Connect with us
"
"

Economie

Deținuții unui penitenciar învață să facă vin și câștigă până la 40 mii de euro 

Publicat

pe

PE SCURT

Gorgona, cea mai nordică insulă din arhipelagul toscan de pe coasta de vest a Italiei, găzduiește închisoarea cu același nume. Insula este mică – are o suprafață de doar o milă pătrată – la fel și închisoarea, unde se află în jur de 100 de deținuți. Penitenciarul se află într-o fostă mănăstire medievală, care încă mai păstrează o parte din arhitectura inițială. Teritoriul închisorii include și o mică podgorie. În închisoarea de la Gorgona deținuții învață să facă vin.

Această închisoare italiană le permite deținuților să învețe vinificația ca parte a reabilitării lor. Pe insulă se face totul – de la presarea strugurilor, fermentarea sucului în cuve de oțel inoxidabil și îmbătrânirea vinului în butoaie de stejar. Cu ajutorul acestui program de reabilitare, deținuții câștigă până la 40 000 de euro, ceea ce le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare, scrie weforum.org.

PE LUNG

Gorgona este locul unde Lamberto Frescobaldi, președintele Grupului Frescobaldi, care include mai multe vinării din Italia, își desfășoară proiectul său de suflet: îi învață pe deținuți bazele viticulturii și vinificației. Programul le permite persoanelor de aici să însușească abilitățile necesare, dar și să depună economii pentru viața de după eliberarea lor. De asemenea, ei fac un vin alb respectabil, un amestec de Vermentino și Ansonica, care se vinde chiar și în Statele Unite.

„Oamenii văd lucrurile ca fiind albe și negre, dar nu este așa: este multă culoare între ele ”, spune Frescobaldi. „Într-o zi, acești oameni vor pleca din închisoare. Trebuie să acceptăm că ei nu rămân acolo pentru totdeauna. Trebuie să le oferim acestor oameni oportunitatea de a nu eșua din nou, de a nu se mai îndrepta spre crimă”.

Nimic din toate nu ar fi posibil dacă Gorgona nu ar fi un alt tip de închisoare. Spre deosebire de majoritatea închisorilor din Italia, Gorgona le permite prizonierilor să se plimbe liber pe insulă, dar ei trebuie să se întoarcă  la ora stabilită după ce clădirea este blocată. Și aceasta nu pentru că deținuții de aici nu ar fi comis acțiuni grave. Mulți sunt acolo pentru crime sau droguri. Dar distanța de 20 de mile a insulei de uscat face ca acest traseu să fie extrem de dificil. De fapt, nimeni nu a scăpat vreodată. De asemenea, paznicii monitorizează insula și docurile. O barcă vine o dată pe săptămână pentru a aduce produsele necesare, dar ea nici măcar nu navighează până în doc. Gardienii pleacă spre navă.

Deținuții sunt totuși la Gorgona pentru că au demonstrat un comportament exemplar în timpul detenției. Acest fapt le oferă privilegiul de a se afla în aer liber, de a se bucura de lumina soarelui și de a lucra în podgorie.

Acest lucru l-a inspirat pe Frescobaldi să-și implementeze proiectul de vinificație pe insulă. El recunoaște că nu a fost ideea lui: cineva de la închisoare i-a cerut opinia ce să facă cu cele două hectare de podgorii situate acolo. El a făcut o călătorie pe insulă în 2012 pentru a se întâlni cu inițiatorul și a avut o conversație cu un deținut care a constituit un adevărat factor pentru inițierea afacerii. După ce a degustat vinul pe care îl făcuseră deținuții, unul dintre ei i-a cerut părerea lui Frescobaldi.

„Am început să-i spun părerea mea, dar la un moment el m-a întrebat: „Dar de ce l-ai scuipat?”, povestește Frescobaldi, referindu-se la exercițiul obișnuit al vinificatorilor de a scuipă vinurile, după ce gustă din mai multe rezervoare. El i-a explicat apoi deținutului diferența dintre a degusta și a bea vin. „El a privit în ochii mei și mi-a spus:„ Am nevoie să învăț multe lucruri de la tine”.

Din acel moment el a știut că trebuie să facă parte din reabilitarea acestor deținuți. El a lansat Frescobaldi pentru Inițiative Sociale, o colaborare dintre penitenciarul Gorgona și Grupul Frescobaldi. În fiecare an, Frescobaldi alege o parte dintre deținuții de la Gorgona pentru a face parte din grupul de vinificație.

Și în fiecare zi, acești deținuți au grijă de podgorii cu ajutorul lui Federico Falossi, managerul de proiect al lui Frescobaldi și al lui Nicolo D’Afflitto, vinificatorul Frescobaldi care supraveghează programul. Ei sunt responsabili de orice, de la tăierea viței de vie până la recoltarea strugurilor. Apoi, deținuții ajută la procesul de vinificație.

Vinul alb rezultat are un gust mineral, are o aciditate ridicată și prospețime, ceea ce îl face ușor de băut într-o zi caldă. Pentru unii, poate fi greu de imaginat că munca prizonierilor a intrat în frumusețea acestui vin, dar tocmai asta îi place lui Frescobaldi în acest proiect. Deținuții nu sunt definiți de ceea ce au făcut, ci de modul în care vor să se miște înainte. Frescobaldi spune că programul deocamdată nu se recuperează din punct de vedere financiar, dar „este pe drum”. Între timp, el majorat suprafața plantației viticole și a livrat echipamentul necesar – ceea ce nu a fost o sarcină ușoară, adaugă el. Au fost restaurate mai multe clădiri vechi. Extinderea le va permite să producă mai mult vin și, la rândul lor, să angajeze mai mulți deținuți pentru eticheta de vin Gorgona.

De asemenea, este important pentru el ca deținuții să fie plătiți pentru munca lor și să-i compenseze cu o sumă respectabilă. Frescobaldi spune că deținuții au buzunar între 10 000 și 40 000 de euro prin acest program de reabilitare, sumă care le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare. „Să fii plătit pentru ceea ce faci demonstrează respect”, spune Frescobaldi.

Încercările lui par să funcționeze. Ca și în SUA, majoritatea italienilor aflați în închisoare se reîntorc în închisoare după ce au fost eliberați, aproape în proporție de 85 la sută, spune Frescobaldi. Totuși, astfel de programe scad foarte mult acest număr. Dintre cei care au trecut prin programul său de vinificație, niciunul dintre deținuții care a fost eliberat nu a ajuns din nou în închisoare.

O parte din acest succes poate fi atribuită structurii programului. După eliberare, Frescobaldi le propune foștilor deținuți locuri de muncă în vinăriile Frescobaldi. Nu toți acceptă, spune el, dar cei care sunt de acord lucrează de obicei de la unu la doi ani. În această vară, el a avut opt foști deținuți care au lucrat la recoltarea strugurilor.

Cu siguranță, pentru mulți este dificil să înțeleagă de ce Frescobaldi vrea să ajute deținuții. Pentru mulți italieni, deținuții trebuie să stea în instituții penitenciare, ca loc de penalizare pentru faptele lor. Ei nu merită o altă șansă. Pentru Frescobaldi, totuși, ei merită o șansă pentru refacerea vieții lor.

„Oferim acestor oameni oportunitatea de a vedea din nou viața într-un mod nou”, spune Frescobaldi.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de specialiștii Biroului Național de Statistică arată prin ce se fac faimoase raioanele țării: unde se produce cel mai mult vin, cașcaval sau pâine, unde sunt crescute cele mai multe oi sau unde se produce cele mai multe produse de patiserie.

Același studiu mai arată unde sunt cei mai longevivi cetățeni, în ce raion se adresează oamenii cel mai des la medici sau frecventează bibliotecile. Desigur, cifrele indică unde sunt cei mai mulți șomeri și unde oamenii ridică cea mai mică pensie sau care este discrepanța dintre salariile femeilor și cele ale bărbaților.

La întocmirea infograficului, Moldova,org a utilizat cifrele din anul 2018. Datele statistice în domeniul agriculturii vizează întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 10 hectare şi peste.

PE LUNG

Briceni, raionul cu cele mai mari plantații fructifere –4 430 hectare dintre care pe rod 3 455 hectare .De asemenea, este raionul cu cea mai mare recoltă globală de fructe, nuci și pomușoare (90 610 tone), ceea ce reprezintă circa o treime din toată recolta de fructe recoltată în zona de nord a țării.

Ocnița, cel mai mare producător de legume de câmp 9 868 tone. Tot aici sunt cele mai mănoase vaci, producția medie anuală de lapte pe o vacă fiind de 6 114 kg lapte pe an. Raionul s-a remarcat prin faptul că este al doilea în clasamentul raioanelor cu ponderea copiilor născuți în afara căsătoriei (34,4 % față de total).

Dondușeni, cel mai mare producător de sfeclă de zahăr (179 318 tone). Roada medie la un hectar 503 chintale.

Edineț este cel mai mare producător de sucuri de legume și fructe (20, 24 milioane litri), dar și cel mai mare producător de conserve de fructe și legume (12 960 tone). De asemenea, aici sunt cele mai multe vaci – 6 703 capete.

Râșcani este cel mare producător de unt (441 tone) și cel mai mare producător de lapte și frișcă (12 013 tone).

Drochia este raionul care produce cea mai multă făină (13 109 tone) și cel mai mare producător de grâu (65 144 tone). De remarcat că recordul este valabil în clasamentul raioanelor ( fără Găgăuzia, care a produs în anul precedent 106 997 tone de grâu și respectiv 18 742 tone de făină).

Soroca este cel mai mare producător de cașcaval. În 2018 au fost fabricate 1 710 tone de cașcaval și brânză grasă. Pe locul doi la mare distanță se află raionul Râșcani, unde se produce 462 tone. Soroca, de asemenea, este al doilea cel mai mare producător de lapte prins, iaurt, chefir, smântână și alte produse fermentate – 4 469 tone.

Florești este cel mai mare producător de lapte prins, iaurt, chefir, smântână și alte produse fermentate. Aici s-au produs 4 915 tone. Tot raionul Florești este cel mai mare producător de brânzeturi proaspete – 583,8 tone.

Șoldănești este raionul cu cel mai mic volum de apă distribuit populației -129,0 mii m³. „Performanța” este împărțită cu raionul Ocnița, care a înregistrat aproximativ aceleași rezultate. Tot în raionul Șoldănești a fost înregistrată cea mai scurtă durata medie a vieții la bărbați – doar 63,3 ani. Spre comparație: media la bărbați pe țară este de 69,1 ani .

Glodeni este raionul unde locuitorii se adresează cel mai des la medici – 6,1 vizite/an/pers.

Sângerei este raionul cu cea mai mică rată de mortalitate a populației din cauza omuciderilor – 1,1 la 100000 locuitori.De asemenea, este raionul cu cea mai mare rată a . morbidității populației, incidența generală fiind de 42,7 mii cazuri la 100 000 locuitori.

Fălești este raionul cu cel mai mare număr de instituții culturale- 64 ( de două ori mai multe decât de ex, în raionul Briceni). De asemenea, este raionul cu cele mai multe sinucideri. 22 de persoane și-au pus capăt zilelor, de două ori mai mult decât în 2017.

Ungheni este raionul cu cei mai activi utilizatori ai bibliotecilor (369 mii vizite, de aproape patru ori mai multe decât de ex. în raionul Cimișlia 91,5 mii vizite). Tot în raionul Ungheni, sunt cei mai mulți elevi – 11 932. De asemenea, este raionul unde s-au născut cei mai mulți copii – 1356 ( precizăm că în Găgăuzia s-au născut 1 537 copii).

Rezina este raionul cu cea mai mare discrepanță salarială de gen – câștigul salarial al femeilor în % față de bărbați este de 79,8. Aproximativ aceeași discrepanță se înregistrează și în raionul Anenii Noi. De asemenea, este unul dintre raioanele cu cea mai mică rată a infracționalității juvenile.

Teleneşti este cel mai mare producător de cofetărie din țară. Aici s-au făcut 1 988 tone de produse de cofetărie, mai mult decât produce toată zona de sud a țării.

Călărași este cel mai mare producător de divin – 499,7 mii litri 100% alcool.

Orhei este raionul cu cele mai multe întreprinderi 1348, care au cei mai mulți salariați 11 171. Tot aici au fost înregistrate cele mai multe computere 4 204 aflate în posesia persoanelor juridice.

Dubăsari este raionul cu cel mai mic nr. de salariați pe activități economice – 3 989 persoane. De asemenea, este raionul cu cel mai mic nivel de asigurare a populației cu medici 10,6 la 10 000 locuitori.

Nisporeni, raionul cu cea mai mică mărime medie a pensiei pentru limită de vârstă – 1 316 lei. Cea mai mare este în raionul Basarabeasca – 1 586 lei.

Străşeni, cel mai mare producător de fructe prelucrate şi conservate – 524,5 tone, ceea ce este mai mult decât toată zona de sud care a produs 466 tone.( precizăm Găgăuzia a produs în anul precedent 874 tone, cea mai mică cantitate de la 2014).

Criuleni, cel mare producător de tutun 176 tone și al doilea cel mai mare crescător de porci- 42 667 capete.

Hânceşti, cel mai mare producător de paste făinoase. Aici s-au fabricat -1744 tone, aproape jumătate din volumul de producție produs în țară.

Ialoveni. cel mai mare producător de votcă – 29,3 mii litri 100% alcool și al doilea producător de divin 466 mii litri 100% alcool. Totodată, pe teritoriul raionului se află cea mai mare cantitate de deșeuri toxice din țară – 1 473 tone.

Anenii Noi, cel mai mare producător de carne din țară (25 732 tone) și cel mai mare producător de mezeluri (3 429 tone)..De asemenea, este raionul cu cele mai multe divorțuri din țară -446.

Căușeni, pe teritoriul raionului sunt cele mai lungi drumuri naționale 265 kilometri.

Cimișlia, raionul cu cel mai mic număr de șomeri oficial înregistrați – 87. Cei mai mulți șomeri înregistrați oficial sunt la Ocnița – 1 507.De asemenea, Cimișlia ocupă locul doi în clasamentul raioanelor care produc cea mai multă făină – 9 006 tone.

Leova, raionul cu cel mai mic câştig salarial mediu brut lunar,4 362 lei. La femei acesta constituie doar 4 109 lei. Cel mai mare este la Orhei – 5 460 lei.

Ștefan Vodă, cel mai mare producător de vinuri spumante 16 mii dal.

Basarabeasca, raionul unde femeile sunt cele mai longevive. Durata medie a vieții, a acestora fiind de 80,1 ani. De asemenea, este raionul cu cel mai mic număr de apartamente 10,4 mii și cel mai mic număr de divorțuri -22.

Cantemir, cel mai mare producător de vinuri naturale din struguri, 2 676 mii dal. De asemenea, este raionul cu cea mai mare pondere a copiilor născuţi în afara căsătoriei 36,6%.

Cahul, cel mai mare producător de orz 14 175 tone. De asemenea, este cel mai mare crescător de oi – 74 345. Are cele mai mari plantații viticole – 4 422 hectare.

Taraclia cel mai mare producător de pâine și produse de panificație. Aici s-au produs 24 489 tone, mai mult decât toată zona de nord a țării. De asemenea, este al doilea raion cu cele mai mari plantații viticole – 3 732 hectare.

Găgăuzia – (regiune care include două municipii) are cele mai multe persoane în vârsta aptă de muncă (102 574). De asemenea, aici au fost înregistrate cele mai multe locuri de muncă vacante (1 103) și cel mai mare efectiv de salariaților, pe activități economice – 28 513 persoane. În plus, aici a fost înregistrată cea mai mică pondere a copiilor născuți în afara căsătoriei (13,3 % față de total).

La întocmirea infograficului, Moldova,org a utilizat cifrele din anul 2018.

Citește mai departe

Economie

8 vinării moldovenești deschise în ultimul deceniu

Publicat

pe

PE SCURT

Din 2010 s-a dezvoltat mult industria vinului, astfel încât s-au creat opt vinării, iar exportul vinurilor noastre crește an de an.

Minis Terrios, Unicorn Winery, Vinăria DAC, Vinăria Timbrus, Atu Winery, Chateau Cristi, Granovia Wines, Carpe Diem au fost născute, în unele cazuri, din tradiție, altele din pasiune, cu idei din SUA, Franța, Spania sau de la sudul Moldovei.

PE LUNG

1. Minis Terrios

Crama Minis Terrios și-a început activitatea în 2013 după ce unul dintre fondatori, Dan Prisăcaru, s-a întors de la studii în domeniul vinificației din Dijon, Franța. Este o vinărie de familie. Proiectul a fost gândit spontan împreună cu soția acestuia și în trei luni pus în aplicare. Capacitatea de producţie a acesteia constituie 10 000 sticle pe an.

2. Unicorn Winery

Vinăria a fost înființată în 2014 în satul Saca, Strășeni. Unicorn Estate deține podgorii în 2 regiuni ale Moldovei. În centrul țării sunt 10 hectare de viță, unde se cultivă în special vița-de-vie de soiuri albe și 5 hectare în sudul Moldovei, situate în regiunea vitivinicolă Purcari, satul Olănești, pe Valea Sinodrei, care are un terroir unic, cu un sol nisipos şi bogat în minerale. 

Fiece sticlă de vin este creată sub controlul vinificatorului şi fondatorului Unicorn Estate, Sergiu Gălușca. După ce a studiat în Franța și a lucrat împreună cu vinificatorii francezi, a lucrat într-o regiune vinicolă faimoasă din SUA, Napa Valley. S-a întors acasă și a lansat propriul proiect. Sergiu crede că cea mai importantă parte a creării vinului este solul şi viță-de-vie şi el doar ajută la dezvoltarea acestei comori.

Enlarge

foto-invino
Foto: Invino

3. Vinăria DAC

Vinăria DAC a fost fondată în anul 2013 în nordul țării. Proprietarii spun că denumirea vinăriei este inspirată de amplasarea geografică a cramei și este legată de momentul în care Ștefan cel Mare a hotărât să construiască cetate pe malul râului Nistru la o distanță aproximativă de 20 km de or. Soroca în s. Racovăț. 

„Vinăria Dac” produce vinuri seci de calitate superioară din soiuri nobile de struguri recoltați de pe podgoriile unui pământ bogat, combinând metodele tradiționale cu metodele inovative și tehnologiile performante europene, scrie observatorul.md.

4. Vinăria Timbrus

Vinăria Timbrus a fost înființată în 2013. Denumirea provine de la cuvântul «timbru» – fiscal sau poştal, care este un simbol al scrisorii, înmânate personal destinatarului. Potrivit proprietarului, Timbrus este un mesaj personal al vinificatorului.

Vinurile Timbrus sunt create de faimosul enolog spaniol Manuel Vicente Ortiz Martinez. Un specialist experimentat în domeniul viticulturii şi enologiei, Manuel Vicente Ortiz Martinez a creat vinuri în Spania, a condus departamente de tehnologie la mai multe întreprinderi vinicole. 

Enologul participă la elaborarea vinurilor de la etapa sădirii viţei de vie până la producerea şi îmbutelierea vinurilor. El încearcă să demonstreze că și în Moldova sunt create vinuri rafinate de clasă mondială.

5. Atu Winery

ATU Winery este prima vinărie urbană din Moldova. Este situată în Chișinău cu ciclul complet de producere. Vinurile ATU sunt produse în ediții foarte mici, 1000-3000 de sticle, ceea ce le permite să atragem atenție maximă fiecărui strop de vin. Toate vinurile sunt produse manual, de la cules până la etichetat.

6. Chateau Cristi 

În 2015 apare Chateau Cristi. Podgoriile Chateau Cristi se găsesc în sudul Moldovei, în zona geografică Valul lui Traian. 

Vladimir Cristi a fost un politician și oenolog din Basarabia. Actualii proprietari sunt moștenitorii acestei figuri, de unde vine și denumirea vinăriei.  

7. Granovia Wines

La moment, sub marca Granovia Wines sunt produse 10 vinuri din soiuri indigene şi internaţionale. 

Brandul Granovia Wines a fost lansat de omul de afaceri american Alvin Granoff, fost legislator american. Alvin Granoff a activat între 1983 – 1995 în Camera Reprezentanților din Dallas (Texas, SUA), iar după încheierea carierei politice, a dezvoltat afaceri în agricultură, juridică și industria hotelieră. 

Compania Granovia Wines a reușit accederea pe piața vinurilor din Olanda. Un prim export de 30 000 sticle a fost făcut în luna iunie 2019. 

Enlarge

finewine-md
Foto: finewine.md

Citește și: Top 10 vinării mai puțin cunoscute din Moldova

8. Carpe Diem

Timp de patru generații, familia Luca s-a dedicat vinurilor. Cu toate acestea, primii vinificatori ai familiei Luca au îndurat multe obstacole în viață pentru ca visul de a-și face o vinărie privată să devină realitate.

În 1949, în cadrul regimului Uniunii Sovietice care interzicea orice proprietate privată, podgoriile familiei Luca, împreună cu restul proprietății, au fost naționalizate și întreaga familie a fost deportată într-un lagăr de muncă din Siberia. După ani grei de deportare, o parte a familiei a reușit să se întoarcă la ocupația principală a familiei: vinificația.

În 2011 familia Luca a prezentat pentru prima dată Carpe Diem Wines. Astăzi, Ion Luca este vinificatorul și administratorul imobiliar care supraveghează toate ciclurile afacerii familiei.

În primele 9 luni ale anului 2019, exportul Vinului Moldovei înregistrează cel mai înalt nivel nivel din ultimii 5 ani

Potrivit datelor ONVV, în primele 9 luni ale anului 2019, Republica Moldova a exportat 113,8 milioane litri de vin, în creștere cu 4,3%  față de aceeași perioadă a anului trecut. Țara noastră a exportat vin în 67 de țări ale lumii în sumă de 2,182 mlrd. lei, cu 5% mai mult decât în primele 9 luni ale lui 2018.

Exporturile de vinuri pe piețele continentului european și asiatic sunt în creștere. Și în primele 9 luni ale anului, România continuă să fie o piață strategică și se află pe primul loc după volum încasărilor în topul țărilor de export al Vinului Moldovei. Topul cuprinde țări precum:

România cu 161 milioane de lei

China cu 154 milioane lei

Federația Rusă cu 110 milioane lei

Cehia cu 100 milioane lei

Ucraina cu 48 milioane lei

Kazahstan cu 56 milioane lei

Canada cu 36 milioane lei

Belarus cu 31 milioane lei

SUA cu 20 milioane lei

În perioada ianuarie-septembrie, vinurile moldovenești au ajuns în 67 de țări ale lumii, unele dintre ele fiind cucerite în premieră:  Afganistan, Siria, Togo, Guam. Totodată, după o pauză de câțiva ani, Vinul Moldovei a ajuns din nou pe masa consumatorilor din Australia, Norvegia și Libia.

Citește mai departe

Ecologie

„Ne-a salvat afacerea”: fermierii italieni se dezvoltă datorită cultivării cânepii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Fermierii italieni sunt în criză, din cauza prețurilor scăzute la grâu, pământului desecat și a companiilor mari care importă cereale. Dar unii dintre aceștia au găsit o soluție: cultivarea cânepii, scrie theguardian.com. Creșterea cânepii a fost legalizată în Italia în 2016, iar în acești ani, suprafața terenurilor cu cânepă a crescut de la 400 de hectare la 4 000 de hectare.

Legea – care permite cultivarea plantelor de cânepă cu până la 0,2% din compusul psihoactiv – a fost adoptată în Italia pentru a spori dezvoltarea producției industriale. Italienii au profitat de schimbarea legală pentru a produce nu numai ricotta de cânepă și cărămizi ecologice, dar pastă și biscuiți din cânepă.

PE LUNG

„Boom-ul producției de cânepă este un exemplu excelent al capacității firmelor agricole de a descoperi noi frontiere”, a declarat Roberto Moncalvo, președintele Coldiretti, cea mai mare asociație de fermieri din Italia. „Suntem în mijlocul unei oportunități pentru creșterea economică și a ocupării forței de muncă”.

Această soluție la criza care afectează fermierii italieni poate fi văzută într-o mică oază verde din interiorul arid al Siciliei. Printre câmpurile de argilă și snopirile de cereale abandonate, pe o poartă este afișată o frunză de cânepă. Dincolo de aceasta se află Salvo Scuderi, președintele cooperativei agricole Colli Erei. Tânărul de 41 de ani tocmai a terminat să culeagă o parte din recolta de cânepă, care va fi folosită pentru a face paste, ulei și făină. În acest an, Scuderi și alți 20 de producători ai Rete Canapa Sicilia, o asociație a cărei obiectiv este promovarea și comercializarea utilizării cânepii în regiune, au produs împreună aproape 150 de tone de plante.

„Cânepa ne-a salvat afacerea”, spune el. „Anul acesta am câștigat de 10 ori mai mult decât câștigam atunci când cultivam grâu și ne-a permis să angajăm patru lucrători”.

Potrivit Rete Canapa Sicilia, cultivarea grâului aduce un profit de 250 euro de pe un hectar, în timp ce cânepa poate genera câștiguri nete de peste 2 500 euro la hectar. În aceste condiții, tot mai mulți fermieri sicilieni, pentru a-și îmbunătăți situația financiară, au înlocuit grâul cu cânepa.

„Cultivarea grâului pe parcursul anilor a constituit o problemă”, menționează Dario Giambalvo, profesor de științe agricole la Universitatea din Palermo. „Aceasta a provocat eroziunea solului, existând riscul ca solul să devină infertil”.

„Cultivarea de cânepă este o oportunitate pentru diversificarea agriculturii și poate fi o soluție bună pentru renașterea terenurilor abandonate și mai puțin fertile”, a spus Giambalvo, „Vechii romani ne-au învățat că diversificarea culturilor poate spori fertilitatea solurilor. Nu știu dacă acest lucru va duce la dezvoltarea sectorului agricol, dar pentru Italia este revenirea la origini”.

Conform datelor Consiliului pentru cercetare agricolă și analiză a economiei agricole, terenurile plantate cu grâu dur au scăzut cu 7,4% în sudul Italiei în 2018 și cu mai mult de 9% în nordul țării. Producția totală a scăzut cu mai mult de 4% în ultimul an.

Până în anii 40, Italia a fost cel mai mare producător mondial de cânepă după Uniunea Sovietică. Pe atunci, în Italia, erau plantate mai multe 100 000 de hectare. După război și apariția fibrelor sintetice, cultivarea cânepii a scăzut. Tendința descendentă a continuat pe fondul campaniei împotriva consumului ilegal de droguri. În 1961, guvernul italian a semnat convenția privind stupefiantele. care a condus la o scădere și mai mare de cânepă.

Interesant este faptul că Legea din 2016 nu interzice comercializarea florilor de cânepă. Acestea se vând în peste 500 de magazine din Italia. Florile, sigilate în pungi sau borcane cu genericul precum Gorilla Blue, Amnesia și Raging Bull, pot fi folosite ca ingrediente pentru înmiresmarea naturală a interioarelor. Dar majoritatea clienților pur și simplu le sfărâmă, rulează și apoi le fumează. Efectele nu sunt la fel de pronunțate ca la cele mai multe tulpini de canabis, care au în mod normal concentrații de THC de 15-25%, dar oferă un sentiment imediat de relaxare.

Pe borcanele companiei sale de flori de cânepă, Scuderi a pus o etichetă: „fără pizzo”. „Aceasta înseamnă că produsul a fost fabricat fără a acorda măcar un cent mafiei”, a spus el. „Am lansat un mesaj clar: producerea de cânepă nu înseamnă doar regenerarea țării, este, de asemenea, o modalitate de a slăbi mafia, care de zeci de ani a controlat activitatea infracțională a traficului de droguri și de a le da înapoi fermierilor ceea ce șefii au luat de la ei”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

Fotograful care și-a tratat depresia prin cultivarea arborilor

PE SCURT A fost printre cele mai rupte și necunoscute locuri ale planetei. A mers sute de km pe jos...

Social8 ore în urmă

Moldova.org lansează filmul documentar despre moștenirea transmisă din tată în fiu – ciobănia

PE SCURT Moldova.org lansează filmul documentar despre ciobănie, meserie tradițională, atât în Georgia cât și în Republica Moldova, dar pe...

Politică10 ore în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

EconomieO zi în urmă

Ce este inflația și de ce trebuie s-o înțelegem?

PE SCURT „Inflația este la fel de violentă precum un tâlhar, la fel de înspăimântătoare precum un hoț armat și...

SocialO zi în urmă

Raiul de la Piața Centrală și mirosul de la stația de epurare. Principalele probleme discutate la Primărie

PE SCURT Edilul capitalei Ion Ceban nu susține majorarea tarifelor de călătorie cu microbuzul și, cel mai probabil, nici Consiliul...

Sănătate2 zile în urmă

Obezitatea împotriva cancerului, mahmureala pentru vegani și de ce a surzit Beethoven. Ultimele știri medicale

PE SCURT Excesul de greutate poate ajuta pacienții cu cancer, vegetarienii suferă de mahmureală mai tare decât cei care mănâncă...

Reintegrare3 zile în urmă

Istoriile a 12 tineri care au făcut armata în regiunea transnistreană: „În armată nu se schimbă nimic. Așa a fost, este și va fi”

PE SCURT „Această istorie a început acum mai bine de un an. În luna noiembrie 2018 am făcut cunoștință cu...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Politică5 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe6 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Politică6 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică6 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

JustițieO săptămână în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

Politică2 săptămâni în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031