înainte de alegerile locale. S-a tărăgănat procesul și nevalidarea scrutinului local din Chișinău a fost o găselniță pentru a nu acorda banii Republicii Moldova.”

Această declarație a fost făcută în cadrul emisiunii „Piatnița s Anatoliem Golea” („Vineri cu Anatolie Golea”) de la postul de televiziune RTR Moldova. Mai mult, Pavel Filip ne asigură că sistemul judecătoresc este unul independent, că el nu poate suna judecătorii pentru a le sugera să ia anumite decizii și că decizia instanțelor de judecată de a nu valida alegerile locale din municipiul Chișinău a fost cea mai mare lovitură asupra Guvernului.

Amintim că, în mesajul serviciului de presă al Comisiei Europene, se recunoșteau eforturile economice depuse, dar se trăgea alarma asupra situației grave privind îndeplinirea angajamentelor politice. Atunci, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, şi Comisarul UE pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, Johannes Hahn, au criticat decizia Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău, calificând-o drept netransparentă. Într-o declarație a conducerii UE referitoare la această problemă, se subliniază că „decizia instanței subminează încrederea poporului Republicii Moldova în instituțiile statului”. 

Enlarge

foto-_M3_4451
Pavel Filip și Federica Mogherini

În același timp, Johannes Hahn a informat că premierul Republicii Moldova Pavel Filip i-a trimis un SMS în care și-a exprimat îngrijorarea că decizia instanței ar putea influența acordarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova din partea UE.

***

Programul de asistență macrofinanciară cu o valoare totală de 100 milioane de euro a fost propus de COmisia Europeană, în baza unei cereri din partea RM, la finele anului 2016. Pachetul de asistență urma să fie furnizat sub formă de finanțare nerambursabilă (40 milioane de euro) și împrumuturi pe termen mediu acordate în condiții favorabile (restul de până la 60 de milioane). Anterior, în perioada 2010-2012 (Guvernul Filat 2), Republica Moldova a beneficiat cu succes de asistență macrofinanciară, care a fost acordată integral sub formă de finanțare nerambursabilă, în valoare de 90 de milioane de euro.

Citește mai departe

Economie

Cine și cum va primi cetățenia R.Moldova în schimbul investițiilor în țară

Publicat

pe

De către

Foto: Agora.md

Republica Moldova este o țară mare, în care mulți oameni de afaceri vor să investească, mai ales datorită regimului liberalizat de vize pe care îl avem cu Uniunea Europeană. Așa spun reprezentanții companiilor selectate pentru a implementa programul lansat de Guvernul R.Moldova, prin care străinii vor putea primi cetățenia țării noastre în schimbul investițiilor.

Într-un interviu pentru NewsMaker, președintele Henley&Partners, Christian Kälin, și directorul responsabil de relații cu publicul, Paddy Blewer, au vorbit despre avantajele acestui program și au explicat cum vor fi verificați investitorii care vor dori să obțină cetățenia moldovenească.

Decizia autorităților moldovenești de a lansa programul ce prevede oferirea cetățeniei în schimbul investițiilor, dar și alegerea consorțiului de companii pentru implementarea acestui program – MIC Holding și Henley&Partners – stârnesc mai multe controverse.

„Henley&Partners face parte dintr-un consorțiu condus de o companie bazată în Emiratele Unite Arabe – Moldovan Investment Company (MIC) Holding LLC. Noi am participat la acest tender în calitate de experți în implementarea programelor de cetățenie în schimbul investițiilor. Suntem lideri mondiali în acest domeniu. La tender a participat încă cel puțin un asemenea consorțiu. Trebuie să înțelegeți că orice guvern interesat în promovarea unui asemenea program sau altcineva, cum a fost MIC în cazul nostru, neapărat va ajunge să ne contacteze. Dacă aceste concurs va fi unul corect, noi, cel mai probabil, îl vom câștiga”, le-a spus președintele Henley&Partners, Christian Kälin, jurnaliștilor publicației NewsMaker.

„Țara voastră poate fi comparată cu Muntenegru”

Kälin spune că Moldova nu este Austria, însă că țara noastră poate fi comparată cu Muntenegru. „Dacă vrei să investești într-o țară, e mai comod să o faci fiind cetățean al acesteia decât străin. Moldova este o țară destul de mare, dacă e să o comparăm, de exemplu, cu țările din Caraibe, chiar și cu Muntenegru. Aici există mai multe oportunițăți de investiție pentru investitorii internaționali care vor să devină cetățeni ai Moldovei. Și, după mine, acesta este un avantaj important, pe lângă regimul liberalizat de vize cu UE”, punctează președintele Henley&Partners. Acesta mai spune că nu cunoaște foarte bine detaliile programului și ce anume se planifică. „Deocamdată pot spune că există posibilitatea de a investi în Fondul de Investiții Publice. În legislație, de asemenea, este stipulată posibilitatea de a investi în imobile și sper ca această prevedere să intre în vigoare anul viitor. Ce va fi mai departe – nu știu, și nu sunt sigur că cineva dispune la moment de asemenea informații, întrucât încă nu toate deciziile au fost luate. Nu sunt la curent dacă în lista de investiții vor fi incluse și terenurile agricole”, afirmă Christian Kälin, în interviu.

Acesta adaugă că sectorul imobiliar este unul cheie în economia oricărei țări și că majoritatea programelor de acordare a cetățeniei în schimbul  investițiilor prevăd o asemenea componentă. „Investițiile în imobile au un efect pozitiv considerabil – acestea cresc numărul tranzacțiilor și dezvoltă industria construcțiilor. Pe lângă aceasta, casele trebuie să fie întreținute, iar pentru aceasta e nevoie de oameni – de la grădinari la avocați și administratori. Sectorul imobiliar are multe puncte de intersecție cu alte sectoare ale economiei. Astfel, va reprezenta un motor de creare a locurilor de muncă”, afirmă Kälin.

Cine va solicita cetățenia Moldovei 

Președintele Henley&Partners afirmă că cetățenia țării noastre nu va fi solicitată de vreun „oligarh rus cu mulți bani și legături în lumea politică”. Totuși, acesta spune că, în mod sigur, viitorii participanți ai programului sunt oameni bogați care, din motive personale, doresc să-și îmbunătățească posibilitățile de a se deplasa prin lume. „Să spunem că familia dumneavoastră trăiește în Emiratele Arabe Unite, că aveți o afacere acolo și aveți casă și bani. Însă nu sunteți sigur că veți dori să trăiți în această țară în următorii 15 ani sau dacă urmașii voștri vor dori să trăiască aici. Cu pașaportul EAU este greu să călătorești, inclusiv în scop de afaceri. Iată de ce cetățenia unei țări precum Moldova va permite unei asemenea familii să călătorească mai ușor în UE sau să se mute într-o țară UE”, spune Kälin.

„Cetățenia nu te ajută să scapi de impozite”

Acesta a mai declarat jurnaliștilor de la News Maker că cetățenia în schimbul investițiilor nu are nimic în comun cu impozitele sau încercările de a fugi de ele. „Din păcate această afirmație este repetată des. Impozitele sunt plătite de rezidenți. Va primi omul cetățenie moldovenească sau nu, acest factor nu afectează în niciun fel statutul său fiscal, fie că se află în țara sa natală sau peste hotare. Statutul său fiscal se va modifica doar atunci când se va muta în Moldova. Atunci el va deveni rezident fiscal în Moldova. Noi considerăm că nu vom avea mulți asemenea candidați. Solicitanții de cetățenie sunt interesați de mobilitate și securitatea personală, mai puțin de impozite”, explică expertul.

Cum vor fi filtrați solicitanții

Christian Kälin mai spune că printre cei care vor beneficia de acest program se vor găsi și oameni de rea-credință. „Este la fel ca la bancă, unde sunt mii de clienți, iar printre ei se găsesc 5,7 sau 10 infractori. Însă din această cauză nu se închid băncile. Important e cum gestionăm aceste procese și dacă putem identifica asemenea oameni. Guvernul le poate retrage buletinul de identitate. Așa s-a întâmplat în Malaysia: după un scandal financiar de proporții Guvernul a retras cetățenia omului de afaceri Joe Low”, exemplifică președintele Henley&Partners.

Acesta mai spune că Guvernul nostru urmează să decidă dacă va publica numele investitorilor ce vor primi cetățenia R.Moldova. „Este decizia fiecărei țări. Unele țări publică numele, altele – nu. Aceasta poate arăta ca o tentativă de a ascunde ceva, însă e o părere greșită. Este vorba de respectarea drepturilor acestor oameni la viața privată, și nu de o încercare de a ascunde infractorii”, afirmă Kälin.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică8 ore în urmă

„Dacă nu putem să le ducem la bun sfârșit, de ce să începem acum?” Ce zice Andrian Candu despre demiterea lui Igor Dodon

Președintele Igor Dodon ar putea fi demis doar în urma unui referendum național, care însă nu poate fi organizat acum,...

Divertisment8 ore în urmă

În Moldova este filmat primul scurt metraj fantastic

În Republica Moldova au loc filmările primului scurt metraj fantastic „Prevestitorii furtunii”, relatează locals.md. Lucrările la acest proiect au început...

Social9 ore în urmă

Peste 1000 de locuințe, procurate în cadrul Programului „Prima Casă”

Programul „Prima Casă” a depășit pragul de 1000 de beneficiari, a anunțat astăzi premierul Pavel Filip la ședința Guvernului. Astfel,...

Politică10 ore în urmă

Ultima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de toamnă va avea loc la 14 decembrie

Sesiunea de toamnă a Parlamentului se va încheia pe data de 14 decembrie. Decizia a fost luată în cadrul ședinței...

Politică10 ore în urmă

Andrei Năstase, obligat să achite 1 Leu lui Ion Ceban

Andrei Năstase urmează să achite 1 leu drept despăgubire morală lui Ion Ceban. Judecătoria Chișinău a emis o hotărâre prin...

Politică11 ore în urmă

Fostul șef SIS, Artur Reșetnicov, desemnat judecător la Curtea Constituțională

Fostul șef SIS, deputatul democrat Artur Reșetnicov a fost desemnat astăzi de Guvern judecător la Curtea Constituțională. Decizia Guvernului survine...

Politică12 ore în urmă

Petiția ACUM cu 50 000 semnături pentru investigarea furtului miliardului, depusă la Parlamentul European// VIDEO

Maia Sandu și Andrei Năstase au transmis europarlamentarului Petras Austrevicius, raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova, petiția ACUM cu...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com