Reprezentanții Comisiei de la Veneția s-au expus, în repetate rânduri, în privința intențiilor mai multor țări de modifica sau îmbunătăți sistemele lor electorale. În toate rapoartele pe care le-au făcut la solicitarea reprezentanților parlamentelor, experții, pe lângă aprecierile și părerile de rigoare pe care le-au avut, au rămas întotdeauna fermi pe poziția lor de a oferi țărilor membre ale Consiliului Europei libertatea de a alege cel mai potrivit sistem electoral. Aceste concluzii au reieșit din situația politică, consensul larg ale partidelor politice din legislativele țărilor respective, dar și voința exprimată de popor.
De exemplu, în buletinul Comisiei de la Veneția, tipărit în decembrie 2015, care conține o compilație de rapoarte și opinii referitoare la sistemele electorale, experții scriu că, deocamdată, nu a fost identificat un sistem perfect, care poate fi implementat în toate țările, iar fiecare stat membru al Consiliului Europei are libertatea de a decide ce e mai bine pentru el. „Nu are sens să căutăm un sistem electoral uniform pentru toate țările care fac parte din Consiliul Europei. Răspunsul ar putea fi stabilirea unor limite și permiterea fiecărei țări să decidă ce aranjamente sunt cele mai potrivite circumstanțelor sale speciale, având în vedere istoria și sistemul de partid și cel mai în măsură să ajungă la un echilibru satisfăcător dintre guvernare și reprezentativitate”, se arată în raport.
Același raport mai conține și următoarea concluzie care se referă la atingerea unui compromis larg în ceea ce ține de modificarea legii. „Alegerea unui sistem electoral este dreptul suveran al fiecărui stat. Totuși, ar trebui să fie decis și agreat prin discuții largi și deschise în Parlament, cu participarea tuturor forțelor politice”.
Un alt raport făcut public în martie 2015 care tratează sistemele electorale proporționale și care, de asemenea, conține o compilație de conluzii la acest subiect, vorbește iarăși despre dreptul țărilor de a decide asupra modificării sistemelor electorale. „Comisia de la Veneția nu recomandă niciun sistem electoral specific. După cum se menționează în Codul de bune practice al Comisiei de la Veneția în materie electorală, orice sistem electoral poate fi ales în conformitate cu principiile definite de Cod. Prin urmare, Codul de bune practici în materie electorală este clar în această privință. Acest lucru a fost confirmat în avizele Comisiei de la Veneția privind anumite țări. De exemplu, în avizul comun privind Legea privind alegerile parlamentarilor din Ungaria este scris că atât “Comisia de la Veneția, cât și OSCE / ODIHR, nu recomandă nici un sistem electoral specific. În mod similar, nu există standarde internaționale care să recomande o metodă specifică sau un grad de proporționalitate în ceea ce privește repartizarea locurilor în Parlament. Statele beneficiază de o largă marjă de apreciere, deoarece aceste alegeri sunt decizii politice”.
Comisia de la Veneția este foarte fermă și atunci când vine vorba despre voința poporului și consensul pe care trebuie să-l atingă forțele parlamentare. „Alegerea unui sistem electoral, precum și metodele de alocare a locurilor sunt sensibile și trebuie tratate cu atenție, inclusiv prin adoptarea lor în baza unui larg consens între partidele politice. Mai mult, deși este o alegere suverană a oricărei democrații, pentru determinarea unui sistemul electoral adecvat, există presupunerea că aceasta din urmă trebuie să reflecte voința poporului. Cu alte cuvinte, oamenii trebuie să aibă încredere în sistemul ales”.
Un alt raport, aceeași practică. În studiul făcut de Comisia de la Veneția pe marginea modificării sistemului electoral din Georgia, publicat la 19 decembrie 2011, experții au oferit mai multe recomandări, însă fără a-și impune un punct de vedere, insistând că decizia de a modifica sistemul electoral este exclusiv o decizie suverană a statului. „Alegerea unui sistem electoral este decizia suverană a unui stat, condiția fiind ca sistemul să respecte principiile cuprinse în angajamentele OSCE, Codul de bune practici al Comisiei de la Veneția în materie electorală, dar și alte norme internaționale, inclusiv cerințele privind transparența, universalitatea și egalitatea de vot a alegătorilor și nediscriminare în rândul candidaților și partidelor politice. Sistemul electoral mixt ales în Georgia este în conformitate cu standardele internaționale”.
Totuși, experții instituției internaționale au avut câteva recomandări tehnice, în special ce țin de modul de creare a circumscripțiilor electorale. „Cu toate acestea, nu a fost posibil până în prezent să se prevadă circumscripții cu o dimensiune aproximativ egală în Georgia și în acest fel să se garanteze egalitatea de vot în cadrul sistemului mixt. Comisia de la Veneția și OSCE / ODIHR recomandă revizuirea sistemului electoral atât pentru alegerile parlamentare, cât și pentru cele locale de guvernare locală, pentru a asigura egalitatea voturilor, se se arată în raportul Comisiei de la Veneția”.
Aceeași abordare a avut-o Comisia de la Veneția și în privința modificării sistemului electoral din Ungaria, care, de asemenea, a ales sistemul mixt de alegere a deputaților. „Este important ca metodele de alocare a mandatelor și orice alte elemente fundamentale ale legislației electorale să fie determinate de un larg consens politic. O largă consultare publică și acceptarea legislației electorale încurajează încrederea publică în procesul electoral. Prin urmare, Comisia de la Veneția și OSCE / ODIHR recomandă că orice modificare a sistemelor electorale face parte din consultarea deschisă între părți”, se arată în raportul publicat în iunie 2012.
