Introducere în temă: de ce cursul valutar?
Pornind de la simplul fapt că în ultima perioadă societatea civilă este într-o tensiune continuă vis-a-vis de două mari dileme – ratele de schimb a cursului valutar și votul pentru guvern, este deci interesantă legătura dintre aceste două capodopere autohtone irepetabile.
Premise: Dacă în toamna-iarna anului 2014, conflictul armat din Ucraina, înaintarea Federației Ruse, anexarea de noi teritorii, sancțiunile statelor Europene și S.U.A mai puteau cumva justifica o instabilitate pe plan extern și devalorizarea masivă a rublei rusești, căderea liberă de la 0.360 la 0.218 a adus prejudicii enorme cetățenilor care beneficiau de remitențe din partea rudelor aflate la muncă în Federația Rusă.
Mai există o tradiție în Republica Moldova, liniște mormântală înainte de alegeri și furtună imensă – după. Dacă înainte de alegeri, valoarea ratei dolarului american varia intre 14.75 și 15.00 lei, fiind relativ stabilă, atunci începând cu prima săptămână de după alegeri și continuând până în prezent aceasta a înregistrat creșteri exorbitante. Justificate sau nu? este o altă întrebare.
Cauză-Efect: Deprecierea rublei rusești a dus în mod direct și la deprecierea valutei naționale – Leului. Respectiv, se întâlnește una din cele 3 cauze ale schimbării pe verticală a ratelor schimbului valutar:
1. Se apreciază dolarul la nivel internațional – leul rămâne constant, deci crește rata de schimb.
2. Se depreciază leul – dolarul rămâne constant, crește rata de schimb.
3. Se depreciază leul – se apreciază dolarul, crește dramatic rata de schimb.
Se întâlnește astăzi anume ce-a de-a 3-a situație economică, și anume că leul se depreciază, sau mai bine zis a fost depreciat artificial prin furtul a peste 1 miliard de euro din băncile comerciale iar valuta americană, în mod normal – se apreciază pe piața internațională.
Și pentru că nu a fost suficient 1 miliard pentru a bulversa ratele de schimb valutar, acestea mai și înregistrează creșteri apocaliptice de 1,3 – 2 lei în zile de maximă tensiune pentru a crea un efect de avalanșă valutară și panică printre cetățeni.
Logică ? – Nu, n-am auzit! În mod natural, revenirea rublei rusești la situația normală de 0.360 și chiar aprecierea acesteia până la 0.395 ar fi trebuit, în mod normal să calmeze situația valutară, acest lucru nu s-a întâmplat! Mai mult decât atât, cele 200 milioane de dolari, pompate de Banca Națională a Moldovei pentru a menține stabil cursul valutar nu au avut nici un efect, ba dimpotrivă – cursurile au sărit de pe fix și mai mult. În data de 12 februarie – zi în care se judeca soarta guvernului Leancă 2, ratele erau deja alarmante. În ziua următoare, 13 februarie – ratele de schimb ale dolarului american au înregistrat o creștere de 1 – 1,2 lei per dolar, însemnând cam 4,82 – 4,86% din valoarea acestuia – o valoarea mai mult decât depășită de limitele realității. Ce ar însemna acest lucru? – Că situația va merge și mai prost de acum în colo, și așa a și urmat, astfel încât la data de 17 februarie avem un curs la ratele de schimb al dolarului american de 23.20 lei, comparativ cu 14.76-15.00lei care erau în octombrie–noiembrie ale anului electoral.
Cine pierde și cine câștigă ? Totul se întâmplă cu un motiv. Furtul celor peste 1 miliard de euro din circuitul economic al Republicii Moldova a culminat cu creșterea exorbitantă a cursului valutar, fapt care de asemenea reprezintă un furt. Ori, Banca Națională a Moldovei a anunțat pentru 17 februarie un curs oficial de 19.59 lei pentru dolarul american, în timp ce băncile comerciale și casele de schimb valutar au un curs “real” cu totul diferit – 23.20-26.60.
Deci, cine ne minte ?
Banca Națională – încercând să calmeze spiritele? sau Băncile și CSV-urile încercând să ne fure, având pretenții cu 4-5 lei mai mari decât cele oficiale ?
Un calcul simplu arată că un cetățean de rând care are un salariu de 3000 lei, înregistrează pierderi uriașe, care vor afecta sau deja afectează în mod dramatic puterea de cumpărare și nivelul de trai al acestuia. În octombrie-noiembrie aceste 3000 lei, la cursul de 14.76 pentru dolar reprezentau echivalentul a 203,25 dolari americani, în timp ce la momentul actual, la cursul de 23.20 lei – acești 3000 lei sunt echivalentul a 129,31 dolari americani. Pentru reflecție și un contrast mai profund putem scădea valoarea trecută și valoarea prezentă a banilor, și obținem o diferență de 73,94 dolari americani, sau peste 1500 lei pierdere, lunar! Cu alte cuvinte, munca omului de rând este apreciată la un preț inferior realităților economice, iar cineva pune în propriile buzunare care s-au prefăcut deja în valize – această diferență de 1500 lei, la un modest salariu de 3000 lei. Ca să nu mai menționăm pe cei mulți care au de achitat chiria în euro sau au rate ipotecare, sau credite bancare pentru afaceri, și multe alte situații.
Deznodământ Statisticile arată că leii aflați în circulație devin mai puțini și mai puțini – drept urmare a procurării masive de valută străină. Acest lucru nu poate avea decât o finalitate, care deja a și început – creșterea ratelor la dobânzi, pentru a atrage lei în bănci sub formă de depozite, de aici și o creștere a ratelor dobânzii creditelor. Banca Națională a majorat deja cu 5 puncte procentuale ratele dobânzilor, forțând această măsură, și majorând volumul rezervelor obligatorii din bănci, pentru a potoli circulația leului în valută. Urmează un colaps. Aceste colapsuri sunt însoțite deobicei cu rate nejustificate, mărite peste măsură, pentru a da posibilitate speculanților să mai rupă niște bani de la cei dornici să-și salveze economiile. În plus, răspunsul la întrebarea cine are de câștigat și cine de pierdut ni-l dă însăși întrebarea… Pentru a deține o casă de schimb valutar sunt necesari 500.000 lei capital social, iar pentru a deține o bancă comercială – milioane de lei, cetățeanul de rând nu are asemenea mijloace bănești la dispoziție, deci … jucătorii din culise.
Vlad Bilețchi, student
