Connect with us
"
"

Social

Este supraviețuitoare a violenței domestice, are 24 de ani și nu a votat niciodată până acum

Publicat

pe

„Când mă lua la bătaie, mai întâi mă apuca de păr ca să mă țină și să mă bată mai bine. Eu încercam să-mi apăr burta să nu lovească în copil. Dar când am ajuns în a opta lună de sarcină, m-a bătut așa de tare încât peste trei zile am născut”. Așa descrie Cristina Petrov viața sa anterioară și perioada în care l-a purtat în pântec pe Dumitru, un copil care, păzit de mama sa, s-a născut sănătos acum aproape un an.

Cristina are 24 de ani și nu a votat niciodată până acum. Nu i-a stat gândul și grija la aceasta. Câțiva ani în urmă a pierdut-o pe mama, iar ultima amintire cu tata e din ziua în care a ieșit pe ușă și nu s-a mai întors. A avut o copilărie grea, locuind ba la o rudă, ba la alta. A cunoscut și diferiți bărbați. Însă, cu ultimul bărbat din viața ei, a crezut sincer că va putea să-și întemeieze o familie pe care ea nu a avut-o niciodată. Însă, nu a fost să fie.

„Noi nu am făcut nuntă, nici nu ne-am înscris pentru că el, ca și mine, e fără părinți. Speram că vom face o familie adevărată, mai ales când am aflat că vom avea un copil. Chiar eram fericită. La început se purta tare frumos, dar fericirea a ținut două săptămâni… A început să bea, apoi a început să mă bată. Și când a aflat că eram însărcinată, atunci când mă bătea, mă acuza că nu era el tatăl copilului. Eu încercam să-l conving că nu am avut relații cu altcineva, mai ales că nici nu prea ieșeam din casă, dar el nu mă asculta…”

Un început nou pentru Cristina și copilul său

Cristina l-a născut pe Dumitru și s-a întors acasă la bărbatul ei, însă acesta nu a mai primit-o și a alungat-o cu tot cu bebeluș. Nu avea nici măcar un acoperiș deasupra capului. Nu avea la cine să meargă. Și atunci a aflat despre Centrul Maternal Pro Familia din Căușeni.

„Eu nu am avut de ales și am sunat la acest centru și i-am rugat să mă ajute, să-mi dea un acoperiș deasupra capului pentru că era iarnă și frig și eu eram cu copil mic și nu aveam unde mă duce”.

La centrul maternal din orașul Căușeni, Cristina și Dumitru au parte de susținere, ajutor medical, psihologic și juridic.

„Aici mă simt în siguranță, aici am de toate, sunt ca acasă”.

Acum, se poate gândi la viitorul ei și al copilului. Pentru că la centru nu va putea rămâne mereu, Cristina încearcă să-și găsească o meserie, care i-ar asigura lui Dumitru o copilărie decentă, departe de cea pe care a avut-o ea.

„Aș vrea ca în viitor să fiu fericită alături de copilul meu și să-l educ cât pot de bine, chiar dacă sunt o mamă singură, să fiu atentă cu el și să am grijă. Nu am lucrat niciodată. El și alții înaintea lui, nu mi-au dat voie”.

„Voi merge anul viitor la votare, să văd și eu cum se votează!”

Toamna aceasta, Cristina a mai învățat ceva. A învățat că are dreptul liber și nestingherit să fie un cetățean activ în comunitate. A participat la o sesiune de informare și la o simulare a zilei alegerilor. O premieră pentru ea.

Dacă înainte de atelier, Cristina spunea că nu a fost niciodată la vot, pentru că atunci credea că votul ei nu ar fi schimbat nimic, acum ea are mai multă încredere în viitor: „M-am simțit foarte bine, am aflat lucruri noi, am aflat cum să mergem la votare și ce trebuie să facem. Pentru că multe lucruri nu le știam, chiar mai nimic. Mulțumesc mult pentru că am aflat și eu de ce votul meu contează. Voi merge anul viitor la votare, să văd și eu cum se votează pentru că va fi primul meu vot!”, afirmă Cristina.

Atelierul de educare electorală, dedicat femeilor în dificultate, face parte dintr-o amplă campanie de informare și implicare civică privind drepturile electorale a mai multor categorii de alegători din Republica Moldova, campanii realizate de 12 organizații neguvernamentale din toată țară în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ambasadei Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului Buna Guvernare și al Ambasadei Olandei prin Programul Matra.

Consiliere electorală pentru tineri și femeile aflate în dificultate

Ludmila Afteni este directoarea executivă a Asociației Psihologilor Tighina, care organizează în perioada mai-noiembrie 2018 o serie de sesiuni de consiliere electorală și simulări ale procesului de vot pentru tineri și femeile aflate în dificultate din câteva centre maternale din trei raioane: Căușeni, Anenii Noi și Ștefan-Vodă. La Centrul Maternal Pro Familia din Căușeni au organizat deja câteva astfel de activități.

„Subiectul educației electorale este unul care trezește mirare. Prima întrebare sau replică este: „De ce mi-ar mai trebui și asta? Nu este o problemă atât de mare dacă eu nu merg la vot”. La început, femeile sunt foarte rezervate, nu citești prea mult interes în ochii lor și pe fața lor. Însă, când se explică că a participa la alegeri contribuie și la realizarea dreptului la sănătate sau educație, se mai dezleagă limbile”, povestește Ludmila Afteni.

Cristina și copilul ei Dumitru au găsit refugiu la Centrul Maternal din Căușeni

La astfel de activități participă de obicei nu doar femeile care locuiesc deja pentru o perioadă la centru, ci și cele care mai vin aici pe timp de zi doar. Femeile sunt informate despre ce se întâmplă în ziua în care sunt organizate alegeri și majoritatea lor participă la un exercițiu de simulare a votului, simțind pe propria piele ce înseamnă a fi parte la un proces democratic.

La început, femeile nici măcar nu au încredere în ele înseși

Tatiana Osadci este directoarea Centrului Maternal din Căușeni de șapte ani. Însă, centrul a fost fondat acum 11 ani. De atunci, peste o mie de femei și fete în dificultate și peste 900 de copii au trecut pe aici.

„Oferim un cămin și susținere pentru trei categorii de persoane: supraviețuitoare ale violenței în familie, de multe ori mame cu copii, supraviețuitoare și potențiale victime ale traficului de ființe umane și cupluri mamă-copil aflate în dificultate materială sau psihologică. Femeile din centrul nostru ajung aici după ce s-au confruntat cu situații de risc grave pentru viața lor și, de multe ori, și pentru viața copiilor lor. Sunt femei care nu au încredere în ele înseși și nici în ziua de mâine, fără a crede măcar că pot să păstreze copilul alături, deoarece nu au cu ce să-l întrețină și nici unde locui. Relațiile cu rudele sunt foarte proaste și, într-un final fug sau sunt alungate”, spune Tatiana Osadci.

La centru pot fi cazate maximum 19 femei adulte și 14 copii și au voie să stea de la una până la trei luni. În acest timp, sunt ajutate și ghidate pentru a-și găsi o locuință, un loc de muncă și chiar informate.

„În afară de diferite ONG-uri care vin la noi pentru a organiza activități, specialiștii din Centru fac un plan, un grafic, și 2-3 zile pe săptămână realizează ateliere moderate de psiholog, psihopedagog, jurist, asistentă medicală, asistenți sociali. Multe din aceste activități sunt dedicate creșterii încrederii în sine și informării generale privind drepturile și libertățile omului”, relatează Tatiana Osadci.

„Dacă democrația contează, atunci și participarea mea este importantă”

Proiectul „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova, își propune să ajungă la cât mai multe femei ca și Cristina Petrov. Cristina va merge la următoarele alegeri pentru că acum se simte responsabilă pentru viitorul copilului său.

„Este și o provocare pentru ele. „Oare cum va fi dacă mă duc?”, se întreabă retoric femeile și fetele. În fond, noi toți vom vota prima dată conform noului sistem electoral. Însă, ele au și mai mari emoții decât alții. Ceea ce vrem noi să rețină și să înțeleagă femeile este că dacă democrația contează, atunci și participarea lor este importantă. Eu decid ce fac în ziua alegerilor!”, spune Ludmila Afteni, de la Asociația Psihologilor Tighina.

Social

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Publicat

pe

De către

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu mai vor să rămână acasă… În fiecare an, tot mai mulți tineri din Republica Moldova aleg să părăsească țara. Potrivit Biroului Național de Statistică, în doar patru ani, peste jumătate de milion de moldoveni (562 574) au ales să emigreze.

În ultimii ani, mulți tineri din Moldova sunt atrași de Germania, unde legea stă în capul mesei, iar drepturile omului sunt respectate. Un adevărat punct de concentrare pentru moldoveni este Berlinul – un oraș dinamic, divers și tocmai potrivit de a începe un nou capitol în viață. 

Când a ajuns în Berlin, Mihai avea 28 de ani. Avea în buzunar 200 de euro, două genți pline cu mâncare pregătită de mama și mult entuziasm. „Nici nu-mi puteam imagina ce mă poate aștepta, dar știam că nu pot sta în Moldova”, povestește el. Mihai Cibotaru este din satul Rădoaia, r. Sângerei. A început să lucreze de la vârsta de 16 ani. În timpul vacanței de vară pleca pe două luni în Rusia sau în Elveția. „Făceam bani pentru Colegiu. Nu puteam să-i las pe părinți să cheltuie pentru mine”, spune Mihai. Știa că le este greu să crească cinci copii și nici nu voia să stea pe capul cuiva. 

După universitate, la 24 de ani, a decis să-și deschidă o mică afacere la el în sat. A găsit un magazin vechi, care nu funcționa deja de 10 ani și l-a transformat într-o cafenea. „Nu am deschis un bar cu băuturi, ci un loc pentru tineri unde să stea cu prietenii, să poată juca biliard, darts, heckey și fotbal de masă”, povestește Mihai. 

200 de euro, 2 genți și mult entuziasm

Dar peste câțiva ani, tânărul a înțeles că pentru dezvoltarea afacerii are nevoie de bani. Trebuia să plece să lucreze peste hotare. Alegerea a căzut pe Germania. Deși nu știa deloc limba și nici măcar ce poate să-l aștepte, în urmă cu doi a urcat într-un autocar și a venit în Berlin. Drumul i-a fost plin cu peripeții, dar nici asta nu l-a oprit din cale. „Le spun oamenilor că nu trebuie doar să ne plângem, dar să și acționăm”, spune el zâmbind. 

Enlarge

Photo-2
Mihai Cibotaru

Și-a găsit un loc de muncă, apoi altul. A lucrat peste program, iar serile fugea la orele gratuite de limbă germană. „Nu cunosc germana bine, dar îi înțeleg și ei mă înțeleg”, constată el. La scurt timp, în Germania a venit și soția lui. 

„Situația din Moldova e atât de instabilă încât mulți aleg să plece. Noi toți: 4 frați și o soră suntem plecați. Sora e în Franța, fratele mai mare și eu suntem în Germania, un frate în Abhazia și altul în Italia”, descrie Mihai situația Moldovei care zilnic pierde tineri. 

Străin printre străini

El spune că îi place asigurarea, medicina, curățenia din Germania, dar totuși vrea să revină acasă. „Zilnic spun că vreau acasă. Dar soția mă întreabă ce vom face acolo? Eu o înțeleg, dar îi explic că oriunde nu ai fi ești un venetic, un gastarbaiter”, suspină Mihai, care visează să contribuie la schimbarea spre bine în Moldova. „Aici este totul de ce e nevoie, dar la noi nu. Dar eu mereu sper că va fi bine și la noi”, recunoaște el. De aceea, Mihai se implică în mai multe acțiuni de voluntariat la el în sat: aduce cadouri de Crăciun pentru peste 600 de copii, oferă ajutoare bătrânilor nevoiași și demonstrează că și câțiva oameni pot schimba lucrurile.

„Ne ducem să facem bani, dar uităm de ceea ce lăsăm și e cel mai scump – familia. Pentru că te duci, dar nu știi când ai să vii și pe cine ai să mai găsești”, constată cu  tristețe Mihai.

Cărările i-au adus în Berlin pe Iuliana și pe Marcel Sobieski. Doar că de această dată, Germania i-a ademenit cu oportunitățile de lucru, precum și cu viața culturală cu care respiră capitala germană. „Am găsit un loc de muncă potrivit. Am aplicat, susținut 5 interviuri și am fost anunțată că sunt angajată. Astfel, am ajuns în Berlin în septembrie 2017”, povestește Iuliana, specialistă în previziuni economice. 

Enlarge

Photo-4
Iuliana și Marcel Sobieski

Iuliana recunoaște că i-a fost destul de ușor să se adapteze în noul oraș. „Ai un lucru, iar angajatorul are grijă de actele tale. Ce poate fi mai simplu? Iar ție nu îți rămâne decât să nu dezamăgești, să înveți limba și să respecți regulile de aici”, spune Iuliana.

Ritmul de viață și oamenii au convis-o să vrea să rămână în Germania. Astfel, la scurt timp, a venit și soțul ei Marcel, care administrează propria companie de soft. „Domeniul meu nu mă leagă de un loc anume. Astfel că îmi este mai ușor să mă adaptez. Apoi, Germania este una dintre cele mai mari centre de dezvoltare pentru IT”, subliniază Marcel. 

Tinerii spun că Berlinul i-a cucerit cu viața culturală. Ai toată gama de activități culturale pe care poți să le ai și care le lipseau acasă, în Moldova, spun ei. Deși nu știu cât timp vor sta în Berlin, totuși sunt convinși că acum sunt în locul potrivit pentru ei. Tinerii învață limba, pentru că adaptarea și integrarea, spun ei, începe anume atunci când vorbești și înțelegi limba țării în care stai. 

„Bătrânețea ne va prinde în Moldova”

Deși au emigrat, Marcel merge în Moldova în fiecare 2 luni. „Deplasările mele sunt legate de serviciu, pentru că acolo sunt o parte din echipa mea de lucru, dar și pentru că mă cheamă dorul de casă, de prieteni și de mâncare”, zâmbește Marcel. 

Întrebați de planurile de viitor și unde cred că-i va prinde bătrânețea, tinerii se pun pe gânduri, apoi se privesc, își zâmbesc complice: „Poate chiar vom ajunge în Moldova și vom rămânem acolo, dar deocamdată rămânem aici, pentru că e bine și pentru că acest oraș ne permite să ne dezvoltăm”, subliniază Iuliana. 

Potrivit datelor Biroul Naţional de Statistică, în fiecare an crește numărul cetăţenilor Republicii Moldova care emigrează în Germania. Dacă în 2015 au anunţat că pleacă 153 de persoane, atunci în 2018 numărul a ajuns la 350. Totuşi, cifrele reale ar fi mult mai mari şi asta pentru că mulţi emigrează fără a anunţa autorităţile sau pleacă cu cetăţenia unui alt stat european.

Citește mai departe

Social

Ce este Convenția de la Istanbul și de ce întârzie să fie ratificată

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mai multe organizații și reprezentanți ai societății civile solicită ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) până la finele anului 2019. Un apel în acest sens a fost adresat președintei Parlamentului Zinaida Greceanîi și premierului Ion Chicu.

În Republica Moldova, violența împotriva femeilor și violența în familie reprezintă în continuare o gravă încălcare a drepturilor omului și cea mai gravă formă de discriminare față de femei. Potrivit unui studiu recent aproximativ 41% dintre bărbați și 19% de femei consideră că sunt momente când o femeie merită să fie bătută, iar 40% dintre bărbați consideră că femeia este responsabilă dacă a fost violată.

PE LUNG

Ce este Convenția de la Istanbul 

Convenția de la Istanbul reprezintă la moment cel mai eficient instrument internațional pentru a asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie și se bazează pe convingerea că violența împotriva femeilor încalcă grav drepturile fundamentale la viață, securitate, libertate, demnitate, integritate fizică și emoțională și că acest fenomen nu poate fi ignorat de către state. Mai mult, Convenția de la Istanbul recunoaște că violența nu afectează doar femeile, ci societatea în ansamblu, fiind necesare măsuri urgente întru combaterea acestui fenomen.

Astfel, documentul cere statelor părţi să implementeze într-o manieră cuprinzătoare şi coordonată politici îndreptate împotriva acestui tip de violenţă. Drepturile victimelor trebuie să se regăsească în centrul acestor politici. Eforturile societăţii civile trebuie încurajate şi susţinute.

Fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural a trecut printr-o formă de violență

Datele organizațiilor neguvernamentale care acordă suport la peste 3000 de femei și copii, victime ale violenței anual, precum și datele Biroului Național de Statistică și Studiului OSCE „Securitatea și bunăstarea femeilor”, denotă că fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural, a trecut printr-o formă de violență pe parcursul vieții.

Semnatarii apelului mai arată că, în anul 2018 – opt femei, iar în primele opt luni ale anului 2019, cinci femei au fost omorâte de un membru al familiei, iar alte cincisprezece și, respectiv, șapte femei și-au pierdut viața ca urmare a vătămărilor corporale care le-au fost cauzate de partenerii lor de viață.

De cele mai multe ori, femeile nu raportează cazurile de violență pentru că le este frică de agresor, sunt blamate că au „scos gunoiul din casă”, nu au încredere în autorități și sistemul de justiție, nu au suficiente resurse financiare și oportunități de angajare, mai ales dacă au și copii, iar serviciile de suport sunt insuficiente sau chiar lipsesc.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017, dar până în prezent nu a fost ratificată

În acest sens, Convenția conține un șir de prevederi importante care prevăd adoptarea şi implementarea unor politici eficace, cuprinzătoare şi coordonate, susținerea organizațiilor non-guvernamentale prestatoare de servicii, asigurarea colectării de date relevante și dezagregate, promovarea schimbărilor în modelele sociale şi culturale în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorităţii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi.

De asemenea, documentul prevede dezvoltarea și susținerea serviciilor de sprijin pentru femeile victime și copiii acestora, creșterea gradului de conștientizare și educație și formarea profesioniștilor, participarea sectorului privat și mass-media în prevenirea și combaterea violenței, ș.a.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017 dar până în prezent ratificarea acesteia este tergiversată, chiar dacă reprezentanții Guvernului și Parlamentului și-au asumat de nenumărate ori un angajament public în acest sens.

Semnatarii apelului precizează că agenda de asociere din Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE prevede expres ratificarea Convenției de la Istanbul, acest obiectiv fiind inclus și în mai multe documente de politici naționale, Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018–2022, Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018–2023 și Planul de acțiuni 2018.

În acest sens, organizațiile neguvernamentale și autoritățile responsabile au elaborat proiecte de legi care vizează ajustarea legislației naționale la prevederile Convenției pentru a asigura conformitatea acesteia cu cele mai bune practici și standarde interanționale în domeniu.

Semnatarii apelului: Centrul de Drept al Femeilor, Centrul Internaționla „La Strada”, Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Asociația Obștească „Stimul”, Asociația Obștească Promo – LEX, Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Asociația Obștească Centrul pentru Tineri „Dacia”, Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia”, Asociația Obștească „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, Centrul maternal „Ariadna”, Centrul Maternal „Pro-Femina”, Asociația Obștească „Interaction”, „Femeia Modernă” (Orhei), „Mildava” (Nisporeni), Vocea Femeilor Rome „ROMANO ALAV”, Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova”, „Gender-Centru”, Institutul de Rezolvare a Conflictelor, Femeia pentru Viitor (Ungheni), Onoare și Drepturile Femeii Contemporane (Bălți), Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova-AFAM, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Fundația Est-Europeană, Femeia pentru Societate Contemporană, ș.a.

Citește mai departe

Social

Ce poate face solidaritatea între femei. 3 istorii care inspiră

Publicat

pe

PE SCURT

Ce poate face solidaritatea între femei? Scurtmetrajul „Liberté, Égalité, Sororité” vă prezintă trei femei care vorbesc despre solidaritate, despre drepturi egale între femei și bărbați și despre faptul că la cârma unui sat poate fi o femeie.

PE LUNG

Scurtmetrajul „Liberté, Égalité, Sororité”

Oare cunoaștem suficiet de mult despre femeile din Moldova care mișcă comunități, ajută alte femei la rândul lor și sunt un motor adevărat de inspirație? Păi bine, vrem să împărtășim cu voi un proiect de suflet, un scurtmetraj documentar care onorează 3 femei de la noi 😍, peliculă făcută în cadrul proiectului „Rights Reframed” implementat de o gașcă magnifică de la New Media Advocacy Project și International Partnership for Human Rights (IPHR). 🎬 Scurtmetrajul „Liberté, Égalité, Sororité”, realizat de tînăra debutantă în regie Natalia Rezneac, relatează povestea a 3 femei din Moldova care cred în solidaritatrea între femei, promovează această atitudine în comunitatea lor, sunt active și direct sau indirect susțin alte femei. Patriarhatul nu mai este actual în multe regiuni din Moldova, în schimb feminismul ia amploare și crește fie în satul Zubrești, comuna Manta sau orașul Chișinău. (Re)descoperiți solidaritatea între femei prin personajele narative Maria Manoli, Hincu Violeta și @Diana Guja, așa cum este ea în formă pură și sinceră. Vizionare plăcută! 🤗 Like & Distribuție mai departe, dragilor!Filmul integral și aici: https://bit.ly/33e0MyL

Geplaatst door Coaliția Națională ”Viața fără Violență în Familie” op Zondag 3 november 2019

Maria Manole este primară în satul Zubrești, r. Strășeni. După alegerile generale locale din 20 octombrie, Maria Manole a câștigat din primul tur. În mandatul precedent, a luptat contra unei femei, însă atacurile la adresa celor două candidate la funcția de primar al satului Zubrești se bazau pe faptul că sunt femei.

Violeta Hîncu este și ea deja la al doilea mandat de primară. La fel ca Maria Manole, a câștigat primăria satului Manta, Cahul, din primul tur. Bărbații consideră că locul femeilor este la cotlon și nu în fruntea primăriei. Speranța mea este că femeiele trebuie să scape de stereotipuri, să se iubească pe însele, să aibă curaj să demonstreze puterea și influența pe care o au. În așa mod, succesul va veni într-un mod firesc”.

Noi avem aceleași drepturi ca și bărbații noștri. Vrem, la fel cum noi îi respectăm pe ei, ei să ne respecte pe noi”, a menționat primara satului Manta.

Diana Guja este comunicatoare și scrie pe blogul ei despre parenting, despre problemele femilor și despre feminism. „Felul în care eu trăiesc acum este un manifest feminist. Eu fac ceea ce vreau și pe mine nu mă interesează cine și ce crede despre unde este locul meu și ce ar trebui eu să fac și cum ar trebui să mă port și cum să-mi trăiesc viața. NU. Absolut!”

Scurtmetreajul este realizat de tânăra debutantă în regie Natalia Rezneac. Ea relatează povestea a 3 femei din Moldova care cred în solidaritatrea între femei, promovează această atitudine în comunitatea lor, sunt active și susțin alte femei din satul Zubrești, comuna Manta sau orașul Chișinău.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe2 ore în urmă

Ce promite Boris Johnson după o victorie istorică

PE SCURT Boris Johnson a promis că va lucra „ziua și noaptea” pentru a întoarce încrederea alegătorilor, după ce i-a...

Sănătate4 ore în urmă

Cercetătorii HIV sunt pe cale de a descoperi un noi vaccin

PE SCURT Cercetătorii au descoperit noi modalități de înmulțire a anticorpilor capabili să neutralizeze virusul HIV.  Studiul poate înlătura un...

Cultură4 ore în urmă

Transportul a schimbat orașele și viața din ele. Istoria începe 800 de ani î.Hr.

PE SCURT În 1994, fizicianul italian Cesare Marchetti a descris o idee care a fost numită „constanta Marchetti”. El a...

Economie9 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

SocialO zi în urmă

Ce trebuie să știi despre divorțurile în Moldova

PE SCURT Raionul Anenii Noi a înregistrat cele mai multe divorțuri în anul 2018: 446. În timp ce în același...

SănătateO zi în urmă

Cum să-ți anunți apropiații că ești HIV pozitiv

PE SCURT Prejudecățile și dezinformarea cu privire la virusul imunodeficienței umane, precum și sindromul imunodeficienței dobândite, influențează  opinia multora chiar...

EconomieO zi în urmă

Cum protestează transportatorii din alte țări și ce obțin

PE SCURT Transportatorii de pasageri la nivel național au organizat al treilea protest din acest an, în Piața Marii Adunări...

Advertisement

Politică

Istorie2 zile în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

Politică3 zile în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică3 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031