Connect with us
"
"

Social

De ce sună moldovenii la poliție?

Publicat

pe

PE SCURT

De ce oamenii sună la poliție? Ce fel de ajutor au ei nevoie? Fiecare al cincilea apel la poliție este despre un conflict. Unul din zece apeluri anunță poliția despre furt.

Potrivit poliției, în 2019 s-au dublat numărul copiilor scoși ilegal din țară.

PE LUNG

Potrivit raportului de activitate a poliției pentru 2019, la numărul unic de urgență 112 au fost înregistrate  270 517 apeluri prin care a fost solicitat echipajul Poliției.

Durata medie a apelurilor a fost de cca cinci minute. Echipajele de poliție s-au aflat cca 30 minute la fața locului, iar zilnici la 112 au fost solicitată poliția de aproape 750 de ori. Cele mai multe apeluri au venit din Chișinău.

20% – conflict;                        16% – persoană agresivă

15% – accident rutier;        10% – furt

9% – persoană bătută;      8% – persoană agresată

8% gălăgie;                            6% – violență domestică

4% – deces;                               4% – altele

Citește și reportajul dintrun inspectorat de poliție:
„M-ai încătușat în fața femeii mele, dobitocule!”.
De ce bărbații comit cele mai multe infracțiuni

Subdiviziunile Poliției în perioada a 12 luni ale anului 2019 au înregistrat 29118 infracțiuni, circa 34% revinind municipiului Chișinău.

Fiecare a doua infracțiune este patrimonială, iar aproape fiecare a cincea (17% din infracțiuni) este în domeniul transporturilor. 4% din infracțiuni sunt contra familiei și minorilor.

Potrivit poliției, numărul scoaterilor ilegale a copiilor din țară a crescut cu 122,7%. Această infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani.

Numărul violurilor față de 2018 a crescut cu 23,55%.

Poliția menționează că numărul răpirilor de transporturi a crescut cu 18,53%. Răpirea mijlocului de transport fără scop de însuşire se pedepseşte cu amendă în mărime de la 580 (29 mii lei) la 1350 (67 500 lei) unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Justiție

Dosarul Colectiv / 13 oameni ar putea face închisoare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tribunalul București a pronunțat luni sentința în dosarul Colectiv. Conform deciziei judecătorești, 13 persoane, printre care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, au fost condamnate la ani grei de închisoare, iar alte trei persoane vor face muncă în folosul comunității fie vor plăti amenzi considerabile.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

PE LUNG

La peste 4 ani de la tragedia de la Colectiv, care a luat viața a 65 de oameni și aproximativ 150 de persoane au fost spitalizate, a generat demisii la nivel înalt, rețineri și trimiteri în judecată. De asemenea, s-a modificat legislația, iar la 21 ianuarie 2018, la aproape 3 ani a intrat în vigoare Legea nr.28/2018 pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Astăzi, însă, Tribunalul de la București a luat o decizie, deși cu drept de apel.

Astfel, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru club.

Cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, au primit câte 11 ani și 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Daniela Niță, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists, a fost condamnată la 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare. În același dosar, pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au primit 9 ani și 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

Citește și „4 ani de la Colectiv. Ce s-a schimbat și ce a învățat Moldova din asta”

George Matei și Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privința respectării normelor PSI, au fost condamnați la câte 9 ani și 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu (șefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminița Ganea (consilieră superioară) – 7 ani, Ramona Sandra Moțoc (referentă superioară) – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moțoc, instanța a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunității.

SC Colectiv Club SRL și SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată și suma de 62.298 lei.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

Citește mai departe

Social

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

Publicat

pe

PE SCURT

Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut revine în pușcărie.

Într-o închisoare din Norvegia, s-a stabilit că rata de recidivă este de 16% (2013), cea mai mică rată din Europa. Închisoarea despre care vorbim este specială: securitatea este redusă, iar deținuții pot merge la școală, la biserică, la magazin sau să facă plajă.

PE LUNG

Închisoarea Bastøy este cea mai mare închisoare cu securitate redusă din Norvegia. Ea folosește întreaga insulă Padda, doar partea de Nord, cu plaja Nordbukta fiind deschisă publicului. 

Enlarge

4-1
Sursa foto: Marco Di Lauro/Getty Images

Închisoarea este organizată ca o comunitate locală mică (comunitatea insulară) cu aproximativ 80 de clădiri, drumuri, zone de plajă, teren de fotbal, teren agricol și pădure. Pe lângă funcțiile închisorii, există o școală unde deținuților le este respectat dreptul la educație. Pe insulă mai este un magazin, o bibliotecă, un birou de informații, servicii de sănătate, biserică, serviciu de feribot (cu propria agenție de transport maritim) și un far care găzduiește întâlniri și seminarii mai mici.

Enlarge

2-4
Sursa foto: Marco Di Lauro/Getty Images

115 condamnați în penitenciarul Bastøy

5 ani este pedeapsa medie

40 ani este vârsta medie a deținuților

18 luni este timpul mediu petrecut

Unitatea a fost deschisă la 1 decembrie 2009. Personalul penitenciarului este format de trei persoane – conducătorul și doi consultanți cu experiență vastă în dependență de droguri, psihiatrie și tratament. Consilierii lucrează la strategii pentru managementul dependențelor, asupra diferitor programe și la pregătirea pentru eliberare.

Enlarge

1-7
Sursa foto: Marco Di Lauro/Getty Images

Principalul obiectiv este de a avea grijă de drepturile deținuților atât în ​​timpul închisorii, cât și după. Acesta poate fi un tratament într-o instituție, sau pregătirea pentru eliberarea acasă și un loc de muncă / educație. De asemenea, în cadrul penitenciarului există o comunitate unde se lucrează la motivarea deținutului pentru a alege o viață fără droguri după eliberare.

Fotografia principală: Deținut din penitenciarul Bastøy, condamnat la 16,5 ani pentru omor sub influența narcoticelor, face baie de soare în fața casei de lemn în care trăiește. Sursa: Marco Di Lauro/Getty Images

Citește mai departe

Social

Ce este Convenția de la Istanbul și de ce întârzie să fie ratificată

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mai multe organizații și reprezentanți ai societății civile solicită ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) până la finele anului 2019. Un apel în acest sens a fost adresat președintei Parlamentului Zinaida Greceanîi și premierului Ion Chicu.

În Republica Moldova, violența împotriva femeilor și violența în familie reprezintă în continuare o gravă încălcare a drepturilor omului și cea mai gravă formă de discriminare față de femei. Potrivit unui studiu recent aproximativ 41% dintre bărbați și 19% de femei consideră că sunt momente când o femeie merită să fie bătută, iar 40% dintre bărbați consideră că femeia este responsabilă dacă a fost violată.

PE LUNG

Ce este Convenția de la Istanbul 

Convenția de la Istanbul reprezintă la moment cel mai eficient instrument internațional pentru a asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie și se bazează pe convingerea că violența împotriva femeilor încalcă grav drepturile fundamentale la viață, securitate, libertate, demnitate, integritate fizică și emoțională și că acest fenomen nu poate fi ignorat de către state. Mai mult, Convenția de la Istanbul recunoaște că violența nu afectează doar femeile, ci societatea în ansamblu, fiind necesare măsuri urgente întru combaterea acestui fenomen.

Astfel, documentul cere statelor părţi să implementeze într-o manieră cuprinzătoare şi coordonată politici îndreptate împotriva acestui tip de violenţă. Drepturile victimelor trebuie să se regăsească în centrul acestor politici. Eforturile societăţii civile trebuie încurajate şi susţinute.

Fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural a trecut printr-o formă de violență

Datele organizațiilor neguvernamentale care acordă suport la peste 3000 de femei și copii, victime ale violenței anual, precum și datele Biroului Național de Statistică și Studiului OSCE „Securitatea și bunăstarea femeilor”, denotă că fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural, a trecut printr-o formă de violență pe parcursul vieții.

Semnatarii apelului mai arată că, în anul 2018 – opt femei, iar în primele opt luni ale anului 2019, cinci femei au fost omorâte de un membru al familiei, iar alte cincisprezece și, respectiv, șapte femei și-au pierdut viața ca urmare a vătămărilor corporale care le-au fost cauzate de partenerii lor de viață.

De cele mai multe ori, femeile nu raportează cazurile de violență pentru că le este frică de agresor, sunt blamate că au „scos gunoiul din casă”, nu au încredere în autorități și sistemul de justiție, nu au suficiente resurse financiare și oportunități de angajare, mai ales dacă au și copii, iar serviciile de suport sunt insuficiente sau chiar lipsesc.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017, dar până în prezent nu a fost ratificată

În acest sens, Convenția conține un șir de prevederi importante care prevăd adoptarea şi implementarea unor politici eficace, cuprinzătoare şi coordonate, susținerea organizațiilor non-guvernamentale prestatoare de servicii, asigurarea colectării de date relevante și dezagregate, promovarea schimbărilor în modelele sociale şi culturale în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorităţii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi.

De asemenea, documentul prevede dezvoltarea și susținerea serviciilor de sprijin pentru femeile victime și copiii acestora, creșterea gradului de conștientizare și educație și formarea profesioniștilor, participarea sectorului privat și mass-media în prevenirea și combaterea violenței, ș.a.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017 dar până în prezent ratificarea acesteia este tergiversată, chiar dacă reprezentanții Guvernului și Parlamentului și-au asumat de nenumărate ori un angajament public în acest sens.

Semnatarii apelului precizează că agenda de asociere din Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE prevede expres ratificarea Convenției de la Istanbul, acest obiectiv fiind inclus și în mai multe documente de politici naționale, Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018–2022, Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018–2023 și Planul de acțiuni 2018.

În acest sens, organizațiile neguvernamentale și autoritățile responsabile au elaborat proiecte de legi care vizează ajustarea legislației naționale la prevederile Convenției pentru a asigura conformitatea acesteia cu cele mai bune practici și standarde interanționale în domeniu.

Semnatarii apelului: Centrul de Drept al Femeilor, Centrul Internaționla „La Strada”, Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Asociația Obștească „Stimul”, Asociația Obștească Promo – LEX, Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Asociația Obștească Centrul pentru Tineri „Dacia”, Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia”, Asociația Obștească „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, Centrul maternal „Ariadna”, Centrul Maternal „Pro-Femina”, Asociația Obștească „Interaction”, „Femeia Modernă” (Orhei), „Mildava” (Nisporeni), Vocea Femeilor Rome „ROMANO ALAV”, Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova”, „Gender-Centru”, Institutul de Rezolvare a Conflictelor, Femeia pentru Viitor (Ungheni), Onoare și Drepturile Femeii Contemporane (Bălți), Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova-AFAM, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Fundația Est-Europeană, Femeia pentru Societate Contemporană, ș.a.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură16 ore în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie2 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova2 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social3 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură3 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură3 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Cultură4 zile în urmă

Irina Rimeș va promova Ziua lui Brâncuși, iar Internetul s-a întors împotriva ei. Explicăm de ce

PE SCURT Artista Irina Rimeș, originară din Republica Moldova, a fost numită săptămâna trecută ambasadoare a Zilei Constantin Brâncuși. Decizia...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

PoliticăO săptămână în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829