Despre dezinformare în perioada marilor crize, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

În seara de joi, 18 iunie, la ora 17.00, Radio Europa Liberă vă invită într-o nouă incursiune în trecut – una care, totodată, mai mult ca oricare altele astăzi, are conexiuni și repercusiuni la realitatea imediată pe care o trăim.„Dezinformarea în perioada marilor crize”, acesta este titlul celei de-a cincea dezbateri organizate în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, realizat cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite în țara noastră. Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina de Facebook a evenimentului.

„Ați avut impresia că fenomenul „fake news” este o invenție a secolului XXI? Aflați că nu. De-a lungul timpului, dezinformarea a fost și este în continuare folosită cu dibăcie, în special, de către regimurile dictatoriale si autoritare, iar Uniunea Sovietică a excelat la acest capitol”. Astfel, trasând o invizibilă punte între trecut și prezent, ne invită la discuție jurnalista Alina Țurcanu, care va fi secondată de Vasile Botnaru, șeful Biroului Europa Liberă de la Chișinău.

Subiectele-cheie ale dezbaterii vizează mecanismele de dezinformare, felul în care acestea funcționau pe vremea URSS, dar și cum sunt folosite în prezent și ce putem face pentru a nu cădea în plasa știrilor false. La toate aceste întrebări vor răspunde invitații ediției curente – Corina Rebegea, directoare de programe la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene din Washington DC și Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente de la Chișinău.

Întrebări deloc simple, precum se va vedea și din materialele realizate de echipa editorială: două filme despre rolul dezinformării, semnate de Eugenia Crețu; un Interviu făcut de Alina Țurcanu cu ziaristul Armand Goșu de la București; un alt interviu de Ivan Sveatcenko cu jurnalistul rus Andrei Malghin, stabilit în Italia, despre felul în care a funcționat dezinformarea pe timp de pandemie în această țară; o discuție dintre scriitorii Iulian Ciocan de la Chișinău și Florin Lăzărescu de la București despre manipularea prin artă, literatură și bancuri. De asemenea, Alexandru Bordian a stat de vorbă cu pictorul Lică Sainciuc, iar Lina Grâu l-a întrebat pe Thomas Kent, profesor asociat la Columbia University din SUA și ex-director al Radio Europa Liberă despre importanța implicării mai active a guvernelor, dar și a societății civile în contracararea fenomenului fake news.

„O privire în trecut pentru a înțelege mecanismele de dezinformare în URSS, în România comunistă și în alte state din lagărul socialist, și pentru a analiza cum au migrat ele în zilele noastre”, își argumentează echipa opțiunea pentru subiect. „Lumea are nevoie de informație. Dacă lași loc gol, atunci fake news-urile și diversiunile se vor simți foarte bine…”, spune în interviul său Armand Goșu. Cum să rezistăm în fața virusului dezinformării aflați joi, 18 iunie, începând cu ora 17.00, într-o dezbatere despre dezinformare în perioada marilor crize.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.