Connect with us

Ecologie

De ce nu putem conta pe Prut așa cum contăm pe Nistru?

Publicat

pe

Mai mult de un sfert din populație Republicii Moldova se alimentează cu apă din râul Nistru. Totuși, din cauza hidrocentralelor pe râu și consecințelor generate de ele, există riscul de a rămâne peste câteva zeci de ani fără apă. Mai mult, autoritățile de la Chișinău insistă și așteaptă ca guvernul ucrainean să renunțe la cele 6 hidrocentrale pe care intenționează să le construiască.

Totuși, dacă autoritățile ucrainene își vor pune în practică planul, iar cele mai rele previziuni ale ecologiștilor se vor adeveri, vom putea conta pe râul Prut?

Enlarge

DSC0126
Râul Nistru
Foto: Lucia Tăut

Nistru poate avea aceeași soartă ca râul Bâc

Toată lumea este cu ochii pe studiul de fezabilitate pe care l-au început experții în anul 2018 despre efectele hidrocentralelor pe Nistru. Cei care au bătut alarma sunt convinși că niște experți buni vor arăta dauna uriașă pe care o vor aduce ele. Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a declarat că barajele respective ar putea înmormânta Nistru ca fluviu.

Pașii în producția de energie a unei hidrocentrale:

  1. Apa (care curge cu viteză în spatele barajului într-o conductă) generează energie cinetică
  2. Apa ajunge într-o turbină pe care o rotește
  3. Turbina rotește un generator care convertește energia primită în energie electrică
  4. De la generator, energia electrică ajunge la utilizatori

De-a lungul timpului, râul Nistru a suferit schimbări din cauza hidrocentralelor de la Novodnestrovsk, Nahreanî și Dubăsari. Impactul ecologic este major, or hidrocentralele ca să funcționeze au nevoie de lacuri de acumulare și baraje. De exemplu, hidrocentrala de la Novodnestrovsk are două lacuri de acumulare la diferite altitudini. Din barajul superior, se dă drumul la apă în centrală și turbinele produc energia de care este nevoie. Uneori, pentru că există surplus de energie, se pompează apa invers, adică din lacul inferior în cel superior. Ulterior, apa care a produs energie este lăsată să curgă înapoi în râu, însă mult mai rece și mai puțin oxigenată – apă tehnică, așa cum îi spun ecologiștii.

În apa tehnică peștii nu depun icre, iar flora nu se dezvoltă. Abia de la Soroca, apa începe să se încălzească, însă insuficient pentru ecosistemele râului. Mai mult, micșorarea debitului râului duce la înnămolirea lui.

Din 49 de specii de pește din Nistru au rămas doar 7

În lume sunt peste 62 de mii de centrale electrice, iar peste 70 dintre ele sunt pe râuri și lucrează la capacitate maximă. Consecințele hidrocentralelor sunt devastatoare pentru populația din apropierea râului, dar și pentru flora/fauna acestuia.

Râurile care au avut de suferit din cauza hidrocentralelor

Ce se întâmplă când se construiește o hidrocentrală pe râu? Care sunt consecințele funcționării ei pentru mediu și populație? https://www.moldova.org/de-ce-nu-putem-conta-pe-prut-asa-cum-contam-pe-nistru/

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 29 mei 2019

Potrivit lui Reniță, starea ecologică a Nistrului continuă să degradeze. Dovadă ar fi și registrele Academiei de Științe. Însă, acum se pune mai mult accent pe posibilele efecte de lungă durată ale celor 6 hidrocentrale, decât pe actualele probleme, cum ar fi calitatea și poluarea apei, degradarea biodiversității.

„Acum trebuie să obținem o declarație politică de la Kiev precum că se renunță la hidrocentrale. După asta, noi va trebui să avem un proiect comun cu ucrainenii pentru refacerea bazinului hidrografic al râului, pentru a reface afluenții și rezolva problemele”, a menționat ecologistul.

În acest context, Iuliana Cantaragiu, expertă la asociația Obștească „Centrul Național de Mediu” este sceptică față de gestul ucrainenilor de a accepta să se facă studiul de fezabilitate și la renunțarea de a construi hidrocentralele. Totuși, specialista atrage atenția că problema cea mai mare sunt, de fapt, hidrocentralele prin pompare imensă de la Novodnestrovsk și Nahreanî.

„Uitați-vă la Bâc. Este un exemplu clar în ce s-ar putea transforma Nistru. 70 de ani în urmă, Bâc avea un volum foarte mare de apă și era navigabil până la Chișinău. Vă vine să credeți că venea barca de la Bender, până la Chișinău? Exact la fel se va transforma râul Nistru peste 50-60 de ani dacă nu vom acționa astăzi”, concluzionează ecologista.

Enlarge

raul-bac-imagine-din-1889
Râul Bâc în anul 1889

Nistru vs. Prut

Râul Prut este unul dintre cele mai mari râuri din Ucraina de Vest, Republica Moldova și România, fiind unul dintre principalii afluenți ai fluviului Dunărea.

În cadrul bazinului r. Prut în Republica Moldova există o singură Centrală Hidroelectrică (CHE) situată în apropiere de orașul Costești. A fost construită pe râu în colaborare cu România în 1978 și dată în exploatare peste un an. CHE Costești-Stânca a fost construită pentru a regla scurgerea de viitură și produce energie electrică, precum și pentru a asigura cu resurse de apă agricultura și industria, etc.

Loading...

Loading…

Totuși, potrivit Planului de gestionare al bazinului hidrografic Prut (2017-2022), elaborat de Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei, cantitatea de apă captată din Prut a scăzut de aproape 5 ori în ultimii 20 de ani și a ajuns la 2,68 km3.

Enlarge

prut
Râul Prut
Foto: Lucia Tăut

În cazul în care se construiesc cele 6 hidrocentrale pe Nistru, iar cele actuale continuă să fie dezvoltate, debitul și volumul râului va scădea considerabil. Respectiv, alimentarea cu apă a populației din r. Nistru nu va mai fi posibilă, iar noi, după cum am stabilit mai sus nu putem conta pe râul Prut. Experta Iuliana Cataragiu explică asta prin faptul că dacă vom lua apă din bazinul Prutului pentru alimentarea populației din bazinul Nistrului, se va produce un dezechilibru al ecosistemelor.

„Dacă iei apă dintr-un bazin, trebuie să o întorci. Este utilizată, apoi trece prin sistemul de canalizare și apoi revine în natură. Circulația apei trebuie să fie în interiorul unui bazin hidrografic. Tu când scoți apă dintr-o cadă și o torni în alta, respectiv toată apa o să rămână într-o singură cadă, iar a doua va fi goală. Cam asta se întâmplă dacă noi o să mixăm lucrurile”, a declarat Iuliana Cantaragiu, concluzionând că locuitorii din zona Prutului trebuie să utilizeze apa din Prut și cei de lângă Nistru să o folosească pe cea din Nistru.

Pentru a afla dacă poate fi râul Prut o alternativă a râului Nistru, am telefonat la Serviciul Meteorologic de Stat unde am fost redirecționată de la o direcție la alta. Același lucru s-a întâmplat la Agenția „Apele Moldovei”. Singurul răspuns primit a fost neoficial și se referă la costurile prea mari ale conexiunii și alimentării cu apă din râul Prut. Mai mult, calitatea apei ar fi inferioară a celei din Nistru.

Ecologie

Galerie FOTO cu frumoșii pelicani din rezervația „Prutul de Jos”

Publicat

pe

PE SCURT

Rezervația naturală ,,Prutul de Jos este un paradis pentru pelicani. Vă prezentăm în continuare o galerie frumoasă cu pelicanii pe care i-am găsit pe lac, informație despre pelicani și despre Rezervația naturală ,,Prutul de Jos”.

PE LUNG

Potrivit portalului Păsări din România, pelicanul este o specie acvatică masivă, ce pare complet albă atunci când e aşezată pe sol. În zbor se distinge uşor culoarea neagră de pe partea inferioară a aripilor. Are un cioc larg şi lung de care atârnă „o guşă galbenă strabătută de vine roşii. Adulţii au o lungime a corpului cuprinsă între 160-180 cm şi o greutate de 8-10kg. Anvergura aripilor este cuprinsă între 270-320 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrănesc cu peşte în ape cu adâncime redusă (1,5-2,5 m) deoarece nu se pot scufunda într-un mod asemănător cormoranilor. Haina „completă adultă este vizibilă din al patrulea an, când devine matur, iar penajul se colorează încă din luna aprilie într-un „roz somon frumos. Din luna iulie începe să năpârlească şi culoarea roz-roşiatică se pierde.

Populaţia europeană a pelicanului comun este estimată la un efectiv de până la 5100 de perechi. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este locul tradiţional de cuibărit pentru pelicanul comun (până la 4000 de perechi). În urmă cu 60-100 de ani era o specie cuibăritoare comună pe tot cursul inferior al Dunării. În perioada 1990-2000 populaţia a rămas stabilă în România, fiind o specie simbol pentru Delta Dunării, protejată prin măsurile întreprinse de Administraţia Rezervaţiei Delta Dunării.

Galerie foto realizată de Lucia Tăut

Potrivit Agenției Moldosilva, rezervaţia ,,Prutul de Jos”, a fost creată în anul 1991 la 23 aprilie prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 209, pe o suprafaţă de 1755,4 ha. Este situată în partea de sud-vest a Republicii Moldova, de-a lungul cursului inferior al râului Prut, ultimul mare afluent al Dunării. Este flancată de localităţile Slobozia Mare şi Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateş (România).

Scopul creării: protecţia, păstrarea şi studierea ecosistemului de baltă şi luncă inundabilă şi crearea condiţiilor favorabile pentru reproducerea speciilor rare, a celor pe cale de dispariţie şi a altor specii de plante şi animale.

Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, ,,Prutul de Jos” constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă naturală de gene de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.

Posibilităţile vizitării Rezervaţiei sunt variate şi depind de timpul disponibil al vizitatorilor, de categoria de vârstă a acestora, precum şi de nivelul hidrologic al lacului Beleu.

Lumea păsărilor ,,Prutului de Jos” este reprezentată de peste 196 de specii, dintre care 45 sunt specii incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova și luate sub protecție pe plan internațional.

Citește mai departe

Ecologie

Cum la Cigârleni cresc roșii „cu imunitate” la schimbările climaterice

Publicat

pe

PE SCURT

La Cigârleni, Ialoveni se cresc roșii „cu imunitate” la schimbările climaterice. Mariana Şeremet, proprietara grădinii experimentale, spune că aceste roșii sunt rezistente, pentru că au fost selectate de-a lungul anilor și adaptate secetelor frecvente din R. Moldova, fără produse chimice. Potrivit platformei specializate Ecopresa.md, statul și-a asumat responsabilitatea, prin Strategia de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020, să dezvolte și să consolideze capacitățile lui de a se adapta și de a răspunde la schimbările climatice. Cu toate acestea, experții spun că în 2020 această Strategie va fi implementată în proporție de 70-80%, ulterior revăzută și extinsă până în 2030.

PE LUNG

Potrivit fondatoarei Asociației „Grădina Moldovei”, Mariana Șeremet, semințele folosite în grădina de la Cigârleni provin şi de la bănci de semințe din străinătate, pentru că multe soiuri autohtone s-au pierdut în timp.

Cercetătorul Alexei Palanceanu spune că lipsa umidităţii în sol influențează direct starea vegetației. „Impactul schimbării climei se vede şi în precipitațiile puternice din luna mai curent (2019), care au provocat inundații, iar sute de hectare de terenuri agricole au fost spălate de ape”, a declarat cercetătorul, menționând că, deși precipitațiile au fost puternice, ele nu au ajuns pe tot teritoriul țării, iar solul nu a primit cantitatea necesară de apă. Citiți continuarea reportajului pe Ecopresa.md.

Citește mai departe

Ecologie

Paradisul tropical în care nivelul radiaţiilor este de 1.000 de ori mai mare decât în zonele contaminate de la Cernobîl şi Fukushima

Publicat

pe

PE SCURT

Nivelul radiaţiilor din Insulele Marshall, situate în Oceanul Pacific, locul în care Statele Unite au testat bombe nucleare în timpul Războiului Rece, este mai ridicat decât în zonele contaminate de la Cernobîl şi Fukushima, arată noi studii, transmite  Mediafax cu referire la CNN.

PE LUNG

Din 1946 până în 1958, guvernul Statelor Unite ale Americii a desfăşurat 67 de teste nucleare pe mai multe insule mici – numite atoli – anume Insulele Marshall.

Guvernul SUA a mutat întregi populaţii şi a expus numeroase persoane la cancer şi alte boli cauzate de radiaţii, potrivit CNN.

Peste 60 de ani mai târziu, cercetătorii de la Universitatea din Columbia spun că radiaţiile pe cele patru insule de dimensiuni mici se ridică la un nivel îngrijorător, iar în unele zone radiaţiile sunt de 1.000 de ori mai ridicate decât zonele din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl, care a explodat în 1986, şi Fukushima, acolo unde un cutremur şi un tsunami au cauzat un dezastru nuclear în 2011.

Prin analizarea mostrelor de sol, cercetătorii au găsit concentraţii de americium-241, cesium-137, plutonium-238, dar şi plutonium-239 şi 240 pe 11 insule din zona nordică a celor patru atoli.

Populaţia Insulelor Marshall este relativ scăzută, cu doar 75.000 de persoane locuind în zonă, în urma celui mai recent recensământ desfăşurat în iulie 2018. Insulele Marshall sunt o combinaţie de insule şi atoli, care, de obicei, au formă circulară şi sunt însoţite de lagune largi şi recifele de corali.

În timp ce o fracţiune din cele 1.054 de teste nucleare desfăşurate de către Statele Unite, din 1946 până în 1992, au avut loc pe Insulele Marshall, recifele de corali au îndurat peste jumătate din energia totală rezultată în urma tuturor testelor din acea vreme, spun cercetătorii.

Insula Bikini a fost locul unde a fost detonată cea mai mare bombă cu hidrogen a Statelor Unite, testul fiind cunoscut sub denumirea de „Castle Bravo” în 1954. Explozia a fost de 1.000 de ori mai puternică decât bombele detonate în Japonia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social14 ore în urmă

România / Un bolnav internat pentru dependenţă de alcool a ucis 4 pacienţi și a rănit 9

PE SCURT Un bolnav internat la Spitalul de Psihiatrie Săpoca din judeţul Buzău a omorât în noaptea de sâmbătă spre...

Ecologie15 ore în urmă

Galerie FOTO cu frumoșii pelicani din rezervația „Prutul de Jos”

PE SCURT Rezervația naturală ,,Prutul de Jos” este un paradis pentru pelicani. Vă prezentăm în continuare o galerie frumoasă cu pelicanii...

Externe17 ore în urmă

Măcel la Kabul: Statul Islamic revendică atentatul soldat cu 63 de morţi în capitala afgană

PE SCURT Gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat duminică atentatul comis de un atacator sinucigaş, soldat cu 63 de morţi...

Social19 ore în urmă

Sîngerei / Doi copii s-au înecat într-un rezervor de apă. Ce spun autoritățile

PE SCURT Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ieri 17 august salvatorii din cadrul Postului de salvatori și pompieri...

Politică20 de ore în urmă

Un om de afaceri, din anturajul lui Vlad Plahotniuc, s-ar fi împușcat în cap

PE SCURT Omul de afaceri Iurie Luncașu, cunoscut și pentru faptul că făcea parte din anturajul fostului lider democrat Vladimir...

Externe21 de ore în urmă

Bloomberg: De ce a eşuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

PE SCURT Experţii occidentali au primit cu scepticism anunţul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind o nouă serie de superarme, iar...

Social22 de ore în urmă

Cifra săptămânii: au fost reținute 2 834 de perechi de încălțăminte

PE SCURT 2.834 de perechi de încălțăminte au fost reținute de către Serviciul Vamal. Încălțămintea a fost adusă de trei...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 luni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri2 luni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri2 luni în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri2 luni în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri3 luni în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri3 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri3 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

august 2019
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com