Connect with us

Economie

Expert: Miza Guvernului – împrumuturi din China și Belarus, reducerea finanțărilor din Occident și majorarea creditelor de la bănci

Publicat

pe

Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor crește cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puțin decât în 2017. De fapt anii 2017 și 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 și 2016.

Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018.

Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătățirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pentru anul viitor aceste 5,5  miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru și Registru s-au transformat în instituții publice și veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puțin față de 2017.

Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puțin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniță.

Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi și granturi.

Pentru anul viitor autoritățile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuși să acumuleze nici jumătate din suma prognozată.

„Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulați 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne”, susține Ioniță.

Pentru 2019 anticipăm dificultăți de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și-n 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe.

Contextul este unu favorabil. Explicația este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidități care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei și valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar și BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă.

În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei).

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță e de părere că acoperirea necesităților cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor și granturilor externe, parteneri noi – China Belarus și majorarea creditelor interne.

Economie

Igor Dodon pleacă la Moscova pentru a discuta reducerea prețului de livrare a gazului natural pentru Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele Igor Dodon anunțat că pleacă miercuri la Moscova pentru a discuta reducerea prețului de livrare a gazului natural pentru Republica Moldova.

Subiectul respectiv va fi abordat în cadrul discuțiilor cu autoritățile din Federația Rusă, dar și cu conducerea S.A. „Gazprom”. „Un eventual consens în aceste negocieri ar permite să diminuăm semnificativ necesitatea majorării tarifelor la gazele naturale”, a menționat Igor Dodon.

PE LUNG

În cadrul unei întrevederi de astăzi cu ministrul Economiei și Infrastructurii Vadim Brînzan și candidatul la funcția de președinte al Consiliului de Administrație al „Moldovagaz” Vadim Ceban, Igor Dodon a atras atenția asupra necesității demarării negocierilor cu partea rusă pentru încheierea unui nou contract pentru livrarea de gaze naturale și tranzitul acestora după 1 ianuarie 2010.

Potrivit lui, experiența anilor trecuți denotă, că o tergiversare a acestui proces poate pune în pericol securitatea energetică a țării, în special în perioada rece a anului

În același context, ministrul Economiei l-a informat pe președintele Dodon despre detaliile solicitărilor întreprinderilor energetice către ANRE pentru majorarea tarifelor pentru consumatorii finali.

Argumentarea principală a acestor solicitări este majorarea prețului de import a gazelor naturale. În aceste condiții este evidentă necesitatea inițierii unor negocieri cu furnizorul de gaze naturale, cu scopul obținerii unor reduceri.

De asemenea, Igor Dodon a declarat că a există o informație preventivă despre diferite scheme frauduloase puse în aplicare în sistemul energetic în general, și în stucturile „Moldovagaz”, în particular, care au impact semnificativ asupra costurilor interne și, implicit, asupra tarifelor la gaze.

În acest context, el a solicitat întreprinderea unor acțiuni imediate de eliminare a schemelor respective, identificarea rezervelor interne de diminuare a costurilor în cadrul acestei întreprinderi strategice pentru țara noastră.

Menționăm că de la 1 ianuarie 2019 prețul de import al gazelor rusești a crescut cu 25% și constituie 237,46 de dolari pentru o mie de metri cubi. Contractul în vigoare dintre Moldovagaz şi Gazprom a fost semnat în decembrie 2006 şi a expirat la 31 decembrie 2011. De atunci contractul a fost prelungit consecutiv în următorii ani.

Citește mai departe

Economie

Uniunea Europeană reia sprijinul bugetar pentru Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a anunţat reluarea sprijinului bugetar pentru Republica Moldova.

Mă bucur să anunț astăzi reluarea sprijinului bugetar pentru Republica Moldova. 14,54 milioane de euro sunt așteptate în zilele următoare. Deblocarea asistenței financiare este un semn clar al sprijinului din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova şi cetățenii săi, de apreciere a măsurilor deja întreprinse și de încurajare a reformelor”, a declarat comisarul Johannes Hahn.

PE LUNG

Anunțul a fost făcut după şedinţa Consiliului Afacerilor Externe al UE, la o sesiune a căreia a participat şi ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova Nicu Popescu.

La rândul său, șeful Diplomației de la Chișinău a scris pe Facebook că suma de 14,54 milioane euro care urmează să ajungă în zilele următoare ne confirmă faptul că deblocarea asistenței financiare este o dovadă a sprijinului pe care Uniunea Europeană ni-l acordă nouă, Republicii Moldova, că urmare a încrederii în măsurile deja întreprinse de către noul Guvern de la Chişinău dar și pentru încurajarea programului de reforme, pe care ni le-am propus să le aplicăm cu succes.

Citește mai departe

Economie

Economist: Importurile în ascensiune și remiterile vor deprecia leul moldovenesc

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR, susține în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.

PE LUNG

Potrivit lui, leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%.

După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare.

Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca. 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).

În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%).

În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.

În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social5 ore în urmă

Un avion care zbura spre Chișinău s-a întors pe aeroportul Domodedovo din Moscova. A aterizat cu un singur motor

PE SCURT Un avion care efectua cursa Moscova-Chișinău s-a întors astăzi pe Aeroportul Domodedovo. Decizia de a se întoarce a...

Politică5 ore în urmă

Șefa Uniunii Creștin-Democrate din Germania către Maia Sandu: „Sunteți o sursă de inspirație pentru femeile din politica europeană”

PE SCURT Premierul Maia Sandu a avut o întrevedere cu liderul Uniunii Creștin-Democrate a Republicii Federale Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer. În...

Sport6 ore în urmă

Câți bani va încasa Simona Halep după triumful de la Wimbledon

PE SCURT Pentru trimful de la Wimbledon Simona Halep a primit un cec în valoare de 2,9 milioane de dolari...

Sănătate7 ore în urmă

(Foto) Încă o mână de ajutor oferită de Uniunea Europeană

PE SCURT Peste 3500 de oameni pot beneficia de serviciile oferite la noul centru al medicilor de familie din satul...

Politică7 ore în urmă

Maia Sandu alături de Angela Merkel: Ne propunem să schimbăm Moldova din interior pentru a putea fi acceptați în Uniunea Europeană

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a efectuat astăzi o vizită oficială la Berlin, unde a avut o întrevedere cu cancelarul...

Politică8 ore în urmă

Parlamentul a confirmat în funcție trei noi membri ai CEC

PE SCURT Parlamentul a desemnat și confirmat în funcție noii membri ai Comisiei Electorale Centrale. Este vorba de Dumitru Pavel,...

Politică9 ore în urmă

Maia Sandu la Berlin. Angela Merkel a asistat așezată, alături de Maia Sandu, la intonarea imnurilor// VIDEO

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu se află astăzi într-o vizită oficială în Germania. Șefa Cabinetului de miniștri de la Chișinău...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 săptămâni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri1 lună în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri1 lună în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri1 lună în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri2 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri2 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

iulie 2019
L Ma Mi J V S D
« iun.    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com