Connect with us

Ecologie

De ce nu putem conta pe Prut așa cum contăm pe Nistru?

Publicat

pe

Mai mult de un sfert din populație Republicii Moldova se alimentează cu apă din râul Nistru. Totuși, din cauza hidrocentralelor pe râu și consecințelor generate de ele, există riscul de a rămâne peste câteva zeci de ani fără apă. Mai mult, autoritățile de la Chișinău insistă și așteaptă ca guvernul ucrainean să renunțe la cele 6 hidrocentrale pe care intenționează să le construiască.

Totuși, dacă autoritățile ucrainene își vor pune în practică planul, iar cele mai rele previziuni ale ecologiștilor se vor adeveri, vom putea conta pe râul Prut?

Enlarge

DSC0126
Râul Nistru
Foto: Lucia Tăut

Nistru poate avea aceeași soartă ca râul Bâc

Toată lumea este cu ochii pe studiul de fezabilitate pe care l-au început experții în anul 2018 despre efectele hidrocentralelor pe Nistru. Cei care au bătut alarma sunt convinși că niște experți buni vor arăta dauna uriașă pe care o vor aduce ele. Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a declarat că barajele respective ar putea înmormânta Nistru ca fluviu.

Pașii în producția de energie a unei hidrocentrale:

  1. Apa (care curge cu viteză în spatele barajului într-o conductă) generează energie cinetică
  2. Apa ajunge într-o turbină pe care o rotește
  3. Turbina rotește un generator care convertește energia primită în energie electrică
  4. De la generator, energia electrică ajunge la utilizatori

De-a lungul timpului, râul Nistru a suferit schimbări din cauza hidrocentralelor de la Novodnestrovsk, Nahreanî și Dubăsari. Impactul ecologic este major, or hidrocentralele ca să funcționeze au nevoie de lacuri de acumulare și baraje. De exemplu, hidrocentrala de la Novodnestrovsk are două lacuri de acumulare la diferite altitudini. Din barajul superior, se dă drumul la apă în centrală și turbinele produc energia de care este nevoie. Uneori, pentru că există surplus de energie, se pompează apa invers, adică din lacul inferior în cel superior. Ulterior, apa care a produs energie este lăsată să curgă înapoi în râu, însă mult mai rece și mai puțin oxigenată – apă tehnică, așa cum îi spun ecologiștii.

În apa tehnică peștii nu depun icre, iar flora nu se dezvoltă. Abia de la Soroca, apa începe să se încălzească, însă insuficient pentru ecosistemele râului. Mai mult, micșorarea debitului râului duce la înnămolirea lui.

Din 49 de specii de pește din Nistru au rămas doar 7

În lume sunt peste 62 de mii de centrale electrice, iar peste 70 dintre ele sunt pe râuri și lucrează la capacitate maximă. Consecințele hidrocentralelor sunt devastatoare pentru populația din apropierea râului, dar și pentru flora/fauna acestuia.

Râurile care au avut de suferit din cauza hidrocentralelor

Ce se întâmplă când se construiește o hidrocentrală pe râu? Care sunt consecințele funcționării ei pentru mediu și populație? https://www.moldova.org/de-ce-nu-putem-conta-pe-prut-asa-cum-contam-pe-nistru/

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 29 mei 2019

Potrivit lui Reniță, starea ecologică a Nistrului continuă să degradeze. Dovadă ar fi și registrele Academiei de Științe. Însă, acum se pune mai mult accent pe posibilele efecte de lungă durată ale celor 6 hidrocentrale, decât pe actualele probleme, cum ar fi calitatea și poluarea apei, degradarea biodiversității.

„Acum trebuie să obținem o declarație politică de la Kiev precum că se renunță la hidrocentrale. După asta, noi va trebui să avem un proiect comun cu ucrainenii pentru refacerea bazinului hidrografic al râului, pentru a reface afluenții și rezolva problemele”, a menționat ecologistul.

În acest context, Iuliana Cantaragiu, expertă la asociația Obștească „Centrul Național de Mediu” este sceptică față de gestul ucrainenilor de a accepta să se facă studiul de fezabilitate și la renunțarea de a construi hidrocentralele. Totuși, specialista atrage atenția că problema cea mai mare sunt, de fapt, hidrocentralele prin pompare imensă de la Novodnestrovsk și Nahreanî.

„Uitați-vă la Bâc. Este un exemplu clar în ce s-ar putea transforma Nistru. 70 de ani în urmă, Bâc avea un volum foarte mare de apă și era navigabil până la Chișinău. Vă vine să credeți că venea barca de la Bender, până la Chișinău? Exact la fel se va transforma râul Nistru peste 50-60 de ani dacă nu vom acționa astăzi”, concluzionează ecologista.

Enlarge

raul-bac-imagine-din-1889
Râul Bâc în anul 1889

Nistru vs. Prut

Râul Prut este unul dintre cele mai mari râuri din Ucraina de Vest, Republica Moldova și România, fiind unul dintre principalii afluenți ai fluviului Dunărea.

În cadrul bazinului r. Prut în Republica Moldova există o singură Centrală Hidroelectrică (CHE) situată în apropiere de orașul Costești. A fost construită pe râu în colaborare cu România în 1978 și dată în exploatare peste un an. CHE Costești-Stânca a fost construită pentru a regla scurgerea de viitură și produce energie electrică, precum și pentru a asigura cu resurse de apă agricultura și industria, etc.

Loading...

Loading…

Totuși, potrivit Planului de gestionare al bazinului hidrografic Prut (2017-2022), elaborat de Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei, cantitatea de apă captată din Prut a scăzut de aproape 5 ori în ultimii 20 de ani și a ajuns la 2,68 km3.

Enlarge

prut
Râul Prut
Foto: Lucia Tăut

În cazul în care se construiesc cele 6 hidrocentrale pe Nistru, iar cele actuale continuă să fie dezvoltate, debitul și volumul râului va scădea considerabil. Respectiv, alimentarea cu apă a populației din r. Nistru nu va mai fi posibilă, iar noi, după cum am stabilit mai sus nu putem conta pe râul Prut. Experta Iuliana Cataragiu explică asta prin faptul că dacă vom lua apă din bazinul Prutului pentru alimentarea populației din bazinul Nistrului, se va produce un dezechilibru al ecosistemelor.

„Dacă iei apă dintr-un bazin, trebuie să o întorci. Este utilizată, apoi trece prin sistemul de canalizare și apoi revine în natură. Circulația apei trebuie să fie în interiorul unui bazin hidrografic. Tu când scoți apă dintr-o cadă și o torni în alta, respectiv toată apa o să rămână într-o singură cadă, iar a doua va fi goală. Cam asta se întâmplă dacă noi o să mixăm lucrurile”, a declarat Iuliana Cantaragiu, concluzionând că locuitorii din zona Prutului trebuie să utilizeze apa din Prut și cei de lângă Nistru să o folosească pe cea din Nistru.

Pentru a afla dacă poate fi râul Prut o alternativă a râului Nistru, am telefonat la Serviciul Meteorologic de Stat unde am fost redirecționată de la o direcție la alta. Același lucru s-a întâmplat la Agenția „Apele Moldovei”. Singurul răspuns primit a fost neoficial și se referă la costurile prea mari ale conexiunii și alimentării cu apă din râul Prut. Mai mult, calitatea apei ar fi inferioară a celei din Nistru.

Divertisment

Un turn de bambus produce zilnic 95 l de apă prin captarea condensului

Publicat

pe

De către

Nevoia de apă dulce i-a făcut pe oameni să caute tehnologii noi și inovatoare. Timp de secole, în regiunile secetoase, unde era greu de găsit apă dulce, oamenii au adunat apa de ploaie, rouă și ceață.

Însă, acum putem asista la modernizarea tehnicilor vechi. Un turn cu o înălțime de peste 30 de metri și o lățime de 13 metri a fost instalat în Etiopia. Menirea acestui turn este de captare a picăturilor de apă din aer, filtrarea lor și ulterior, consumarea apei de către oameni, scrie goodshomedesign.com.

Rețeaua de plasă instalată pe structură captează umiditatea din aer și îl direcționează în rezervorul de menținere. Turnul WarkaWater, care este ușor și ieftin de construit, nu folosește energie electrică și are capacitatea de a produce până la 95 de litri de apă într-o zi prin captarea condensului și ar putea fi răspunsul la deficitul de apă din anumite părți ale lumii care nu au acces la apă potabilă.

Citește mai departe

Ecologie

Reportaj VIDEO de la Ziua Mondială a Mediului. Cât aer atmosferic poluează o persoană

Publicat

pe

PE SCURT

Câți copaci datorezi planetei? Știi ce calitate are apa pe care o bei din robinet? Răspunsurile la aceste întrebări au fost date la Festivalul Mediului care a avut loc vineri, 7 iunie. Cum a fost la cea de-a patra ediție a Festivalului Mediului la Chișinău dedicată calității aerului și reducerii poluării acestuia vedeți în reportajul de mai jos.

PE LUNG

„Noi suntem cei care trebuie să protejeze planeta. Modernizarea și tehnologizarea vieții a condus la poluarea mediului ambiant. E important ca fiecare din noi să acționeze pentru a diminua sursele de poluare și odată cu aceasta și impactul negativ asupra sănătății. Mediul este strict corelat cu sănătatea. Putem începe prin a renunța măcar o zi pe săptămână la mașinile personale în favoarea transportului public sau a bicicletei”, a declarat Valentina Țapiș, secretară de stat, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în cuvântul său de deschidere.

9 din 10 persoane din lume respiră aer poluat

7 milioane de decese se datorează expunerii la aerul poluat

Enlarge

DSC_0633
Foto: Lucia Tăut

La eveniment, oamenii au putut să calculeze cât aer poluează fiecare și câți copaci datorează planetei. Responsabil de acest test este Oficiul Schimbărilor Climatice.

Testarea se face printr-o aplicație la telefon. În aplicație trebuie să introduci, de exemplu, ceea ce utilizezi zilnic, cum ar fi: mașina, becuri, gunoi și altele. Datele de contact ale Oficiului: +373 22 232247; adresa: Str. Mitropolit Dosoftei 156a, bir. 37, mun. Chișinău, Republica Moldova

cea mai importantǎ sursǎ de CO din poluarea generalǎ a atmosferei (60%) este produsǎ de gazele de eşapament a autovehicolelor

Sectoarele care generează cea mai mare poluare a aerului în țară sunt: energetic, transport, rezidențial, adică gospodăriile casnice.

Festivalul dedicat Zilei Mondiale a Mediului a fost organizat de un grup de inițiativă, în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și A.O. Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, cu contribuția mai multor organizaţii neguvernamentale de mediu şi agenţi economici.

Autor reportaj video: Lucia Tăut

Citește mai departe

Ecologie

Cum (nu) avem grijă de mediu și ariile naturale

Publicat

pe

De către

Biodiversitatea în Republica Moldova este supusă amenințărilor create de noi, cei care folosim irațional terenurile, defrișăm pădurile, poluăm aerul, construim baraje pe râuri, distrugem casele animalelor și plantelor și rămânem indiferenți față de ceea ce lăsăm după noi.

Avem 312 de arii protejate înregistrate, cu o suprafață totală de 192.974 ha. Cu toate acestea, multe dintre ele sunt ocrotite doar pe hârtie. De aceea, am ajuns cu ape poluate, râuri secate, sute de animale și plante pe cale de dispariție și un aer care ne sufocă, susțin ecologiștii. Ei bat alarma și spun că în pofida faptului că avem legi bune, nu au fost create mecanisme de funcționare și puțini sunt cei care au grijă ca ele să fie respectate.

Fără amenzi, fără specialiști

Deși țara noastră s-a obligat să respecte obiectivele Conferinței ONU pentru Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro, prevederile tratatelor internaționale în biodiversitate și angajamentele în cadrul Acordului de Asociere cu UE, totuși controlul asupra implementării legislației din partea organelor speciale nu este executat suficient din cauza lipsei specialiștilor, explică Ala Rotaru, consultanta Direcției politici în domeniul biodiversității de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Experta susține că, comparativ cu celelalte state europene, la noi amenzile sunt mici și adesea nici măcar nu sunt aplicate. „Sunt prea puțini oameni care să urmărească dacă sunt încălcate legile și să pună amenzi, ceea ce face să pierdem o parte mare din ariile care ar trebui protejate, dar nu transformate în terenuri agricole sau depozite pentru deșeuri”, subliniază experta. Potrivit ei, situația s-a înrăutățit după ce Ministerul Mediului și cel al Agriculturii au fost unite și au devenit Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. „Astfel Ministerul Mediului a fost făcut praf. Ceea ce s-a făcut este o parodie. Din simplul motiv că agricultura moldovenească este un factor enorm de poluare a ecosistemelor. Ea ucide pe metru pătrat. Până la urmă o să le dea dreptate agricultorilor. Faptul că au unit agricultura cu mediul este un conflict de interese enorm și nu poți cu dreapta să semnezi tăierea pădurilor, iar cu stânga protecția lor”, este de părere ecologistul Alecu Reniță. El susține că acum, specialiștii în mediu trebuie să stea cu ochii în patru, pentru a urmări ca nicio arie protejată să nu dispară.

„Oamenii sunt preocupați de beneficii imediate. Ei vor să aibă canalizare, drumuri, salarii și toate aceste grijji zilnice îi distrag de la starea mediului, a aerului pe care-l respir și apa pe care o consumă”, susține Ala Rotaru. Mai mult, ea spune că oamenii nu înțeleg la ce bun lor o rezervație naturală, dacă nu vor avea unde să-și ducă vacile la păscut. „Oamenii nu înțeleg că dacă nu vom avea arii naturale protejate, am putea să nu mai avem apă și nici un loc prielnic pentru trai”, adaugă specialista în biodiversitate.

Reciful Butești

Cheile Butești, numite și Reciful Butești,  reprezintă o poveste în piatră cu o suprafață de 110 ha. Acestea sunt primele formațiuni geologice salvate de la distrugerea cauzată de extragerea pietrei din cariere, datorită intervenției, în 1984, a Mișcării Ecologiste din Moldova care-l are în frunte pe Alecu Reniță. „Atunci am fost puși în situația în care trebuia să alegem pe ce recif să salvăm. Erau trei, dar după multe discuții și negocieri, am reușit să salvăm Rciful Butești”, își amintește Reniță.

Cu toate acestea, în apropierea Recifului care a construit în jurul său o adevărată oază, nu este instalat niciun panou informativ care să atenționeze pe localnici și pe oaspeți că este o arie protejată de stat.

„Cheile Butești au primit statut de arie protejată și de fapt, ele nu pot fi valorificate. Acum avem o misiune foarte serioasă să stăm la paza respectării acestui statut, pentru că țara noastră este o țară de minuni, peste noapte poți să te trezești cu orice”, susține Valeriu Țarigradschi, expert în mediu. Grija lui este justificată pentru că mai multe stânci de corali din regiunea de nord a țării au fost transformate în cariere de extragere a pietrei. „Stâncile create de corali sunt rezervoare naturale de păstrare a apei curate, bună de a fi consumată, la care am putea recurge în cazul în care nu am mai avea rezerve de apă. Însă, de multe ori aceste terenuri cu stânci sunt cumpărate de agenți economici, care le distrug și noi rămânem cu nimic”, ne spune expertul, în timp ce stăm lângă rămășițele unei stânci de corali din care a rămas doar un perete ciopârțit de dinamite. „Din păcate, de multe ori, deciziile unor autorități de la noi privind soarta unor bogății naturale sunt dictate de bani”, suspină Țarigradschi.

Ecologiștii se arată îngrijorați de faptul că, în ultimii ani, în Republica Moldova nu sunt prezentate date exacte despre calitatea mediului și efectele lui asupra calității vieții și asupra procesului de conservare a resurselor. „Ariile protejate sunt cele care resuscitează ceea ce noi, oamenii am distrus”, menționează Ala Rotaru. Anual multe specii sunt declarate dispărute, pe măsură ce habitatele lor continuă să fie distruse, fragmentate sau poluate. Unele specii, inclusiv polenizatori, precum albinele și fluturii , care sunt vitali pentru bunăstarea noastră, au înregistrat o scădere dramatică a populațiilor din cauza utilizării pe scară largă a pesticidelor. Poluanții generați de diversee activități, precum și cele economice se acumulează în mediu, diminuînd capacitatea ecosistemelor de a se regenera și de a ne asigura servicii vitale. Degradarea mediului afectează nu numai plantele și animalele, ci și oamenii.

Acest material a fost realizat în cadrul activității „Media Tur”, organizat în cadrul Proiectului „Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO „Centrul Media pentru Tineri”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social3 minute în urmă

BAC 2019: Au fost afișate rezultatele. Unde candidații își pot vedea lucrările verificate

PE SCURT În perioada 26-27 iunie 2019, candidații care nu sunt de acord cu nota obținută sau notele obținute pot...

Social22 de minute în urmă

Bacalaureat 2019: Rata de promovare este de 67,92%. 535 de candidați au nota medie mai mare sau egală cu 9

PE SCURT Rata de promovare a Bacalaureatului 2019 este de 67,92%, a anunțat astăzi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Acestea...

SănătateO oră în urmă

A fost construit un laser care poate identifica şi distruge celulele canceroase

PE SCURT O echipă de la Universitatea Arkansas a testat cu succes o metodă non-invazivă de tratament împotriva cancerului. Mai...

Social2 ore în urmă

Maia Sandu despre blocul surpat din Otaci: În 3 zile vor fi evaluate pagubele și vor fi alocate resursele financiare necesare

PE SCURT Persoanele care au rămas fără locuinţe în urma prăbuşirii blocului locativ din Otaci vor primi resursele financiare necesare,...

Politică15 ore în urmă

Mai multe ONG-uri cer Parlamentului instituirea unei comisii pentru identificarea unei soluții de demisie a actualilor judecători de la CC

PE SCURT Mai multe organizații apelează la cei patru judecători constituționali care încă au mandate constituționale – Raisa Apolschii, Veaceslav...

Politică16 ore în urmă

„Nu reprezintă poziția Guvernului sau a statului”. Precizarea Ministerului de Externe privind votul deputaților moldoveni la APCE

PE SCURT „Votul parlamentarilor în cadrul APCE are un caracter individual şi nu reprezintă poziția Guvernului sau a statului. Mai...

Social17 ore în urmă

Doi tineri, reținuți pentru furt în valoare de 440 mii lei. Din banii furați și-au cumpărat un automobil și o motocicletă

PE SCURT Doi tineri de 18 ani și, respectiv, 19 ani, originari din raionul Hâncești, au fost reținuți de ofițerii...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 săptămâni în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri4 săptămâni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri1 lună în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Alegeri2 luni în urmă

Irina Vlah, înregistrată în calitate de candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei

PE SCURT Irina Vlah a fost înregistrată în calitate de candidat independent la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei....

Alegeri2 luni în urmă

Candidații la funcția de bașcan vor susține testul la limba găgăuză. Prima își va testa cunoștințele Irina Vlah

PE SCURT Pentru a fi înscriși în cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, candidații vor trebui să susțină testul...

Advertisement

Opinii

iunie 2019
L Ma Mi J V S D
« mai    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com