Connect with us
"
"

Divertisment

Este posibilă crearea unei coaliții a partidelor pro-estice? Opinia experților

Publicat

pe

Există șanse ca partidele pro-estice să creeze o coaliție pro-electorală în acest an? Moldova.ORG a dialogat cu câțiva experți vizavi de acest subiect. 

Anatol Țăranu nu exclude crearea unei alianțe, mai ales că, spune el, asistăm acum la mai multe acțiuni de consolidare a partidelor pro-rusești. “O acțiune în acest fel a fost întreprinsă  când au anunțat despre o alianță electorală Partidul Social Democrat și Partidul Popular Socialist al lui Stepaniuc, dar consolidarea acestor forțe va fi un fenomen asupra căruia va trebui atrasă o atenție deosebită în cazul în care într-o asemenea combinație va participa Partidul Comuniștilor. Cel mai probabil există posibilitatea ca să se consolideze o alianță între PCRM și PSRM”, spune acesta.

Octavian Țâcu spune că probabilitatea este mică că se va reuși organizarea și consolidarea partidelor pro-rusești la nivel politic.”Aparențele arată că PCRM nu este tentat să formeze o asemenea coaliție, dar contextul nostru politic este imprevizibil”, menționează Țâcu. 

Viorel Cibotaru este de părere că jucătorii mari nu ar fi interesați de o unificare a forțelor. “Nu cred că Partidului Comunist îi trebuie aceste partide mici pentru a-și consolida poziția. Da, ei ar putea să absoarbă aceste partide, dar fără să le ofere prea multă libertate, locuri în liste etc”, a explicat analistul. 

 “Eu sunt sceptic la șansele coagulării unei coaliții pro-rusești din simplu motiv că pe această scenă nu există un echilibru oarecare. Balanța este dezechilibrată mult în favoarea comuniștilor. PCRM-ul nu poate să aibă o relație cât de cât echitabilă cu partenerii săi întrucât este o formațiune mult mai mare. Din această cauză, orice formațiune care va dori să intre într-o formațiune cu comuniștii, se va simți marginalizată”, spune expertul Cornel Ciurea.

Roman Mihăieș menționează că există posibilitatea formării a două coaliții: o alianță în jurul Partidului Comuniștilor, iar altă coaliție s-ar putea forma în jurul Partidului Socialiștilor. “Acestea ar fi două coaliții mari care ar avea șanse să lupte. Și mai sunt câțiva jucători mai mici care s-ar putea asocia cu aceste două”, spune Mihăieș. 

Citește mai departe
Advertisement

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Opinii

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Publicat

pe

De către

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în lat alături de familia sa de-a lungul anilor, iar despre locurile descoperite povestește pe pagina sa Travelblog.md

După câteva luni de pauză, Viorica și familia sa au revenit pe drumuri și au parcurs peste trei mii de kilometri doar în luna iunie. Am provocat-o să povestească pentru voi, cititorii Moldova.org, despre cum vede ea turismul autohton.

Zeci și zeci de fotografii cu diverse locuri din Republica Moldova îmi apar zilnic la secțiunea Noutăți de pe pagina mea de Facebook. Fotografii scăldate în lumina soarelui sau în mov de levănțică, podgorii văzute de la înălțime, maluri abrupte de râu și  sute de fotografii cu câmpuri verzi cât vezi cu ochii. De obicei, mă entuziasmez rapid, îmi iau copiii și facem câte un tur informativ prin împrejurimi. 

Am adunat mii de kilometri de drum prin Republica Moldova, nu doar în acest an pandemic, dar și în ultimii zece ani de călătorii prin țară, am văzut cu ochii mei cum au evoluat lucrurile. În primul rând, palma asta de țară a fost acceptată ca o potențială destinație turistică. Online-ul abundă de informații clare, concise despre diverse destinații și locuri de vizitat, lăudabile sunt proiectele asociațiilor și organizațiilor locale și internaționale care au dezvoltat sectorul turistic de la zero. S-a investit în agro-turism, în pensiuni, în hărți digitale, site-uri informative, spoturi de promovare, restaurante și multe, multe alte detalii specifice sectorului turistic (multe din ele necunoscute consumatorului, bunăoară legislația). 

Cu ani în urmă, intrând într-un muzeu raional am fost întrebată: „Dumneavoastră cu ce întrebare la noi?” Și acum mă amuză situația, nu știu dacă se va mai repeta experiența, dar am o vagă presupunere că e posibil. La nivel local lucrurile se mișcă nițel mai încet, iar administrația locală parcă nu vede utilitatea implicării lor în tot acest tăvălug numit turism. 

Spuneam mai devreme că suntem călători cu tradiție, de obicei, facem călătorii cu mașina, împreună cu copiii. Sunt conștientă de faptul că vorba aia câte bordeie – atâtea obiceie, îmi asum responsabilitatea, să dau câteva recomandări reieșind din stilul nostru de a călători, totodată să semnalizăm și impedimentele pe care le întâlnim la drum. 

  • Lipsa indicatoarelor. Dacă pe drumurile principale aceste indicatoare mai pot fi găsite, în imediata apropiere a obiectivului turistic deja nu mai găsești nimic. Ni s-a întâmplat de nenumărate ori să ne învârtim în cerc, să întrebăm localnicii (nedumeriți) despre un anumit loc, ca într-un final, obosiți și nervoși să ajungem la destinație. Ba mai mult, am avut cazuri când am omis să vizităm anumite locuri, dintr-un motiv banal, n-am găsit ceea ce căutam. 
  • Pentru noi călătoriile și turismul sunt o metodă didactică, o școală altfel pentru copii. Tocmai de aceea, orice informație pe care o găsim la un anumit obiectiv turistic ne bucură enorm. Ne place să citim textele cu voce tare, să discutăm despre ce vedem, despre evenimentele care au avut loc în trecut în acel loc. Veți spune: bine, bine, dacă nu-i informație pe loc, o găsești pe internet. Desigur, internetul este bun înainte de a porni în călătorie, dar fiind deja la destinație, te aștepți ca anumite legende, povești să-ți fie dezvăluite la fața locului, doar așa o anumită excursie, călătorie devine memorabilă și utilă. Panourile informative amplasate lângă obiectivul turistic sunt o necesitate. Iar aceste lucruri simple (indicatoare, panouri informative) pot fi ușor rezolvate la nivel local.
  • Când călătorim prin Moldova nu am așteptări să găsesc un relief caracteristic Greciei. Nu mă pornesc spre Florești și mă surprinde că nu găsesc acolo litoralul mării. Și obiecții că e frumoasă Moldova, dar nu se compară cu Grecia, obiecții pe care le citesc/aud des în ultimul timp, mi se par de-a dreptul absurde. Am zis Grecia, dar comparația se face cu oricare altă țară preferată de ai noștri. Când călătorim prin Moldova, evident, am așteptări să găsesc relieful, peisajele, arhitectura caracteristică țării. Întrebări și mai multe apar atunci când e vorba de serviciile de masa și cazare, analizate prin comparație cu alte țări, un subiect sensibil pentru consumatorii locali de servicii turistice. O platformă online cu feedback-ul călătorilor (că tot ne-am pornit așa de mulți să descoperim Moldova) ar fi un instrument bun de comunicare.
  • Fiind în călătorii de ani buni împreună cu copiii, care au vârste diferite, preferințe diferite la mâncare, răbdare diferită la traseu, interese diferite la destinație, noi părinții încercăm, pe cât posibil, să acoperim toate aceste necesități pregătindu-ne de acasă (există totuși un soi de iritabilitate evidentă față de familiile cu copii în foarte multe locuri: în special restaurante, pensiuni). De altfel, turismul din Moldova deocamdată nu-i tocmai child-friendly. Ca un mesaj conciliant pentru toți, fie că e vorba de turiști, fie că e vorba de prestatori de servicii turistice, buna-creștere și toleranța nu costă nimic pentru nimeni.

Și ca să-mi închei gândurile mele răzlețite prin acest articol, reconfirm ideea, că multe lucruri s-au făcut în turismul din Republica Moldova, doar că aceste lucruri par a fi niște piese de puzzle, care încă nu și-au găsit locul în tabloul final. Să nu uităm că tot ce este turism nu poate fi văzut rupt de realitățile culturale, economice, fiscale, juridice, administrative, birocratice (și câte și mai câte), realități din care facem parte cu toții.

Autoare: Viorica Ataman

Citește mai departe

Politică

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

Publicat

pe

De către

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam 50% dorință de activitate, nu suficient pentru a lua decizii importante. Totul părea să meargă rău, deoarece 1% din voință necesita reabilitare. Lucrurile se precipitau și la Guvern, unde, din cauza apatiei Parlamentului, exista o dorință de a trânti tot jos și zice – GATA, AJUNGE Parlament! Nu se mai poate. Dacă se menținea acel ritm de luni dimineața, de la începutul săptămânii, cel mai probabil, azi era să avem o țară fără guvern. Dar, nu a fost să fie. Să le luăm pe rând. 

Săptămâna care se încheie a fost promisă drept una „fierbinte” de către Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Nici asta n-a fost să fie, poate doar în termometre. Pentru că vineri, când ajungem la sfârșitul acestei săptămâni, avem și guvern, și aparent o majoritate funcțională în Parlament, și o opoziție care vrea să comploteze o moțiune de cenzură care să dea jos guvernul, ceea ce este și job-ul său de zi cu zi, așa că, it’s okay. 

Luni, 6 iulie

A început cu un mesaj bun și anume că deputatul socialist, Ștefan Gațcan, care de câteva zile tot trimitea mesaje că „totul este bine, nu sunt sechestrat”, a mai dat semn de viață. Mesajul, care venea înainte de ședința Parlamentului din acea zi nu a putut fi folosit, spre dezamăgirea cuiva, drept „dovadă a prezenței” sale măcar cu sufletul și spiritul. Astfel, cea de-a treia tentativă de a consuma angajarea răspunderii guvernului a eșuat. Prima dată (joi, 2 iulie) au fost 49 de deputați. A doua oară (vineri, 3 iulie) numărul nu s-a schimbat. Nici a treia oară n-a fost cu noroc, contrar proverbului. Drept replică, Ion Chicu, a numit-o pe lidera PAS, Maia Sandu, „țâfnoasă”. În continuare, dăm definiția din dex a acestui cuvânt – „care este întotdeauna gata de ceartă și: arțăgos (3), certăreț (1). 3 (D. oameni) Care se supără repede Si: irascibil, supărăcios. 4 (D. oameni) Capricios. 5 (D. oameni) Arogant.”. 

Știri din lumea gadgeturilor. ProMoldova și-a lansat o campanie care se cheamă „pleacă.com”, adresată lui Igor Dodon pentru ca acesta să… (tobele) … plece. Site-ul include și un joc, unde Dodon trebuie să colecteze mai multe pungi și să… plece, iar ca instrument esențial al campaniei este cea mai eficientă unealtă politică din univers – o petiție online!  

Marți, 7 iulie

Știri din legislația Constituțională. Marți Curtea Constituțională a decis, incredibil, că ceea ce e scris în Constituție este lege. 

Deputatul socialist Vasile Bolea întreba dacă se pot organiza alegeri parlamentare simultane cu cele prezidențiale. Pe scurt, nu se poate, și nici legea nu permite. Asta în primul rând pentru că ONG-urile din domeniul electoral au avertizat că cele două organe politice sunt prea diferite pentru a organiza alegeri în aceeași zi. Totodată, era prea târziu de organizat alegeri anticipate parlamentare. Pentru ca asta să fie posibil, demisia lui Chicu ar fi trebuit să vină cel târziu la începutul lunii iunie. Astfel, dacă era atunci, mai trebuia până pe 1 septembrie să nu avem guvern, pentru a dizolva Parlamentul, și a doua zi să înceapă campania electorală, ceea ce e mult prea devreme, pentru a avea loc odată cu alegerile din 1 noiembrie. 

Mai mult, în Constituție există și mențiunea că în ultimele 6 luni de mandat ale Președintelui, Parlamentul nu poate fi dizolvat. De ce? Simplu. Cineva trebuie să rămână la conducere tot timpul. 

Miercuri, 8 iulie

Deznodământul de la Parlament a fost deznodat, când brusc, spre seară, în spațiul public au apărut mai multe informații că deputatul (la ora aia încă nu era al cui este), Ștefan Gațcan s-a întors în țară. În dimineața zilei de miercuri, în presa din România au apărut imagini cu el și un bagaj, iar la întrebarea ce va face el a zis „că revine acasă și că va face declarații în Parlament”. 

În acea seară de miercuri s-a mai întâmplat ceva minunat. După o emisiune de la TV8, unde a fost invitat Ion Chicu, a doua zi, dimineața, aflăm că Vitalie Dragancea, consilierul pe comunicare a premierului, a demisionat. El a intrat în gura presei prin faptul că a spus că respectă mass media „până în glande”. 

Joi, 9 iulie

Joi a fost zi de ședință. Mai multe detalii despre ședință găsești aici. Ceea ce este de notat în plus față de ședința de joi este că majoritatea Parlamentară deocamdată s-a stabilizat la 51 de deputați. În continuare rămân în tabăra guvernării 37 de socialiști, 13 democrați și un deputat independent, Alexandru Oleinic, ales pe o circumscripție din Transnistria în condiții pe care mulți experți le-au calificat drept suspecte. 

„Hemoragia” de deputați ai alianței pare a fi oprită, pe moment, iar parlamentarii de la guvernare au în continuare doar două soluții. Prima – fie propun proiecte de legi care să obțină votul opoziției, și anume prin faptul că nu sunt controversate. A doua – se organizează ședințe când toți cei 51 de deputați pot veni. E drept, mai răruț, dar este o practică cunoscută. 

Vineri, 10 iulie 

Au apărut primii „muguri” ai copacului care va pune în umbră la toamnă tot spațiul politic – campania electorală. Octavian Țîcu, președintele PUN, a anunțat că va participa sigur la Parlamentare. Totodată, acesta a spus în cadrul aceleiași emisiuni că moldovenii nu sunt gata să voteze pentru o femeie în funcția de președinte. Poate ar fi de corectat, și de precizat că potrivit ultimelor sondaje, acești „moldoveni” sunt puțin peste ⅓ din respondenți, ceea ce înseamnă că ⅔, nu au nici o problemă cu acest lucru. 

Și încă o știre din lumea gadget-urilor. Candidatul la funcția de președinte, Andrei Năstase și-a lansat o aplicație pentru telefon mobil. Experții încă mai analizează utilitatea acesteia. 

Între timp, în Moldova

Cât aleșii poporului s-au ocupat cu lucruri serioase și importante, în Moldova au fost infectați cu COVID-19 alți 852 de cetățeni, iar alți 39 au decedat ca urmare a acestuia. 

Totodată, salvatorii încă muncesc pentru întărirea digurilor de protecție din țară. Au fost capturate 10 mii de pastile de ecstasy, care ar fi urmat să „ajungă în zonele de agrement”. Câteva zeci de bătrîni s-au îmbulzit din prima zi pentru a depune o cerere de reexaminare a pensiilor în primele zile din luna iulie. 

Și în această săptămână, un magistrat, demis în urmă cu 11 ani a fost restabilit în funcție, iar statul ar urma să-i plătească drept restanță salariile neprimite în perioada cât timp a lipsit din funcție. Este vorba de 4 milioane de lei. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social21 de minute în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social7 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 358 de pacienți sunt în stare gravă. Trei persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri23 de ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

SocialO zi în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Lifestyle2 zile în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031