În septembrie 2011 a fost publicată vestea privind descoperirea neutrinilor mai rapizi ca lumina. Se pare însă că acest rezultat a fost generat de o eroare tehnică.
În septembrie 2011 o veste incredibilă a zguduit lumea fizicii: neutrinii mai rapizi ca lumina. Acesta era rezultatul obţinut de experimentul OPERA, care a măsurat viteza netrinilor de tip mounic care erau emişi la CERN, Geneva şi, după mai bine de 700 de kilometri, detectaţi la laboratorul subteran de la Gran Sasso.
Acest rezultat a generat o serie de discuţii aprinse – între cei care susţineau că aşa ceva nu este posibil, având în vedere teoria relativităţii şi toate testele care au fost făcute până acum, şi cei care susţineau că noul rezultat este într-adevăr revoluţionar şi va schimba lumea fizicii, pornind chiar de la teoria relativităţii.
Zilele acestea circula o serie de veşti, încă neconfirmate definitiv, legate de descoperirea unei erori experimentale – o conexiune în fibra optică dintre receptorul GPS şi calculator. Această conexiune defectuoasă ar fi avut ca rezultat o măsurătoare greşită a timpilor – şi deci cele 60 de nanosecunde ar fi, în fond şi la urma urmei, o eroare experimentală. Acest rezultat a fost descoperit chiar de către grupul OPERA, condus de Antonio Ereditato – cei care în urmă cu câteva luni au dat publicităţii rezultatul neutrinilor super-rapizi.
Dacă asta ar fi fost adevărat, legile fizicii ar fi trebuit rescrise. Potrivit Teoriei Relavitivăţii Restrânse (1905) a lui Albert Einstein, neutrinii n-ar fi trebuit să depăşească viteza luminii. Potrivit teoriei lui Einstein, nimic nu poate depăşi viteza lumii în vid (pentru neutrini, scoarţa terestră este echivalentă vidului). Dacă s-ar fi constatat că Albert Einstein s-a înşelat, călătoriile în timp ar fi devenit posibile, cel puţin în teorie.
