Connect with us
"
"

Economie

Soluția Ucrainei pentru dezvoltarea democrației

Publicat

pe

PE SCURT

Cu câțiva ani în urmă, școlile din satul ucrainean Dolyniany erau în stare catastrofală. Noaptea, întreaga localitate era scufundată în întuneric, pentru că iluminarea stradală nu funcționa demult. Acum, spun locuitorii, fluxurile de bani ajută la repararea infrastructurii locale, transformând o comunitate odată fără populație într-un loc mai potrivit pentru a trăi. „Oamenii se simt susținuți”, susține primarul, care menționează că în bugetul local  „au început a veni bani”.

Reparația unei școli, reabilitarea iluminării stradale sau a unor drumuri locale poate să nu pară prea mult, dar este o problemă adevărată pentru localitățile rurale ale Ucrainei. Sute, chiar și mii de sate și orășele din această țară vastă, de aproximativ 45 de milioane, sunt atinse de degradare. Clădirile administrative, școlile și instituțiile medicale sunt deteriorate, iar drumurile locale sunt adesea într-o stare și mai proastă. Această stare care durează de ani face ca renovările din Dolyniany să fie deosebit de încurajatoare.

PE LUNG

Localitatea Dolyniany, aflată la 350 de kilometri de Kiev nu este singura de acest fel. Din 2014, țara s-a angajat într-o misiune de generare a mai multă putere și finanțare în cele douăzeci de regiuni ale sale. Descentralizarea oferă localnicilor mai multe drepturi în administrarea comunităților lor, precum și accesul la finanțări, întrucât ucrainenii desființează o birocrație care subminează încrederea în stat.

Rezultatele încep să apară sub formă de comunități auto-organizate, precum Dolyniany, care au reunit noile resursele distribuite pentru a lansa proiecte de dezvoltare locală. Observatorii speră ca trendul să furnizeze un impact pozitiv asupra problemelor de transparență. „În comparație cu alte reforme ce au loc în Ucraina, aceasta este cea mai eficientă și actuală”, spune Iulia Iesmukhanova, director adjunct la Global Communities, care conduce un program de descentralizare finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională.

Planurile de descentralizare nu sunt noi. Primii pași au fost făcuți acum peste 10 ani, după Revoluția Portocalie (Orange Revolution) în 2004, care a reușit alegerea unui președinte pro-democatratic, dar au eșuat când acesta nu s-a putut ține de promisiuni. Mai târziu, acestea au deraiat când fostul președinte Victor Ianukovici a căutat să-și consolideze puterea într-o ierarhie coruptă. Acum, guvernul de la Kiev dă o altă lovitură cu suportul din partea Vestului, folosind cadrele instituționale deja existente.

Reforma cuprinde două elemente cheie: combinarea așezărilor anterioare separate în unități administrative unice numite comunități teritoriale unificate, apoi încadrarea veniturilor fiscale către aceste UTC pentru proiecte de dezvoltare locală. Noile UTC primesc 60% din impozitele pe venit locale, precum și 100% din toate accizele și taxele pentru serviciile administrative locale. Logica este simplă: „Cu cât aveți mai mulți cetățeni, cu atât vor plăti mai multe impozite”, spune Balázs Jarábik, expert în Europa Centrală și de Est la Carnegie Endowment for Peace International, „și cu cât mai mulți bani veți obține de fapt”.

Până acum, rezultatele au fost impresionante. Aproximativ 400 de UTC au fost create având la bază peste 1 700 de sate și orașe. Din 2014, bugetele locale au crescut cu 107%, conform statisticilor oficiale, iar multe zone rurale sunt dezvoltate într-un mod care nu a fost văzut în decenii. De exemplu, Zymnivsky, ce se află în regiunea Volyn, nord-vestul Ucrainei, găzduiește acum ceea ce oficialii spun că este primul centru de servicii administrative la nivel de sat. Clinica medicală din Bashtanka, din sudul Ucrainei, va primi în curând un centru de diagnostic, inclusiv un radiolog și pediatru propriu. În alte locuri, drumurile sunt asfaltate pentru prima dată.

Fără îndoială, acestea sunt câștiguri pe termen scurt, spune Yesmukhanova, programele finanțate de USAID, iar multe dintre acestea sunt susținute de subvenții generoase și internaționale. Dar ea se așteaptă și la cele pe termen lung: „Va fi mai multă motivație pentru a se angaja în guvernarea locală”.

În pofida acestor mici victorii, există încă blocaje majore în calea către un succes mai larg. Pe de o parte, comunitățile trebuie să se dovedească că sunt capabile să colecteze și să gestioneze eficient veniturile fiscale, ceea ce constituie  o problemă în multe regiuni, unde bazele fiscale sunt mici sau practic inexistente, din cauza lipsei locurilor de muncă sau a emigrării în masă. Între același timp, regiunile mai mari dispun de resurse pentru a încerca să atragă investiții străine, deși acestea nu direcționate adecvat, având în vedere nivelurile persistente, adesea inacceptabile de corupție.

Apoi există și o problemă politică. Realizarea completă a reformei necesită aprobarea de către Parlamentul a unor modificări constituționale. Aceasta pentru că unele partide de opoziție susțin că desemnarea de către președinte a prefectilor conferă priorități ascunse șefului statului. Problematic este și faptul că descentralizarea este inclusă într-un pachet legislativ care ar acorda un statut special pentru două regiuni deținute de separatiști în estul Ucrainei, fapt catalogat de oponenți drept o capitulare.

Anume din aceste motive este puțin probabil ca descentralizarea să fie prevăzută în Constituție în timpul apropiat. „Există un consens politic potrivit căruia descentralizarea este necesară”, spune Jarábik, expertul Carnegie. „Problema însă este că nu a existat niciodată un consens cu privire la ce fel de descentralizare este necesară”.

Cu toate acestea, reforma la etapa actuală este deja un pas important într-o țară a cărei populație a fost folosită de mult timp pentru a guverna – adesea incompetent și corupt – de sus. Descentralizarea oferă cetățenilor puterea de a schimba ecuația, dar rămâne întrebarea: Ce vor face cu ea?.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Externe

Tot ce se cunoaște despre accidentul aviatic din Iran și 4 versiuni ale prăbușirii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Un avion de pasageri Boeing 737 al  companiei Ukraine International Airlines, cu 176 de persoane la bord, s-a prăbușit miercuri la scurt timp după decolare de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran. Linerul opera zborul PS752 Teheran-Kiev. Toate persoanele aflate la bord și-au pierdut viața. Astăzi, Ucraina a declarat zi de doliu. drapelele vor fi arborate în bernă, concertele și evenimentele de divertisment vor fi anulate. 

Presa de la Kiev a anunțat că experții ucraineni examinează patru versiuni ale prăbușirii avionului. Un grup de experți s-a deplasat la locul accidentului în Iran.

Tragedia a intervenit în condițiile în care Iranul atacase în cursul nopții, cu rachete balistice, două baze militare ale SUA din Irak, ca represalii pentru uciderea, la Bagdad, a generalului iranian Qasem Soleimani. 

PE LUNG

Circumstanțele accidentului: Avionul a căzut la aproximativ opt minute după decolare de la o altitudine de 2,4-2,7 mii de metri, pe un teren de fotbal, într-o suburbie săracă și dens populată din Teheran: casele de locuit se aflau la o distanță de 200-300 de metri de la locul prăbușirii.

Starea aeronavei: Avionul a fost produs în 2016 și a fost primit de către compania ucraineană direct de la fabrica Boeing; Ultima inspecție tehnică a aeronavei a avut loc pe 6 ianuarie 2020.

Președintele companiei Evgheni Dîhne a declarat reporterilor că este a fost una dintre cele mai bune aeronave ale companiei aeriene. Experții vorbesc despre starea perfectă a avionului.

Sursa foto: CNN

Boeing a produs cinci mii de aeronave din această modificare 737-NG cu motoare CFM 56 și niciuna dintre acestea nu s-a prăbușit din cauza defectării motorului. Acesta este prima catastrofă a companiei ucrainești de la fondarea sa în 1992.

Profesionalismul echipajului: Compania ucraineană a anunțat că zborul era efectuat de un echipaj consolidat, cu o pregătire bună, deoarece aeroportul din Teheran este unul „nu  simplu”, iar zborul în sine este dificil.

„Probabilitatea unei probleme tehnice este minimă, iar probabilitatea ca un echipaj cu experiență să nu poată face față este cu atât mai puțin”, a spus unul dintre piloții companiei ucrainești citat de presa de la Kiev.

Iranul vorbește despre probleme la motor: Imediat după accident, Teheran a sugerat că tragedia s-a produs din cauza unei probleme tehnice, și anume, un incendiu la un motor și încercarea nereușită a pilotului de a prelua controlul aerianului. Aeronova a pierdut contactul cu turnul de control imediat după decolare, au declarat oficialii iranieni.

De asemenea, autoritățile iraniene au decis să nu predea cutia neagră a avionului ucrainean către compania producătoare de aeronave, a declarat șeful Organizaţiei iraniene de Aviaţie Civilă, Ali Abedzadeh. Ministrul ucrainean de Externe, Vadim Pristaiko, a informat că autoritățile ucrainene vor coordona investigația privind prăbușirea avionului împreună cu Iranul.

Ucraina a renunțat la concluziile premature: Ambasada Ucrainei în Iran, comentând cauzele catastrofei, a declarat inițial că exclude versiunea unui atac terorist, iar avionul s-a prăbușit din motive tehnice. Ambasada a șters mai târziu declarația și a publicat alta.

În noul comunicat, ambasada a anunțat că o comisie specială investighează cauza accidentului, iar toate versiunile accidentului companiei aeriene ucrainene, exprimate de alte surse, ar trebui considerate neoficiale.

Președintele Vladimir Zelensky a ordonat verificarea întregii flote civile a Ucrainei.

Cine se afla la bordul aeronavei: La bord se aflau 176 de persoane, dintre care nouă membri ai echipajului ucrainean. Cei mai mulți morți sunt iranieni și canadieni: Iran – 82, Canada – 63, Ucraina – 2 + 9 (echipaj), Suedia – 10, Afganistan – 4, Germania – 3, Marea Britanie – 3.

Aproximativ 30 de persoane erau copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani. Cel mai tânăr pasager s-a născut în 2018, cel mai în vârstă – în 1945. Se știe că la bord erau studenți și absolvenți ai Universității tehnologice iraniene din Sharif.

Rachetă sau explozie la bord?

Prăbușirea avionului ucrainean a avut loc în același timp în care Teheranul a lansat un atac cu rachete asupra a două baze militare americane din Irak, ca răspuns la lichidarea influentului său general Kassem Suleimani la Bagdad, la ordinul președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei, Comandamentul Central al SUA a anunțat despre lansarea a mai multor  rachete iraniene. Acestea au lovit baza aeriană Ain al-Assad și baza militară din Erbil, în nordul Irakului. Washingtonul a anunțat că cetățeni americani nu au fost răniți.

CNN relatează că sunt informații contradictorii și speculații cu privire la cauzele care au dus la prăbușirea avionului. La început, presa iraniană controlată de stat a anunțat că a fost o eroare tehnică, iar Ucraina a exclus un atac cu rachete. Însă oficiali din ambele țări au retras declarațiile și au spus că nu vor să speculeze cu privire la cauze

Publicația iordaniană Al-Hadath a anunțat că avionul ar fi putut fi doborât accidental de o rachetă iraniană. Această versiune a câștigat rapid popularitate pe rețelele sociale ucrainene. Cu toate acestea, experții au păreri împărțite. 

Expertul ucrainean în aviație Valeri Romanenko consideră puțin probabilă că accidentul ar fi fost cauzat de un incendiu sau o avarie a motorului., scrie korrespondent.net.

„Piloții erau pregătiți pentru situații de urgență atunci când apar probleme cu motorul. Susțin  examene și rezolvă în mod repetat astfel de cazuri. Pentru ei, aceasta este o procedură standard. În plus, aeronava nu se afla în momentul decolării, ci la o altitudine de aproximativ 2,7 mii de metri, deci piloții au avut ocazia să manevreze “, a spus el într-un interviu acordat BBC News Ukraine.

Expertul în securitatea aviației, Todd Curtis, a declarat că avionul ucrainean era în stare foarte bună. Prin urmare, faptul că avionul s-a fragmentat indică despre un eventual impact fie de la sol sau fie în aer.

„Fotografiile de la locul accidentului arată că avionul s-a rupt în multe fragmente, ceea ce înseamnă un impact puternic fie de la sol, fie că s-a întâmplat ceva în aer”, a spus Curtis pentru BBC News.

Cu toate acestea, publicația britanică Guardian scrie că nu există niciun semn că dezastrul ar avea  legătură cu atacurile cu rachete ale Iranului asupra unei baze militare americane.

Jeffrey Thomas, un cunoscut expert în aviație australian, redactor șef al AirlineRatings.com, crede, de asemenea, că prăbușirea ar fi fost provocată de o rachetă.

Reieșind din imaginile video, care arată cum avionul cade în flăcări, expertul concluzionează că a existat o mică explozie în avion. După cădere, a spus el, a avut loc o explozie mai puternică, care a provocat moartea tuturor la bord.

„Nu cred că acest lucru s-a întâmplat ca urmare a unui atac cu rachete, deoarece o rachetă ar fi distrus complet avionul”, a declarat Thomas pentru DW.

4 versiuni ale prăbușirii avionului în Iran

Potrivit portalului korrespondent.net, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei examinează patru versiuni ale prăbușirii avionului Boeing 737 din Iran. Acest lucru a fost anunțat joi de secretarul Consiliului Aleksei Danilov, într-un comentariu pe Censor.net, potrivit redactorului șef al publicației, Yuri Butusov, pe Facebook.

Deci, sunt studiate următoarele versiuni:

– distrugerea avionului de o rachetă antiaerienă, lansată inclusiv de sistemule de rachete aeriene Tor, deoarece informațiile despre detectarea fragmentelor unei rachete rusești în apropiere de locul accidentului au apărut deja pe Internet;

– coliziunea cu o dronă sau alt obiect zburător;

– distrugerea și explozia motorului din motive tehnice;

– O explozie în interiorul unei aeronave ca urmare a unui act terorist.

Potrivit acestuia, se organizează întâlniri cu autoritățile competente din Iran și negocieri diplomatice. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, partea ucraineană va verifica dacă au fost respectate standardele de siguranță pe avionul prăbușit.

Citește mai departe

Economie

Londra / Chicu a vrut bani, a primit promisiuni. Câți bani a obținut, în schimb, Ucraina de la BERD

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Primul forum investițional, dedicat statelor Parteneriatului Estic, organizat în premieră, la Londra, de Banca Europeană pentru Construcții și Dezvoltare cu prilejul aniversării a 10 ani a inițiativei PaE, a reunit șefi de state și guverne din Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Ucraina, Belarus și Moldova, reprezentanți de nivel înalt ai UE și BEI, precum și investitori internaționali. BERD a declarat că reuniunea a fost organizată pentru a identifica noi oportunități de investiție în proiecte naționale majore, a crește interesul investitorilor față de țările din regiune, dar și de a impulsiona cooperarea comercială între statele membre.

La Londra, trei state – Ucraina, Belarus și Azerbaidjan – au semnat noi acorduri cu BERD, primele două obținând credite substanțiale. Armenia a ieșit în evidență cu propunerea de a organiza, în premieră, în 2021 reuniunea anuală BERD la Erevan. Moldova și Georgia, țări care probabil sunt cel mai pronunțat afectate de instabilitate politică, s-au ales cu promisiuni.

PE LUNG

Ucraina

La Londra, premierul Oleksii Goncearuk a semnat două documente ce prevăd alocarea a 900 milioane de euro pentru reconstrucția și construcția drumurilor.

450 milioane euro vor fi alocate Ucrainei de Banca Europeană de Investiții. Alte 450 milioane euro vor fi alocate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Banii vor fi utilizați pentru reconstrucția autostrăzii M05 Kiev-Odessa, în regiunile Cherkasî, Kirovograd, Nikolaev și Odessa, precum și construcția secțiunii de nord a șoselei de ocolire a orașului Lvov.

„Am semnat două documente în valoare totală de 900 de milioane euro, care vor viza reconstrucția și construcția drumurilor. Este vorba despre 340 de kilometri în cinci regiuni. Peste trei ani, ruta Kiev-Odessa va deveni prima autostradă la nivel european în întregime. Ruta Kiev-Odessa face legătura între capitala și porturile ucrainene din Marea Neagră”, a declarat la întoarcere Oleksii Goncearuk.

BERD este cel mai mare investitor financiar internațional din Ucraina. De la începutul operațiunilor sale în țară în 1993, banca și-a asumat un angajament de peste 14,5 miliarde euro prin 450 de proiecte.

Republica Belarus

În urma reuniunii de la Londra, BERD a anunțat că a alocat un credit în valoare de 26,8 milioane euro pentru reparația și reconstrucția instalațiilor de tratare a apelor uzate în 7 municipalități din Belarus. În urma acestui proiect, peste 300 000 de locuitori din Belarus vor beneficia de acces îmbunătățit la servicii.

În plus, Fondul de Sprijin pentru Parteneriatul pentru Mediu de Nord (NDEP) va oferi o subvenție de 1,5 milioane de euro pentru un subproiect de la stația Baranovici. Alte șase subproiecte vor primi o subvenție de investiții de 4,3 milioane euro de la Parteneriatul pentru Eficiența Energetică și Mediul din Europa de Est (E5P), la care Uniunea Europeană (UE) este cel mai mare contribuitor.

Investițiile vor genera beneficii pentru mediu pentru Belarus: o reducere a emisiilor de CO2 cu 38100 de tone pe an, precum și o reducere a altor emisii, inclusiv azot, fosfor și altele.

Tot la Londra, a fost semnat un acord, în urma căruia Banca Europeană de Investiții va oferi Belarusbank o linie de credit în valoare de 85 de milioane euro pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Împrumutul a fost alocat pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (cu un numărul angajaților de până la 250 de persoane și cota statului de 25%).

De la începutul operațiunilor sale în Belarus în 1992, BERD a investit aproape 2,7 miliarde de euro în 119 proiecte în diverse sectoare ale economiei țării.

Azerbaidjan

La Londra, Azerbaidjanul s-a alăturat comunității țărilor donatoare ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acordul corespunzător a fost semnat de președintele BERD, Suma Chakrabarti și de premierul azer Ali Asadov.

Astfel, Baku a alocat 2 milioane dolari pentru implementarea proiectelor BERD în diferite sectoare ale economiei. Subvenția de 2 milioane de dolari din partea Ministerului Economiei va oferi sprijin proiectelor BERD din diverse sectoare pentru a ajuta la diversificarea economiei, încurajarea dezvoltării afacerilor private, extinderea oportunităților inovatoare și creșterea potențialului de export.

Azerbaidjanul a devenit, de asemenea, membru al Parteneriatul Europei de Est în domeniul eficienței energetice și ecologiei (E5P), alocând în acest sens alte 2 milioane de dolari. E5P este un fond multilateral cu un capital de 206 milioane de euro. A fost creat pentru a stimula investițiile în eficiența energetică în țările Parteneriatului estic.

Prima contribuție a Azerbaidjanului la Е5Р în valoare de două milioane de dolari  îi va oferi oportunitatea, împreună cu țări precum Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Belarus, cu care Е5Р cooperează de a primi finanțare de subvenții pentru proiecte în domeniul eficienței energetice și protecției mediului în infrastructura urbană.

Până în prezent, BERD a alocat 3,3 miliarde de euro pentru 168 de proiecte în Azerbaidjan.

Armenia

La Londra, Armenia nu a semnat acorduri cu BERD.

Totuși, președintele armean, Armen Sargsyan, i-a confirmat președintelui Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Suma Chakrabarti disponibilitatea țării sale de a găzdui reuniunea anuală a BERD în 2021. Propunerea a fost lansată încă în luna mai a acestui an.

El a spus că Armenia are toată infrastructura necesară pentru organizarea reuniunii anuale a BERD la cel mai înalt nivel. Deocamdată, nu se știe dacă BERD va da curs acestei invitații, însă președintele BERD a considerat interesant conceptul prezentat de președintele Sargsyan drept „o țară mică, o națiune globală”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,3 miliarde de euro pentru 178 de proiecte în Armenia.

Republica Moldova

După revenirea de la Moscova, când a anunțat că Rusia este gata ofere Republicii Moldova o linie de credit în valoare de 500 milioane de dolari, premierul Ion Chicu a anunțat că va merge la Londra, unde va „încerca să obțină bani pentru proiecte de infrastructură”. Astfel la Londra, premierul s-a întâlnit cu președintele BERD Suma Chakrabarti, unde a propus inițierea negocierilor semnării unui nou acord de finanțare pentru continuarea implementării Programului în sectorul drumurilor, din anul 2022.

Totodată, Ion Chicu a solicitat sprijinul pentru asistența tehnică în implementarea procesului de restructurare a întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”.

„Contăm pe sprijinul continuu al BERD, în calitate de unul din principalii parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru implementarea proiectelor menite să ridice standardele de viață în Republica Moldova, prin implementarea acestora în diverse domenii, precum securitatea energetică, dezvoltarea sectorului privat și a celui bancar, dar și implementarea sistemului electronic de achiziții publice”, a spus Ion Chicu.

Potrivit unui comunicat, BERD a promis că va continua „să investească în proiectele majore menite să crească standardele de viață a cetățenilor Republicii Moldova”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,29 miliarde de euro pentru 128 de proiecte în Republica Moldova.

Georgia

Georgia a fost prezentată la acest forum de vice-prim-ministra Maya Tskitishvili, care a declarat din start că scopul său la summit investițional al Statelor PaE este de a prezenta oportunități de investiție în proiecte majore din țara sa. De altfel, din cele șase țări ale Parteneriatului Estic, BERD a implementat cele mai multe proiecte (aproape 200) anume în Georgia. Pe lângă întâlnirea cu oficialii BERD, în cadrul cărora au fost discutate posibilitățile de extindere a cooperării, Maya Tskitishvili a fost invitată să vorbească la emisiunea „Bloomberg Daybreak: Europe”, în cadrul căreia a vorbit despre oportunitățile comerciale ale țării, acordul de asociere cu UE și protestele din țară.

Până în prezent, BERD a alocat 3,4 miliarde de euro pentru 198 de proiecte în Georgia.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din regiunea Parteneriatului Estic, angajându-se să sprijine dezvoltarea sectorului privat și să îmbunătățească climatul investițional. De la începutul operațiunilor, BERD a investit peste 26 de miliarde de euro în peste o mie de proiecte din cele șase țări.

Citește mai departe

Economie

„Moldova Business Week”: Investitorii își doresc mai multă stabilitate politică

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Moldova Business Week”, considerat cel mai important eveniment economic din Republica Moldova, consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investiții, și-a început astăzi lucrările la Chișinău. Timp de patru zile urmează să fie discutate principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri și strategiile de dezvoltare a antreprenoriatului. La eveniment și-au anunțat prezența circa 1500 de antreprenori, investitori și finanțatori din Republica Moldova și de peste hotare.

În debutul evenimentului, oficialii de la Chișinău au declarat că își doresc o economie bazată pe cunoștințe, care oferă produse și servicii cu valoare adăugată ridicată și care valorifică capacitatea intelectuală a cetățenilor. În același timp, după acordarea votului de neîncredere Guvernului, investitorii declară că își doresc mai multă stabilitate politică, menționând că susțin promovarea reformelor în domeniul justiției și în domeniul luptei cu corupția.

PE LUNG

Directorul general al Agenției de Investiții, Rodica Verbeniuc, a declarat la lansarea evenimentului că „Moldova Business Week” transmite un mesaj pentru mediul de afaceri că Moldova este o destinație importantă pentru business.

Platforma din acest an aduce în prim plan potențialul investițional neeexplorat al sectoarelor de nișă – al industriei și al producției TV, precum și cel al industriei agroalimentare ecologice și regenerabile. Rodica Verbeniuc a menționat că indiferent de situația politică actuală sensibilă, Moldova își manifestă angajamentul de a continua politica economică deschisă, de a-și îmbunătăți eforturile de integrare regională, de a deveni o piață mai atractivă și mai competitivă.

„Pentru toate guvernele – cele anterioare, actuale și cele viitoare – atragerea de investiții de calitate se află pe lista priorităților din agenda strategică a țării. Din această perspectivă, a 6-a ediție a Moldovei Business Week este un simbol al continuității, un mesaj către lumea afacerilor că Moldova este o destinație emergentă, competitivă și relevantă pentru investiții și comerț”.

„Forumul de afaceri „Moldova Business Week” este un eveniment important, care reunește investitori din întreaga lume, care pot afla mai multe despre potențialul țării noastre. Îmi doresc să dezvoltăm o economie bazată pe cunoștințe, care oferă produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, o economie care valorifică capacitatea intelectuală a cetățenilor, o economie cu un mediu de afaceri favorabil investitorilor”, a declarat Vadim Brînzan ministrul în exercițiu al Economiei și Infrastructurii în debutul evenimentului.

Astfel, Vadim Brînzan a spus că, în prezent, dar și pe viitor este important ca autoritățile de la Chișinău să se asigure că drepturile investitorilor sunt protejate, printr-o reformă juridică corectă. „Să ne asigurăm că există un set de reguli care nu se schimbă, astfel încât investitorii să creeze afaceri prospere în Republica Moldova”, a menționat Vadim Brînzan.

EBA: evoluțiile politice pot deteriora mediul de afaceri și de investiții și descuraja investitorii UE de a intra pe piața moldovenească

Directorul executiv al Asociației Businessului European( EBA), Mariana Rufa, prezentă la eveniment a declarat presei că EBA nu face politică, dar membrii asociației sunt companii internaționale și locale care își doresc o stabilitate politică, continuarea reformelor lansate și ca acest mediul de afaceri care este în ascendență pozitivă să fie dezvoltat.

„Reforma justiției și reducerea corupției este prerogativa nr.1 pentru orice investitor. Indiferent de ce guvernarea va fi în Moldova, aceasta prioritate trebuie preluată cu sfințenie pentru altfel vom rata ocazii de a atrage și de a crea stimulente pentru a investi în RM”, a menționat ea.

Totodată, Mariana Rufa a menționat că investitorii contează pe un dialog politic la Chișinău. Potrivit ei, investitorii locali și străini se află în spatele creșterii și dezvoltării economice a țării, iar în caz de instabilitate politică nouă și de durată, „apetitul” pentru investiții poate fi redirecționat către alte piețe.

Peter Michalko: UE va continua să ofere asistență R. Moldova doar dacă vor fi implementate reforme adevărate

Șeful Delegației UE la Chișinău Peter Michalko în discursul din debutul evenimentului a menționat că deja de 5 ani, relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a trecut la un alt nivel, grație Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb. UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al Republicii Moldova: 2/3 din exporturile moldovenești pleacă în UE, iar 80% din investiții provin din UE. Acordul de Asociere UE-RM oferă oportunități semnificative pentru creșterea exporturilor și îmbunătățirea calității produselor. Acest lucru este posibil, însă, doar dacă reformele ce țin de domeniul economic și comercial, prevăzute în Acord, vor fi complementate de cele guvernamentale.

„UE va continua, ca și anterior, să solicite autorităților să întreprindă reforme cu privirea la îmbunătățirea mediului de afaceri, dar și privind reforma justiției. Salutăm eforturile recente ale guvernului în demonopolizarea unor sectoare economice, lupta cu corupția și sperăm că ele vor fi continuate. Aceste reforme pot oferi RM perspectivă și prosperitate.”

Totodată, oficialul european a declarat presei că este important ca investitorii să simtă efectele reformei din justiție.

Noi suntem îngrijorați că a fost demis Guvernul care a început aceste reforme, vom cere de la orice guvern să continue aceste reforme. Este important ca investitorii să simtă că justiția și reformele se îmbunătățesc, că justiția este imparțială și că Moldova va putea să parcurgă același drum pe care le-au parcurs țările Europei centrale și care au atras prosperitate, iar nivelul de trai al oamenilor s-a îmbunătățit”.

El a mai spus că corupția este răul fundamental care trage țara și societatea jos și nu dă posibilitatea de a se dezvolta. Reformele economiei și afacerilor, potrivit lui Mikhalko, ar trebui să însoțească reformele guvernamentale care să garanteze egalitatea tuturor în fața legii și imparțialitatea instituțiilor statului.

Ce urmează

Agenda „Moldova Business Week” din acest an  include sesiuni cu peste 160 de speakeri, dintre care peste 41 de experți internaționali, nume notorii, din 15 țări vor discuta despre oportunitățile și provocările sectoarelor strategice și a celor de nișă, care generează valoare adăugată înaltă.

Evenimentul înregistrează participanți  și delegații din 24 de țări, printre care – România, Italia, Germania, Israel, Rusia, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Polonia, Bulgaria, Franța, Olanda, India, Canada, SUA, Iordania, Ungaria și, bineînțeles, Republica Moldova.

Datele BNM arată că anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Investițiilor din UE le revin 84,5 %, în timp ce investițiilor din CSI – 6%.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829