Cum să transformi uzinele părăsite într-o afacere prosperă

PE SCURT

În jurul nostru vedem atât de multe fabrici ruinate sau părăsite care murdăresc și mai mult imaginea orașului, dar ce ar fi să le dăm o nouă viață și să le transformăm în cafenele, galerii de artă și locuri unde oamenii s-ar aduna și ar petrece plăcut timpul liber? 

În întreaga lume, multe foste clădiri industriale au fost transformate în locuințe de ultimă generație sau galerii de artă. Acum, însă, vine un nou val, care le face tot mai populară valorificarea acestor construcții cu pereții jerpeliți și tavanele lăsate. 

PE LUNG

Urbanizarea secolului al XX-lea și deindustralizarea au lăsat în urmă zeci de clădiri goale care se ruinează în centrele orașelor. Birourile din sticlă au înlocuit clădirile industriale vechi, dar cu toate acestea, multe construcții unde cândva mișunau oameni, acum stau pustii și părăsite. Însă, în ultima perioadă se observă că tot mai mulți vor să revină la fabricarea manuală a lucrurilor. De aceea, au fost unii antreprenori inventivi care au readus la viață fostele fabrici, transformându-le în săli de conferințe, galerii de artă, ateliere de creație sau locuri unde oamenii se pot odihni la sfârșitul zilei de muncă, scrie designcurial.com

În Rotterdam, un depozit enorm pentru construcții navale a fost transformat în Innovation Dock și zeci de mici studiouri creative, și întreprinderi de producție ușoară. În Londra o fostă fabrică în Walthamstow a devenit un atelier public și comun pentru producătorii și meșterii locali. În timp ce, un fost depozit de trenuri din Franța a fost transformat într-un restaurant și mai multe săli de conferință.

De asemenea, mai multe foste fabrici de croitorie din Tbilisi au fost transformate în cafenele, hub-uri, săli de conferințe și cluburi populare și îndrăgite de tineri. Secretul succesului unor astfel de renovări, susțin experții, este să păstrezi caracterul clădirii și să-i accentuezi plusurile și elementele unice. Aceste proiecte de restaurare inspiră viață nouă în locurile istorice ale orașului ca spații pentru artă, cultură și relaxare. 

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.