Mai mult de un sfert din populație Republicii Moldova se alimentează cu apă din râul Nistru. Totuși, din cauza hidrocentralelor pe râu și consecințelor generate de ele, există riscul de a rămâne peste câteva zeci de ani fără apă. Mai mult, autoritățile de la Chișinău insistă și așteaptă ca guvernul ucrainean să renunțe la cele 6 hidrocentrale pe care intenționează să le construiască.

Totuși, dacă autoritățile ucrainene își vor pune în practică planul, iar cele mai rele previziuni ale ecologiștilor se vor adeveri, vom putea conta pe râul Prut?

Nistru poate avea aceeași soartă ca râul Bâc

Toată lumea este cu ochii pe studiul de fezabilitate pe care l-au început experții în anul 2018 despre efectele hidrocentralelor pe Nistru. Cei care au bătut alarma sunt convinși că niște experți buni vor arăta dauna uriașă pe care o vor aduce ele. Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a declarat că barajele respective ar putea înmormânta Nistru ca fluviu.

Pașii în producția de energie a unei hidrocentrale:

1. Apa (care curge cu viteză în spatele barajului într-o conductă) generează energie cinetică
2. Apa ajunge într-o turbină pe care o rotește
3. Turbina rotește un generator care convertește energia primită în energie electrică
4. De la generator, energia electrică ajunge la utilizatori

De-a lungul timpului, râul Nistru a suferit schimbări din cauza hidrocentralelor de la Novodnestrovsk, Nahreanî și Dubăsari. Impactul ecologic este major, or hidrocentralele ca să funcționeze au nevoie de lacuri de acumulare și baraje. De exemplu, hidrocentrala de la Novodnestrovsk are două lacuri de acumulare la diferite altitudini. Din barajul superior, se dă drumul la apă în centrală și turbinele produc energia de care este nevoie. Uneori, pentru că există surplus de energie, se pompează apa invers, adică din lacul inferior în cel superior. Ulterior, apa care a produs energie este lăsată să curgă înapoi în râu, însă mult mai rece și mai puțin oxigenată – apă tehnică, așa cum îi spun ecologiștii.

În apa tehnică peștii nu depun icre, iar flora nu se dezvoltă. Abia de la Soroca, apa începe să se încălzească, însă insuficient pentru ecosistemele râului. Mai mult, micșorarea debitului râului duce la înnămolirea lui.

Din 49 de specii de pește din Nistru au rămas doar 7

În lume sunt peste 62 de mii de centrale electrice, iar peste 70 dintre ele sunt pe râuri și lucrează la capacitate maximă. Consecințele hidrocentralelor sunt devastatoare pentru populația din apropierea râului, dar și pentru flora/fauna acestuia.

https://www.facebook.com/moldova.org/videos/404694076926769/?__xts__[0]=68.ARDZV97LPkpdSmjDkBI9ex6uymAW5FNW2gzV9bo5YAQo57yWAas7ajNYG9GTIdQOw5aaLkSQXwBLCSYyqUBh-pZZQr41I-ek7obhc08xC6H5A1RaoZUBbbgURUo8WOnjYpEj060-qeQcUP5ByczkaemJrBeqKJb9Wqt4vCVNLM0ziTtBiQhqIHmr30i0ytr-Aibi89TOuaIzrOr41r1kPDxeCbXEGvfembP8IB_dkVXZaQFe1DSqs905UgQ7yaq7vnwBdZS5Qd0xdd-oV8RumHWOImvj6orkUzRlR9_iqmCptYsTms0G5QSsjJsray8JU52fxYL0rYEpC2fWzCtSIl211xpCTPB4-mk&__tn__=-R

Potrivit lui Reniță, starea ecologică a Nistrului continuă să degradeze. Dovadă ar fi și registrele Academiei de Științe. Însă, acum se pune mai mult accent pe posibilele efecte de lungă durată ale celor 6 hidrocentrale, decât pe actualele probleme, cum ar fi calitatea și poluarea apei, degradarea biodiversității.

„Acum trebuie să obținem o declarație politică de la Kiev precum că se renunță la hidrocentrale. După asta, noi va trebui să avem un proiect comun cu ucrainenii pentru refacerea bazinului hidrografic al râului, pentru a reface afluenții și rezolva problemele”, a menționat ecologistul.

În acest context, Iuliana Cantaragiu, expertă la asociația Obștească „Centrul Național de Mediu” este sceptică față de gestul ucrainenilor de a accepta să se facă studiul de fezabilitate și la renunțarea de a construi hidrocentralele. Totuși, specialista atrage atenția că problema cea mai mare sunt, de fapt, hidrocentralele prin pompare imensă de la Novodnestrovsk și Nahreanî.

„Uitați-vă la Bâc. Este un exemplu clar în ce s-ar putea transforma Nistru. 70 de ani în urmă, Bâc avea un volum foarte mare de apă și era navigabil până la Chișinău. Vă vine să credeți că venea barca de la Bender, până la Chișinău? Exact la fel se va transforma râul Nistru peste 50-60 de ani dacă nu vom acționa astăzi”, concluzionează ecologista.

Nistru vs. Prut

Râul Prut este unul dintre cele mai mari râuri din Ucraina de Vest, Republica Moldova și România, fiind unul dintre principalii afluenți ai fluviului Dunărea.

În cadrul bazinului r. Prut în Republica Moldova există o singură Centrală Hidroelectrică (CHE) situată în apropiere de orașul Costești. A fost construită pe râu în colaborare cu România în 1978 și dată în exploatare peste un an. CHE Costești-Stânca a fost construită pentru a regla scurgerea de viitură și produce energie electrică, precum și pentru a asigura cu resurse de apă agricultura și industria, etc.

Totuși, potrivit Planului de gestionare al bazinului hidrografic Prut (2017-2022), elaborat de Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei, cantitatea de apă captată din Prut a scăzut de aproape 5 ori în ultimii 20 de ani și a ajuns la 2,68 km3.

În cazul în care se construiesc cele 6 hidrocentrale pe Nistru, iar cele actuale continuă să fie dezvoltate, debitul și volumul râului va scădea considerabil. Respectiv, alimentarea cu apă a populației din r. Nistru nu va mai fi posibilă, iar noi, după cum am stabilit mai sus nu putem conta pe râul Prut. Experta Iuliana Cataragiu explică asta prin faptul că dacă vom lua apă din bazinul Prutului pentru alimentarea populației din bazinul Nistrului, se va produce un dezechilibru al ecosistemelor.

„Dacă iei apă dintr-un bazin, trebuie să o întorci. Este utilizată, apoi trece prin sistemul de canalizare și apoi revine în natură. Circulația apei trebuie să fie în interiorul unui bazin hidrografic. Tu când scoți apă dintr-o cadă și o torni în alta, respectiv toată apa o să rămână într-o singură cadă, iar a doua va fi goală. Cam asta se întâmplă dacă noi o să mixăm lucrurile”, a declarat Iuliana Cantaragiu, concluzionând că locuitorii din zona Prutului trebuie să utilizeze apa din Prut și cei de lângă Nistru să o folosească pe cea din Nistru.

Pentru a afla dacă poate fi râul Prut o alternativă a râului Nistru, am telefonat la Serviciul Meteorologic de Stat unde am fost redirecționată de la o direcție la alta. Același lucru s-a întâmplat la Agenția „Apele Moldovei”. Singurul răspuns primit a fost neoficial și se referă la costurile prea mari ale conexiunii și alimentării cu apă din râul Prut. Mai mult, calitatea apei ar fi inferioară a celei din Nistru.