Connect with us
"
"

Ecologie

De ce nu putem conta pe Prut așa cum contăm pe Nistru?

Publicat

pe

Mai mult de un sfert din populație Republicii Moldova se alimentează cu apă din râul Nistru. Totuși, din cauza hidrocentralelor pe râu și consecințelor generate de ele, există riscul de a rămâne peste câteva zeci de ani fără apă. Mai mult, autoritățile de la Chișinău insistă și așteaptă ca guvernul ucrainean să renunțe la cele 6 hidrocentrale pe care intenționează să le construiască.

Totuși, dacă autoritățile ucrainene își vor pune în practică planul, iar cele mai rele previziuni ale ecologiștilor se vor adeveri, vom putea conta pe râul Prut?

Enlarge

DSC0126
Râul Nistru
Foto: Lucia Tăut

Nistru poate avea aceeași soartă ca râul Bâc

Toată lumea este cu ochii pe studiul de fezabilitate pe care l-au început experții în anul 2018 despre efectele hidrocentralelor pe Nistru. Cei care au bătut alarma sunt convinși că niște experți buni vor arăta dauna uriașă pe care o vor aduce ele. Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a declarat că barajele respective ar putea înmormânta Nistru ca fluviu.

Pașii în producția de energie a unei hidrocentrale:

  1. Apa (care curge cu viteză în spatele barajului într-o conductă) generează energie cinetică
  2. Apa ajunge într-o turbină pe care o rotește
  3. Turbina rotește un generator care convertește energia primită în energie electrică
  4. De la generator, energia electrică ajunge la utilizatori

De-a lungul timpului, râul Nistru a suferit schimbări din cauza hidrocentralelor de la Novodnestrovsk, Nahreanî și Dubăsari. Impactul ecologic este major, or hidrocentralele ca să funcționeze au nevoie de lacuri de acumulare și baraje. De exemplu, hidrocentrala de la Novodnestrovsk are două lacuri de acumulare la diferite altitudini. Din barajul superior, se dă drumul la apă în centrală și turbinele produc energia de care este nevoie. Uneori, pentru că există surplus de energie, se pompează apa invers, adică din lacul inferior în cel superior. Ulterior, apa care a produs energie este lăsată să curgă înapoi în râu, însă mult mai rece și mai puțin oxigenată – apă tehnică, așa cum îi spun ecologiștii.

În apa tehnică peștii nu depun icre, iar flora nu se dezvoltă. Abia de la Soroca, apa începe să se încălzească, însă insuficient pentru ecosistemele râului. Mai mult, micșorarea debitului râului duce la înnămolirea lui.

Din 49 de specii de pește din Nistru au rămas doar 7

În lume sunt peste 62 de mii de centrale electrice, iar peste 70 dintre ele sunt pe râuri și lucrează la capacitate maximă. Consecințele hidrocentralelor sunt devastatoare pentru populația din apropierea râului, dar și pentru flora/fauna acestuia.

Râurile care au avut de suferit din cauza hidrocentralelor

Ce se întâmplă când se construiește o hidrocentrală pe râu? Care sunt consecințele funcționării ei pentru mediu și populație? https://www.moldova.org/de-ce-nu-putem-conta-pe-prut-asa-cum-contam-pe-nistru/

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 29 mei 2019

Potrivit lui Reniță, starea ecologică a Nistrului continuă să degradeze. Dovadă ar fi și registrele Academiei de Științe. Însă, acum se pune mai mult accent pe posibilele efecte de lungă durată ale celor 6 hidrocentrale, decât pe actualele probleme, cum ar fi calitatea și poluarea apei, degradarea biodiversității.

„Acum trebuie să obținem o declarație politică de la Kiev precum că se renunță la hidrocentrale. După asta, noi va trebui să avem un proiect comun cu ucrainenii pentru refacerea bazinului hidrografic al râului, pentru a reface afluenții și rezolva problemele”, a menționat ecologistul.

În acest context, Iuliana Cantaragiu, expertă la asociația Obștească „Centrul Național de Mediu” este sceptică față de gestul ucrainenilor de a accepta să se facă studiul de fezabilitate și la renunțarea de a construi hidrocentralele. Totuși, specialista atrage atenția că problema cea mai mare sunt, de fapt, hidrocentralele prin pompare imensă de la Novodnestrovsk și Nahreanî.

„Uitați-vă la Bâc. Este un exemplu clar în ce s-ar putea transforma Nistru. 70 de ani în urmă, Bâc avea un volum foarte mare de apă și era navigabil până la Chișinău. Vă vine să credeți că venea barca de la Bender, până la Chișinău? Exact la fel se va transforma râul Nistru peste 50-60 de ani dacă nu vom acționa astăzi”, concluzionează ecologista.

Enlarge

raul-bac-imagine-din-1889
Râul Bâc în anul 1889

Nistru vs. Prut

Râul Prut este unul dintre cele mai mari râuri din Ucraina de Vest, Republica Moldova și România, fiind unul dintre principalii afluenți ai fluviului Dunărea.

În cadrul bazinului r. Prut în Republica Moldova există o singură Centrală Hidroelectrică (CHE) situată în apropiere de orașul Costești. A fost construită pe râu în colaborare cu România în 1978 și dată în exploatare peste un an. CHE Costești-Stânca a fost construită pentru a regla scurgerea de viitură și produce energie electrică, precum și pentru a asigura cu resurse de apă agricultura și industria, etc.

Loading...

Loading…

Totuși, potrivit Planului de gestionare al bazinului hidrografic Prut (2017-2022), elaborat de Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei, cantitatea de apă captată din Prut a scăzut de aproape 5 ori în ultimii 20 de ani și a ajuns la 2,68 km3.

Enlarge

prut
Râul Prut
Foto: Lucia Tăut

În cazul în care se construiesc cele 6 hidrocentrale pe Nistru, iar cele actuale continuă să fie dezvoltate, debitul și volumul râului va scădea considerabil. Respectiv, alimentarea cu apă a populației din r. Nistru nu va mai fi posibilă, iar noi, după cum am stabilit mai sus nu putem conta pe râul Prut. Experta Iuliana Cataragiu explică asta prin faptul că dacă vom lua apă din bazinul Prutului pentru alimentarea populației din bazinul Nistrului, se va produce un dezechilibru al ecosistemelor.

„Dacă iei apă dintr-un bazin, trebuie să o întorci. Este utilizată, apoi trece prin sistemul de canalizare și apoi revine în natură. Circulația apei trebuie să fie în interiorul unui bazin hidrografic. Tu când scoți apă dintr-o cadă și o torni în alta, respectiv toată apa o să rămână într-o singură cadă, iar a doua va fi goală. Cam asta se întâmplă dacă noi o să mixăm lucrurile”, a declarat Iuliana Cantaragiu, concluzionând că locuitorii din zona Prutului trebuie să utilizeze apa din Prut și cei de lângă Nistru să o folosească pe cea din Nistru.

Pentru a afla dacă poate fi râul Prut o alternativă a râului Nistru, am telefonat la Serviciul Meteorologic de Stat unde am fost redirecționată de la o direcție la alta. Același lucru s-a întâmplat la Agenția „Apele Moldovei”. Singurul răspuns primit a fost neoficial și se referă la costurile prea mari ale conexiunii și alimentării cu apă din râul Prut. Mai mult, calitatea apei ar fi inferioară a celei din Nistru.

Lifestyle

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Publicat

pe

De către

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie din supermarket, dar poate și un fel de plictiseală amestecată cu curiozitate, m-au convins și pe mine să cultiv acasă maia – un amestec de bacterii minune folosit mii de ani la producerea pâinii. Se pronunță maiá, cu accentul pe al doilea „a”. 

Recunosc că, la început de pandemie, mă împotriveam cu înverșunare curentului și invaziei de poze cu pâini de pe rețelele de socializare și eram sigură că nu voi deveni și eu „băbuța gospodină” sau „hipsterul brutar”. Mai ales că pâinea nu dispăruse din comerț. Am început însă să fiu mai atentă la tipurile de făină existente, am cumpărat un pachet, apoi încă unul, iar când mi-am dat seama că am un raft întreg și că sunt pe jumătate intrată în „sectă”, mi-am făcut curaj și m-am apucat de prima pâine din viața me. Cu o mână în vasul de aluat, cu telefonul în cealaltă, unde prietena mea Raisa îmi ghida pașii, cu vârful nasului de făină și ochii debusolați de la atâția termeni noi, am scos-o în capăt! Au urmat alte zeci de pâini – iar fiecare mi-a oferit șansa unei călătorii în trecut, în amintirile din copilărie cu cuptorul încins și brațele puternice ale bunicii care plămădeau de zor. Un test de răbdare și dedicație de care habar nu aveam că sunt capabilă.

Pentru că aceste bacterii trebuie să „mănânce” o dată la 12 ore, mă trezesc și adorm cu gândul la maiaua din borcan. Am grijă să le hrănesc cu făină din cea mai aleasă, mă bucur ca o mamă când cresc bine, iar, uneori, pe timp de noapte le iau cu mine în dormitor – unde e mai cald. Înainte să mă suspectați de nebunie, vă invit să descoperiți mai multe despre acest tip de pâine cu fermentare lentă, dar și să aflați de la trei femei cu care am vorbit despre revelațiile și stările de împlinire care ți le aduce fiecare pâine cu maia coaptă acasă.

Creșterea și îmblânzirea „animăluțului”

În primul rând, procesul de cultivare a culturii de maia este fascinant. Faci un amestec din făină și apă, aștepți să interacționeze cu o bacterie minune care se găsește în aer și, cu un pic de răbdare, după trei zile în care amestecul e hrănit cu făină proaspătă apar primele bule, iar conținutul se dublează. După alte trei zile, conținutul e pregătit să fermenteze aluatul. Maiaua poate fi ținută la frigider cu condiția să fie hrănită cel puțin o dată pe săptămână, iar cu o zi înainte de folosire, hrănită de două ori pentru a o face mai puternică și rezistentă – calități necesare pentru o fermentare mai bună și, în rezultat, o pâine mai puhavă și gustoasă.

Metoda a fost descoperită în 2300 înainte de Hristos de egipteni și a fost folosită până prin secolul XX, când a apărut drojdia comercială. În pachețelul pe care îl cumpărăm de la magazin e doar un tip de drojdie concentrat și crescut controlat la laborator, pe când maiaua e un amestec de drojdii naturale care conviețuiesc cu alte bacterii și microorganisme – de aici și timpul îndelungat de dospire de care are nevoie aluatul cu maia. Gustul ușor acrișor și inconfundabil se datorează acidului lactic și acetic produși de lactobacili. Chimie adevărată!

De ce pâine cu maia e specială

Dacă ai reușit să crești și să îmblânzești vietatea din borcan, poți considera că ai trecut testul răbdării, iar etapele de prelucrare a aluatului vor fi floare la ureche. Există zeci de rețete, însă, în timp, fiecare își adaptează rețeta la temperatura și umiditatea din casă, la tipurile de făină pe care le folosește, vasul în care e coaptă pâinea și mulți alți factori care vor face ca de fiecare dată aspectul și conținutul pâinii să fie diferit, deși urmezi aceeași rețetă cu sfințenie.

Aluatul urmează a fi prelucrat în câteva etape realizate la distanța de aproximativ 40 de minute, apoi lăsat să fermenteze cel puțin 12 ore. O primă etapă e autoliza – amestecul de apă cu făină care sporește dezvoltarea glutenului. Se adaugă maiaua și sarea și se frământă aluatul și se lasă pentru prima dospire. Urmează trei proceduri de „stretch and fold”, o împăturire specială a aluatului direct în vasul în care fermentează, apoi modelarea pâinii și aluatul este gata de a doua etapă a dospirii – de obicei este lăsat pe noapte în frigider. În dimineața următoare aluatul este numai bun de copt și de răspândit miresme. Experții recomandă cu insistență consumul pâinii peste cel puțin două ore de la scoaterea din cuptor, regulă foarte greu de respectat.

E o descriere sumară a întregului proces, pe Internet găsiți sute de rețete, care mai de care, dar vă asigur că cea mai bună rețetă va fi cea la care veți ajunge singuri după o serie de experimente.

E ușor să o dai în bară și să obții o pâine ca o cărămidă. Important e să nu renunți

În Chișinău a început să se vorbească mai mult despre pâine cu maia după ce Natalia Matiescu s-a încumetat să deschidă o brutărie artizanală în urma unei campanii de crowfounding.

De la atelierul „Iarba Noastră” a luat câteva grame de maia și Nadia Gudumac, iar de atunci a renunțat definitiv la pâinea din comerț. Nadia coace pâine săptămânal și spune că cea mai mare lecție a pâinii cu maia e că nu poți grăbi procesul, e o lecție de răbdare.

„E absolut fascinant să știi că contribui la creșterea acestor minunate bacterii. De fiecare dată sunt nerăbdătoare să văd cum se înmulțesc. Mă simt foarte responsabilă, e ca un al doilea copil al meu”, spune aceasta zâmbind. Nadia spune că nu e dezamăgită atunci când pâinea nu îi iese perfect pentru că „e un organism viu”, iar maiaua este foarte sensibilă la factorii de mediu. „E ușor să o dai în bară și să obții o pâine ca o cărămidă. Important e să nu renunți. Apreciez mai mult pâinea, iar ziua în care o coc îmi aduce multe emoții. Abia aștept să o scot din cuptor și să o savurez, iar băiatul meu să strige „vleau pâinică cu unt” ”, adaugă ea.

Stela Arnaut îmi povestește că s-a îndrăgostit de gustul pâinii cu maia de la atelierul Nataliei, însă nu s-ar fi gândit vreodată că va găsi timp și răbdare să coacă acasă. O prietenă a rugat-o să aibă grijă de cultura sa de maia cât timp e în vacanță, iar faptul că a reușit să o păstreze în viață până la întoarcerea prietenei din concediu i-a dat curaj să își crească propria maia.

Stela spune că de când a început să coacă pâine cu maia a devenit mai răbdătoare. Folosește făină netratată de la socrii săi care cultivă grâu. „Am iubit fiecare pâine pe care am făcut-o, fiecare a avut personalitatea sa, toate ca una s-au mâncat rapid și fiecare a fost lăudată în felul său”, povestește cu entuziasm. Chiar și așa, femeia adaugă că a studiat zile întregi mai multe resurse, urmărește brutari care lucrează cu maia și încearcă să fure de la fiecare tehnici și metode noi pe care le experimentează în rețeta proprie.

Natalia Begu a descoperit pâinea cu maia în timp ce căuta o alternativă mai sănătoasă a pâinii din comerț. S-a informat și a reușit să își crească acasă maia din făină integrală de secară.

Zâmbește și spune că procesul de creștere a bacteriilor îl aseamănă cu creșterea unui bebeluș. „Trebuie să fii foarte atentă și gingașă cu ele, trebuie hrănite la timp, ținute la călduț, trebuie să le iubești și să vorbești cu ele și doar așa te răsplătesc cu o creștere frumoasă a pâinii”, explică ea.

A învățat în timp că pentru o pâine deosebită are nevoie de ingrediente de calitate, iar cea mai bună făină e cea integrală făcută la moara de pietre. Spune că nimeni din familia sa nu mai acceptă pâinea din comerț, iar cu fiecare coacere își ține membrii familiei în suspans – introduce tehnici noi, iar ei așteaptă nerăbdători să facă cunoștință cu noul gust.

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Social

22 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: 143 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 237

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

 143 cazuri noi de infecție cu COVID-19

Astăzi în Republica Moldova au fost confirmate 143 cazuri noi de infecție cu COVID-19, în urma procesării a 1 217 de teste. Dintre acestea, 1 028 sunt primare, iar 189 repetate. Astfel, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 6 847 de cazuri.

Din numărul total de cazuri de astăzi, 15 sunt lucrători medicali: medici – 5, asistenți medicali – 8, personal auxiliar – 2.

Alte 280 persoane au fost tratate de COVID-19. Bilanțul persoanelor vindecate a ajuns la 3 369.

Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat alte trei decese din cauza COVID-19. Este vorba despre un bărbat de 47 ani din Chișinău și două femei – una de 58 ani din Chișinău și alta de 76 ani din Soroca. Astfel, numărul deceselor a urcat la 237 de persoane.

Expert: Carantina a prăbușit piața auto din R.Moldova

Expertul economic Veaceslav Ioniță arată, într-o postare pe Facebook, că după o analiză a constatat că piața autode la noi  s-a prăbușit aproape de două ori în cele două luni de carantină martie-aprilie. Dacă anul trecut în această perioadă au fost înregistrate 5 080 automobile, atunci în acest an numărul lor a scăzut până la 2 800 automobile.

Vânzările oficiale doar în luna martie s-au redus cu 320 milioane lei sau peste 50%. De la 910 milioane lei în martie 2019 la doar 590 milioane lei în martie 2020. „Pentru luna aprilie estimăm că vănzările oficiale s-au redus cu cel puțin 350 milioane lei, ceea ce cumulativ avem aproximativ 700 milioane lei reducere de vânzări oficiale în perioada de carantină”, a menționat expertul.

Deputații moldoveni, în regim de autoizolare

Deputații intră în regim de autoizolare. Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi a semnat, astăzi, dispoziția cu privire la stabilirea regimului de autoizolare la domiciliu a deputaților în Parlamentului de legislatura a X-a. Acesta va dura din 22 mai 2020 până la prezentarea rezultatelor negative a testului la COVID -19.

Potrivit documentului, deputații în Parlament sunt obligați să asigure respectarea regimului de autoizolare sub propria răspundere și să prezinte rezultatele testelor efectuate.

Decizia vine după ce deputatul Eugen Nichiforciuc a fost depistat pozitiv la coronavirus, potrivit declarației făcute în plenul Parlamentului de către Dumitru Diacov, președintele fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Testarea deputaților urmează a fi efectuată din resursele personale.

Polonia a donat 37 de concetratoare de oxigen portabile spitalelor din Moldova

Polonia a donat 37 de concentratoare de oxigen în valoare de 23 500 de euro pentru spitalele din  R. Moldova.  Ajutorul umanitar, acordat prin intermediul  Solidarity Fund PL, include 10 concentratoare de oxigen portabile cu o capacitate de 10 litri și 25 concentratoare de oxigen portabile cu o capacitate de 5 litri. Aparatele medicale vor fi distribuite instituțiilor medicale: SCBI  „T. Ciorba”, Clinica ,,E. Coțaga”, Spitalul Clinic Bălți, Spitalul Clinic Muncipal de Boli Contagioase pentru Copii, Maternitatea Municipală Nr. 2 , spitale rational: Anenii-Noi,  Basarabeasca, Briceni,  Cahul, Căușeni „Ana și Alexandru”, Călărași, Ceadîr-Lunga, Cimișlia, Comrat „Isaac Gurfinchel”, Criuleni, Drochia „Nicolae Testemițanu”, Dondușeni, Glodeni, Fălești, Floresti,  Edineț, Leova, Ocnița,  Orhei, Nisporeni, Ungheni, Sîngerei, Ștefan Vodă, Rezina, Rîșcani, Soroca „A. Prisăcari”, Taraclia.

Totodată, alte 2 concentratoare de oxigen portabile vor fi distribuite în Transnistria. Valoarea totală a lotului de donație este de 23,5 mii euro. Republica Moldova a mai beneficiat de un lot de donații din partea Republicii Polonia, prin intermediul Fundației Solidarnosci Miedzynarodowej. Acesta conținea: echipamente de protecție, măști de protecție, soluții dezinfectante, care au fost repartizate în spitalele republicane, municipale și raionale din țară.

A crescut numărul cazurilor noi de infecție cu COVID-19 în raport cu săptămâna trecută

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că vârsta medie a bolnavilor cu infecția COVID-19 este de 47,5 de ani. Rata de contagiozitate este de 1,38. Cel mai mult sunt afectate femeile, acestea constituind 59 la sută din numărul pacienților. Perioada de incubație este de 5-6 zile. În 60 la sută dintre cazuri este vorba despre pacienți din mediul urban.

Astfel, numărul total de cazuri de COVID-19 a ajuns la 6704 de persoane. Dintre acestea 3369 persoane s-au vindecat. Cazuri active sunt 3301. Potrivit datelor oficiale, 266 de persoane sunt în stare gravă.

Până în prezent au fost înregistrate 234 de cazuri de deces. Vârsta medie a persoanelor decedate este de 66 de ani, iar 98,6 dintre ele aveau cel puțin o comorbiditate.

Totodată, reprezentantul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Alexei Ceban, a anuțat că numărul cazurilor noi de infecție cu COVID-19 a crescut în această săptămână cu 28 la sută comparativ cu săptămâna trecută.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle14 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap  Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe...

Sănătate16 ore în urmă

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea...

Lifestyle19 ore în urmă

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie...

Divertisment2 zile în urmă

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp? (II)

Continuăm să călătorim cu mașina timpului! Împreună cu Prietenii Moldova.org facem un exercițiu de imaginație: călătorim în timp și vorbim cu noi...

Economie3 zile în urmă

Afaceri pe timp de criză: cum s-au reinventat companiile străine 

PE SCURT În timp ce „coșmarul” numit COVID-19 a închis foarte multe afaceri, altele au reușit să aibă chiar succes...

Economie3 zile în urmă

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

PE SCURT 88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un...

Economie3 zile în urmă

Coronavirusul seacă industria vinului

PE SCURT Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031