Connect with us
"
"

Social

Cum să transformi uzinele părăsite într-o afacere prosperă

Publicat

pe

PE SCURT

În jurul nostru vedem atât de multe fabrici ruinate sau părăsite care murdăresc și mai mult imaginea orașului, dar ce ar fi să le dăm o nouă viață și să le transformăm în cafenele, galerii de artă și locuri unde oamenii s-ar aduna și ar petrece plăcut timpul liber? 

În întreaga lume, multe foste clădiri industriale au fost transformate în locuințe de ultimă generație sau galerii de artă. Acum, însă, vine un nou val, care le face tot mai populară valorificarea acestor construcții cu pereții jerpeliți și tavanele lăsate. 

PE LUNG

Urbanizarea secolului al XX-lea și deindustralizarea au lăsat în urmă zeci de clădiri goale care se ruinează în centrele orașelor. Birourile din sticlă au înlocuit clădirile industriale vechi, dar cu toate acestea, multe construcții unde cândva mișunau oameni, acum stau pustii și părăsite. Însă, în ultima perioadă se observă că tot mai mulți vor să revină la fabricarea manuală a lucrurilor. De aceea, au fost unii antreprenori inventivi care au readus la viață fostele fabrici, transformându-le în săli de conferințe, galerii de artă, ateliere de creație sau locuri unde oamenii se pot odihni la sfârșitul zilei de muncă, scrie designcurial.com

În Rotterdam, un depozit enorm pentru construcții navale a fost transformat în Innovation Dock și zeci de mici studiouri creative, și întreprinderi de producție ușoară. În Londra o fostă fabrică în Walthamstow a devenit un atelier public și comun pentru producătorii și meșterii locali. În timp ce, un fost depozit de trenuri din Franța a fost transformat într-un restaurant și mai multe săli de conferință.

De asemenea, mai multe foste fabrici de croitorie din Tbilisi au fost transformate în cafenele, hub-uri, săli de conferințe și cluburi populare și îndrăgite de tineri. Secretul succesului unor astfel de renovări, susțin experții, este să păstrezi caracterul clădirii și să-i accentuezi plusurile și elementele unice. Aceste proiecte de restaurare inspiră viață nouă în locurile istorice ale orașului ca spații pentru artă, cultură și relaxare. 

Social

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Publicat

pe

De către

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu mai vor să rămână acasă… În fiecare an, tot mai mulți tineri din Republica Moldova aleg să părăsească țara. Potrivit Biroului Național de Statistică, în doar patru ani, peste jumătate de milion de moldoveni (562 574) au ales să emigreze.

În ultimii ani, mulți tineri din Moldova sunt atrași de Germania, unde legea stă în capul mesei, iar drepturile omului sunt respectate. Un adevărat punct de concentrare pentru moldoveni este Berlinul – un oraș dinamic, divers și tocmai potrivit de a începe un nou capitol în viață. 

Când a ajuns în Berlin, Mihai avea 28 de ani. Avea în buzunar 200 de euro, două genți pline cu mâncare pregătită de mama și mult entuziasm. „Nici nu-mi puteam imagina ce mă poate aștepta, dar știam că nu pot sta în Moldova”, povestește el. Mihai Cibotaru este din satul Rădoaia, r. Sângerei. A început să lucreze de la vârsta de 16 ani. În timpul vacanței de vară pleca pe două luni în Rusia sau în Elveția. „Făceam bani pentru Colegiu. Nu puteam să-i las pe părinți să cheltuie pentru mine”, spune Mihai. Știa că le este greu să crească cinci copii și nici nu voia să stea pe capul cuiva. 

După universitate, la 24 de ani, a decis să-și deschidă o mică afacere la el în sat. A găsit un magazin vechi, care nu funcționa deja de 10 ani și l-a transformat într-o cafenea. „Nu am deschis un bar cu băuturi, ci un loc pentru tineri unde să stea cu prietenii, să poată juca biliard, darts, heckey și fotbal de masă”, povestește Mihai. 

200 de euro, 2 genți și mult entuziasm

Dar peste câțiva ani, tânărul a înțeles că pentru dezvoltarea afacerii are nevoie de bani. Trebuia să plece să lucreze peste hotare. Alegerea a căzut pe Germania. Deși nu știa deloc limba și nici măcar ce poate să-l aștepte, în urmă cu doi a urcat într-un autocar și a venit în Berlin. Drumul i-a fost plin cu peripeții, dar nici asta nu l-a oprit din cale. „Le spun oamenilor că nu trebuie doar să ne plângem, dar să și acționăm”, spune el zâmbind. 

Enlarge

Photo-2
Mihai Cibotaru

Și-a găsit un loc de muncă, apoi altul. A lucrat peste program, iar serile fugea la orele gratuite de limbă germană. „Nu cunosc germana bine, dar îi înțeleg și ei mă înțeleg”, constată el. La scurt timp, în Germania a venit și soția lui. 

„Situația din Moldova e atât de instabilă încât mulți aleg să plece. Noi toți: 4 frați și o soră suntem plecați. Sora e în Franța, fratele mai mare și eu suntem în Germania, un frate în Abhazia și altul în Italia”, descrie Mihai situația Moldovei care zilnic pierde tineri. 

Străin printre străini

El spune că îi place asigurarea, medicina, curățenia din Germania, dar totuși vrea să revină acasă. „Zilnic spun că vreau acasă. Dar soția mă întreabă ce vom face acolo? Eu o înțeleg, dar îi explic că oriunde nu ai fi ești un venetic, un gastarbaiter”, suspină Mihai, care visează să contribuie la schimbarea spre bine în Moldova. „Aici este totul de ce e nevoie, dar la noi nu. Dar eu mereu sper că va fi bine și la noi”, recunoaște el. De aceea, Mihai se implică în mai multe acțiuni de voluntariat la el în sat: aduce cadouri de Crăciun pentru peste 600 de copii, oferă ajutoare bătrânilor nevoiași și demonstrează că și câțiva oameni pot schimba lucrurile.

„Ne ducem să facem bani, dar uităm de ceea ce lăsăm și e cel mai scump – familia. Pentru că te duci, dar nu știi când ai să vii și pe cine ai să mai găsești”, constată cu  tristețe Mihai.

Cărările i-au adus în Berlin pe Iuliana și pe Marcel Sobieski. Doar că de această dată, Germania i-a ademenit cu oportunitățile de lucru, precum și cu viața culturală cu care respiră capitala germană. „Am găsit un loc de muncă potrivit. Am aplicat, susținut 5 interviuri și am fost anunțată că sunt angajată. Astfel, am ajuns în Berlin în septembrie 2017”, povestește Iuliana, specialistă în previziuni economice. 

Enlarge

Photo-4
Iuliana și Marcel Sobieski

Iuliana recunoaște că i-a fost destul de ușor să se adapteze în noul oraș. „Ai un lucru, iar angajatorul are grijă de actele tale. Ce poate fi mai simplu? Iar ție nu îți rămâne decât să nu dezamăgești, să înveți limba și să respecți regulile de aici”, spune Iuliana.

Ritmul de viață și oamenii au convis-o să vrea să rămână în Germania. Astfel, la scurt timp, a venit și soțul ei Marcel, care administrează propria companie de soft. „Domeniul meu nu mă leagă de un loc anume. Astfel că îmi este mai ușor să mă adaptez. Apoi, Germania este una dintre cele mai mari centre de dezvoltare pentru IT”, subliniază Marcel. 

Tinerii spun că Berlinul i-a cucerit cu viața culturală. Ai toată gama de activități culturale pe care poți să le ai și care le lipseau acasă, în Moldova, spun ei. Deși nu știu cât timp vor sta în Berlin, totuși sunt convinși că acum sunt în locul potrivit pentru ei. Tinerii învață limba, pentru că adaptarea și integrarea, spun ei, începe anume atunci când vorbești și înțelegi limba țării în care stai. 

„Bătrânețea ne va prinde în Moldova”

Deși au emigrat, Marcel merge în Moldova în fiecare 2 luni. „Deplasările mele sunt legate de serviciu, pentru că acolo sunt o parte din echipa mea de lucru, dar și pentru că mă cheamă dorul de casă, de prieteni și de mâncare”, zâmbește Marcel. 

Întrebați de planurile de viitor și unde cred că-i va prinde bătrânețea, tinerii se pun pe gânduri, apoi se privesc, își zâmbesc complice: „Poate chiar vom ajunge în Moldova și vom rămânem acolo, dar deocamdată rămânem aici, pentru că e bine și pentru că acest oraș ne permite să ne dezvoltăm”, subliniază Iuliana. 

Potrivit datelor Biroul Naţional de Statistică, în fiecare an crește numărul cetăţenilor Republicii Moldova care emigrează în Germania. Dacă în 2015 au anunţat că pleacă 153 de persoane, atunci în 2018 numărul a ajuns la 350. Totuşi, cifrele reale ar fi mult mai mari şi asta pentru că mulţi emigrează fără a anunţa autorităţile sau pleacă cu cetăţenia unui alt stat european.

Citește mai departe

Economie

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE din vecinătatea europeană

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md.

PE LUNG

Uniunea Europeană a investit în Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, agricultură, economie și dezvoltarea afacerilor, energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră.

70% din exporturile moldovenești și 56% din comerțul total din anul 2018 au plecat spre UE

Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător

DCFTA (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător) a beneficiat de peste 36 milioane de euro (36,029,205.00 euro), fiind investiți în proiecte care au fost deja implementate sau sunt în derulare (proiecte din 2013 până în 2024). De exemplu, din 2014 până în 2024 se desfășoară proiectul Facilitatea ZLSAC de sprijinire directă a IMM-urilor”. Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin asigurarea unor sisteme de garanții și a unei asistențe tehnice pentru sporirea numărului proiectelor viabile derulate de IMM-uri. Proiectul acesta costă peste 10 milioane de euro, fiind unul dintre cel mai mare.

Agricultură

Uniunea Europeană a investit peste 73 de milioane de euro (73,620,670.00 euro) în agricultură. Cel mai mare proiect finanțat este Programul European de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ENPARD) cu 53 de milioane de euro. Acesta a început în 2015 și va dura până în  2020. Proiectul are obiectevele generale de 1) asistarea Guvernului Republicii Moldova în eradicarea sărăciei, promovarea creșterii durabile și incluzive, consolidarea și îmbunătățirea guvernării democratice și economice; 2) să încurajeze consolidarea încrederii în Republica Moldova, urmărind – prin intermediul unei componente specifice – regiunile și unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.

Economie și dezvoltarea afacerilor

Peste 56 de milioane, în total (56,964,299.00 euro), au fost livrați către economie și dezvoltarea afacerilor. Cel mai mare proiect, de 23 de milioane de euro, au fost livrați către proiectul Regiuni-țintă UE: Cahul și Ungheni, abilitarea economică inclusivă a regiunilor-țintă din Republica Moldova”. Programul are ca scop de a consolida coeziunea economică, teritorială și socială din Republica Moldova, prin facilitarea creșterii socio-economice locale inclusive, durabile și integrate și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor în zona așa-numitele „microregiuni” Ungheni și Cahul.

Energie

În acest domeniu au fost investiți peste 78 milioane de euro (78,785,339 euro). Cel mai mare proiect de aproape 40 de milioane de euro sunt destinați pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și eficiența energetică în clădirile publice (2018-2021). În cadrul proiectului se vor construi și vor fi puse în exploatare 10 sisteme de Aprovizionare cu Apă și de Canalizare, precum și vor fi implementate 8 proiecte de Eficiență Energetică în școli din întreaga țară. Este singurul proiect care încă mai este în desfășurare în acest domeniu.

UE a renovat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne

Transport și infrastructură

Peste 174 de milioane de euro (174,476,600.00 euro) au ajuns în domeniul transportului și infrastructurii. Cel mai mare proiect: de peste 119 milioane euro sunt destinate proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova. BERD a acordat un împrumut CFM pentru realizarea proiectului, care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii feroviare și modernizarea materialului rulant pentru a permite CFM să sporească eficiența și siguranța serviciilor feroviare și să îmbunătățească performanța generală a operațiunilor feroviare.

Mediu și dezvoltare durabilă

Acest domeniu a primit, în total, de la Uniunea Europeană peste 68 de milioane de euro (68,603,109.00 euro). Cel mai mare proiect (Programul de Asistenţă a Politicii Sectoriale în Domeniul Apei) a costat peste 35 de milioane de euro și a fost implementat în perioada 2009-2012. În general, proiectele din acest domeniu au început să fie finanțate de UE încă din anul 2007, când Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova avea majoritate în parlament, iar țara era condusă de pro-rusul Vladimir Voronin.

15700 de persoane au acces la apă potabilă, datorită apeductelor construite cu sprijinul UE

Justiție și poliție

Peste 83 de milioane de euro (83,668,994.5 euro) au fost investiți în justiție și poliție. Cel mai mare program implementat de UE este „suportul UE pentru reforma poliției în Republica Moldova (Suport Bugetar)” în valoare de 57 de milioane de euro. Acesta a început în 2017 și se va finaliza în 2020. Un alt proiect de peste 2 milioane de euro, la fel, este destinat reformei poliției. Alți bani s-au dus pentru: sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova, pentru sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției.

Administrație publică

Reforma administrației publice a beneficiar de peste 33 de milioane de euro (33,263,413.9 euro). Aproape 2 milioane de euro s-au investit în îmbunătățirea statisticii regionale în Republica Moldova. Obiectivul general al proiectului a fost să sprijine Moldova în avansarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale cu accent pe dezvoltarea politicii, cadrului legal și instituțional pentru o dezvoltare eficientă a regiunilor Moldovei.

Cultură, știință și educație

La acest capitol, Uniunea Europeană a investit cei mai puțin bani: peste 25 de milioane de euro (25,994,607.00 euro). În schimb, au fost finanțare proiecte pici la nivel local cum ar fi: studiou foto în s. Avdarma, Comrat; școală de robotică, școală de meșteșuguri și altele. Cei mai mulți bani (14 milioane) sunt destinați proiectului Erasmus + Moldova.

Sănătate și incluziune socială

Aproape 14 milioane de euro (13,956,505.3 euro) au fost livrați către diferite proiecte din sănătate și incluziune socială. Trei milioane de euro au fost investiți, de exemplu, în evaluarea capacității și modernizarea Spitalului Clinic Republican.

Societatea civilă și drepturile omului

Aproape 18 milioane de euro (17,819,529.3 euro) au fost investiți în societatea civilă și drepturile omului. În acest domeniu s-au făcut multe proiecte (20), cele mai multe destinate societății civile, drepturile femeilor, tinerilor, vârstnicilor, minorităților naționale, persoanelor cu dizabilități.

Cooperare transfrontalieră

În acest domeniu au fost livrați peste 40 de milioane de euro (40,388,373.4 euro). Cei mai mulți bani au fost destinați suportului pentru implementarea Planului de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor: peste 15 milioane de euro. Tot 15 milioane de euro au fost destinați proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră între Moldova și Ucraina (EUBAM)”. Acesta a început în 2005 și are scopul de a armoniza standardele și procedurile de gestionare a frontierelor vamale și comerciale cu cele din UE, de a contribui la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătățirea eficienței, transparenței și securității de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Misiunea are sediul central în Odessa (Ucraina), oficiile statale în Ucraina și Moldova și 6 birouri teritoriale. Proiectul de încheie în 2020.

Uniunea Europeană a investit cei mai mulți bani în domeniul transportului și infractructurii. Cei mai puțini bani au fost livrați spre sănătate și incluziune socială.

Citește mai departe

Social

IT / Jocul care-i învață pe copii ce este businessul

Publicat

pe

PE SCURT

Anya Pozdnyakova, o tânără din Harkiv, Ucraina, a creat un joc de masă în care copiii pot dobândi cunoștințe în domeniul businessului. Pentru că jocul de masă este limitat, a decis să-l transfere la computer. La hackathonul pentru societatea civilă (Tbilisi 14-16 iunie) urmează să facă împreună cu echipa IT diferite scenarii de joc, pentru ca cei mici să aibă parte de cât mai multe situații din viața reală.

PE LUNG

Potrivit Anyei, ideea de a face un joc business a pornit de la faptul că 21% dintre respondenții unui sondaj (Ucraina) au declarat că se gândesc să deschidă o afacere, lucru pe care o întristează pe tânără, pentru că ar fi un indicator jos. Întâi a creat un joc de masă, l-a testat în câteva grupuri de copii și a decis să-l extindă. Totuși, jocul de masă este limitat la capitolul evoluția jocului. Prin urmare, Anya a decis ca să mute jocul la computer. Își dorește ca cei care vor utiliza jocul ei este să stea în fața computerului și să se schimbe pe rând, la joc. Pe lângă dobândirea cunoștințelor în afaceri, copiii vor putea învăța despre responsabilitatea ecologică a unei companii.

„Noi suntem conștienți că nu va concura cu jocurile cu arme care sunt foarte populare printre copii. Este un joc de învățare și va concura cu materialul sec predat la școală. Este o alternativă pentru profesori.”

Anya s-a gândit la „Business Step atunci când mergea la copiii din familiile social vulnerabile. În Harkiv există un centru pentru acești copii, iar Anya este voluntară acolo. I-a îndemnat pe copii să joace, iar ceea ce a văzut a impresionat-o. Potrivit spuselor tinerei, la ultima vizită în centru, s-au jucat cinci copii. Înainte de a începe jocul, tânăra le-a explicat noțiuni din economie.

Ei înțeleg că cartea galbenă este bine, iar roșie este rău, suflă peste zaruri ca să le pice anume ce vor ei. A fost interesant să vedem cum jucau doi prieteni și atunci când trebuiau să comunice și să cumpere unul de la altul dreptul de a vinde produsul unui client, s-a pornit cearta. Unul și-a eliminat prietenul din joc și acela i-a zis: noi doar suntem prieteni, de ce faci asta? Au fost multe emoții pozitive și la sfârșitul jocului noi am făcut un mic sondaj în care i-am întrebat pe copii ce termeni au reținut și au înțeles”, a spus Anya. Totuși, copiii nu au înțeles în totalitate termenii din domeniu și ca să le explice, de exemplu, ce este sine-costul, Anya a recurs la exerciții cu prăjiturele, cu biclete și alte lucruri din viața copiilor, pentru că ei nu reușesc să memoreze termeni complicați, ci exemplele.

Hackathonul pentru societatea civilă este la a treia ediție. Mecanismul regional de dezvoltare a societății civile pentru țările membre ale Parteneriatului Estic este un proiect finanțat de UE pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Are scopul de a promova rolul actorilor societății civile în reformele care se implementează în țările lor. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu condus de GDSI Limited (Irlanda). Câștigătorul va beneficia de implementare în totalitate a instrumentului IT în sumă de 10 mii de dolari.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social14 ore în urmă

SONDAJ/ Ce cred moldovenii despre coronavirus, unde se simt în siguranță și cum se vor descurca

PE SCURT 26 la sută dintre moldoveni consideră că noul tip de coronavirus a apărut în China, în pieţele cu...

Cultură16 ore în urmă

Recomandări de la o agenție de marketing: Păstrăm umanitatea în marketingul de criză

Jobul dvs. astăzi, probabil, este altfel decât era acum câteva săptămâni. Lumea a fost răsturnată în câteva zile. În acest...

Social16 ore în urmă

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova?

Izolarea și carantina generată de pandemia COVID-19 este simțită diferit mai ales de către persoanele vulnerabile. Această perioadă scoate în...

Divertisment17 ore în urmă

Piesa virală „Pen-Pineapple-Apple-Pen” cu 92 milioane de vizualizări are un remake. El este despre coronavirus

PE SCURT Artistul japonez Pico Taro, care a devenit faimos datorită piesei „Pen-Pineapple-Apple-Pen”, a înregistrat un remake după celebra sa...

Social22 de ore în urmă

LIVE TEXT / 115 cazuri noi de infectare cu COVID-19

PE SCURT Ora 17:07: Au fost înregistrate alte 115 cazuri de infectare cu COVID-19. În total sunt 1289. Ora 16:45:...

Cultură22 de ore în urmă

Ai nevoie să vorbești cu cineva? Peste 140 de psihologi s-au gândit la tine și vor să te ajute gratuit

PE SCURT Urmând exemplul bun al colegilor din România și din alte țări, psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie a creat un grup...

Externe2 zile în urmă

Cum vor fi atenuate restricțiile de izolare în mai multe țări din Europa

PE SCURT Austria, Cehia și Danemarca sunt primele trei țări ale Uniunii Europene care au decis să reducă ristricțiile impuse...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în Transnistria/ „Granițele” au fost blocate. Puncte de control ilegale, 3 decese și pregătire militară

PE SCURT Tiraspolul a instituit din nou puncte de control ilegal și abuziv, sub pretextul stării de urgență instituită în...

Politică6 zile în urmă

Scenariu pesimist: 31 de mii de cazuri COVID 19 până la finele lunii mai în RM. Ce prevede scenariul optimist

PE SCURT Până la finele lunii mai, în Republica Moldova ar putea să fie înregistrate în jur de 31 000...

PoliticăO săptămână în urmă

Ședința Parlamentului s-a încheiat înainte de a începe. Premierul Chicu și un deputat, implicați într-o ceartă

PE SCURT Ședința de astăzi a Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Asta pentru că deputații socialiști,...

Politică3 săptămâni în urmă

Igor Dodon: Ne-am pregătit pentru a implica, dacă va fi necesar, și Armata

PE SCURT Președintele Igor Dodon a menționat astăzi, că dacă va fi necesar, în acțiunile de combatere a noului tip...

Politică3 săptămâni în urmă

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

PE SCURT Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în...

Politică4 săptămâni în urmă

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

PE SCURT Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două...

Alegeri4 săptămâni în urmă

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

PE SCURT Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor...

Advertisement

Opinii

aprilie 2020
L Ma Mi J V S D
« mart.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930