Connect with us
"
"

Ecologie

Cum (nu) avem grijă de mediu și ariile naturale

Publicat

pe

Biodiversitatea în Republica Moldova este supusă amenințărilor create de noi, cei care folosim irațional terenurile, defrișăm pădurile, poluăm aerul, construim baraje pe râuri, distrugem casele animalelor și plantelor și rămânem indiferenți față de ceea ce lăsăm după noi.

Avem 312 de arii protejate înregistrate, cu o suprafață totală de 192.974 ha. Cu toate acestea, multe dintre ele sunt ocrotite doar pe hârtie. De aceea, am ajuns cu ape poluate, râuri secate, sute de animale și plante pe cale de dispariție și un aer care ne sufocă, susțin ecologiștii. Ei bat alarma și spun că în pofida faptului că avem legi bune, nu au fost create mecanisme de funcționare și puțini sunt cei care au grijă ca ele să fie respectate.

Fără amenzi, fără specialiști

Deși țara noastră s-a obligat să respecte obiectivele Conferinței ONU pentru Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro, prevederile tratatelor internaționale în biodiversitate și angajamentele în cadrul Acordului de Asociere cu UE, totuși controlul asupra implementării legislației din partea organelor speciale nu este executat suficient din cauza lipsei specialiștilor, explică Ala Rotaru, consultanta Direcției politici în domeniul biodiversității de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Experta susține că, comparativ cu celelalte state europene, la noi amenzile sunt mici și adesea nici măcar nu sunt aplicate. „Sunt prea puțini oameni care să urmărească dacă sunt încălcate legile și să pună amenzi, ceea ce face să pierdem o parte mare din ariile care ar trebui protejate, dar nu transformate în terenuri agricole sau depozite pentru deșeuri”, subliniază experta. Potrivit ei, situația s-a înrăutățit după ce Ministerul Mediului și cel al Agriculturii au fost unite și au devenit Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. „Astfel Ministerul Mediului a fost făcut praf. Ceea ce s-a făcut este o parodie. Din simplul motiv că agricultura moldovenească este un factor enorm de poluare a ecosistemelor. Ea ucide pe metru pătrat. Până la urmă o să le dea dreptate agricultorilor. Faptul că au unit agricultura cu mediul este un conflict de interese enorm și nu poți cu dreapta să semnezi tăierea pădurilor, iar cu stânga protecția lor”, este de părere ecologistul Alecu Reniță. El susține că acum, specialiștii în mediu trebuie să stea cu ochii în patru, pentru a urmări ca nicio arie protejată să nu dispară.

„Oamenii sunt preocupați de beneficii imediate. Ei vor să aibă canalizare, drumuri, salarii și toate aceste grijji zilnice îi distrag de la starea mediului, a aerului pe care-l respir și apa pe care o consumă”, susține Ala Rotaru. Mai mult, ea spune că oamenii nu înțeleg la ce bun lor o rezervație naturală, dacă nu vor avea unde să-și ducă vacile la păscut. „Oamenii nu înțeleg că dacă nu vom avea arii naturale protejate, am putea să nu mai avem apă și nici un loc prielnic pentru trai”, adaugă specialista în biodiversitate.

Reciful Butești

Cheile Butești, numite și Reciful Butești,  reprezintă o poveste în piatră cu o suprafață de 110 ha. Acestea sunt primele formațiuni geologice salvate de la distrugerea cauzată de extragerea pietrei din cariere, datorită intervenției, în 1984, a Mișcării Ecologiste din Moldova care-l are în frunte pe Alecu Reniță. „Atunci am fost puși în situația în care trebuia să alegem pe ce recif să salvăm. Erau trei, dar după multe discuții și negocieri, am reușit să salvăm Rciful Butești”, își amintește Reniță.

Cu toate acestea, în apropierea Recifului care a construit în jurul său o adevărată oază, nu este instalat niciun panou informativ care să atenționeze pe localnici și pe oaspeți că este o arie protejată de stat.

„Cheile Butești au primit statut de arie protejată și de fapt, ele nu pot fi valorificate. Acum avem o misiune foarte serioasă să stăm la paza respectării acestui statut, pentru că țara noastră este o țară de minuni, peste noapte poți să te trezești cu orice”, susține Valeriu Țarigradschi, expert în mediu. Grija lui este justificată pentru că mai multe stânci de corali din regiunea de nord a țării au fost transformate în cariere de extragere a pietrei. „Stâncile create de corali sunt rezervoare naturale de păstrare a apei curate, bună de a fi consumată, la care am putea recurge în cazul în care nu am mai avea rezerve de apă. Însă, de multe ori aceste terenuri cu stânci sunt cumpărate de agenți economici, care le distrug și noi rămânem cu nimic”, ne spune expertul, în timp ce stăm lângă rămășițele unei stânci de corali din care a rămas doar un perete ciopârțit de dinamite. „Din păcate, de multe ori, deciziile unor autorități de la noi privind soarta unor bogății naturale sunt dictate de bani”, suspină Țarigradschi.

Ecologiștii se arată îngrijorați de faptul că, în ultimii ani, în Republica Moldova nu sunt prezentate date exacte despre calitatea mediului și efectele lui asupra calității vieții și asupra procesului de conservare a resurselor. „Ariile protejate sunt cele care resuscitează ceea ce noi, oamenii am distrus”, menționează Ala Rotaru. Anual multe specii sunt declarate dispărute, pe măsură ce habitatele lor continuă să fie distruse, fragmentate sau poluate. Unele specii, inclusiv polenizatori, precum albinele și fluturii , care sunt vitali pentru bunăstarea noastră, au înregistrat o scădere dramatică a populațiilor din cauza utilizării pe scară largă a pesticidelor. Poluanții generați de diversee activități, precum și cele economice se acumulează în mediu, diminuînd capacitatea ecosistemelor de a se regenera și de a ne asigura servicii vitale. Degradarea mediului afectează nu numai plantele și animalele, ci și oamenii.

Acest material a fost realizat în cadrul activității „Media Tur”, organizat în cadrul Proiectului „Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO „Centrul Media pentru Tineri”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene. 

Ecologie

Cum Franța a devenit lider mondial în limitarea risipei alimentare

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

În anii când rafturile din magazine sunt pline cu tot ce ne dorim, adesea uităm de limite și cumpărăm mai mult decât consumăm, ceea ce duce, ulterior, la o risipă alimentară în proporții foarte mari. Însă, se pare că francezii au găsit o soluție, pentru a împiedica această risipă. Astfel, o nouă legislație a contribuit la catapultarea Franței în topul Indexului Durabilității Alimentare.

Astfel de politici sunt absolut necesare, susțin experții, pentru că în caz contrat ne vom sufoca în deșeurile alimentare pe care le producem.

PE LUNG

În februarie 2016, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis, prin legislație, supermarketurilor să arunce mâncare neutilizată. Acum, supermarketurile de o anumită dimensiune trebuie să doneze mâncare neutilizată sau în caz contrar vor fi impuși să plătească amenzi usturătoare. De asemenea, proiectul de lege impune școlile să învețe copiii despre sustenabilitatea alimentelor, companiile să raporteze statisticile privind deșeurile alimentare în rapoartele de mediu și restaurantele să ofere clienților pungi în care să își poată lua mâncarea acasă, în cazul în care nu a consumat întreaga porție. 

„Aceste legi fac ca să se facă din timp anumite calcule, pentru a reduce risipa”, spune Marie Mourad, doctorandă în sociologie la Sciences Po din Paris, care a scris mai multe rapoarte despre deșeurile alimentare franceze. „Franța nu este țara care face cea mai mică risipă de alimente, însă, ea este țara care cel mai activ încearcă să soluționeze această problemă și să devină un model bun de urmat și de celelalte țări din Europa”, adaugă ea, relatează csmonitor.com.

Eforturile Franței nu au trecut neobservate. Țara a obținut un clasament de top în Indicele Durabilității Alimentare din 2017, un sondaj efectuat în 25 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia și America, realizat de Economist și Barilla Center for Food and Nutrition Foundation (BCFN). Potrivit raportului, Franța a irosit 234 de kilograme de mâncare pe persoană anual. Ceea ce este cu mult mai puțin decât în alte țări. 

Deșeurile alimentare sau alimentele comestibile neutilizate sunt o problemă globală. În fiecare an, aproximativ 1,3 miliarde de tone metrice, sau o treime din totalul alimentelor produse, sunt aruncate, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Recuperarea a doar 25% din acea hrană irosită ar putea hrăni 870 de milioane de oameni – punând capăt în mod eficient foamei mondiale.

Nu numai că deșeurile alimentare îndepărtează resurse valoroase precum apa, terenurile arabile și banii, dar, de asemenea, umple depozitele de deșeuri, care emit metan. Dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, acesta ar fi al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după SUA și China. 

Înainte ca legea să fie votată în 2016, supermarketurile franceze donau de obicei câte 35.000 de tone de produse alimentare anual. Jacques Bailet, președintele rețelei bancare alimentare Banques Alimentaires, declara atunci pentru TheGuardian că dacă supermarketurile ar dona cu 15% mai mult, asta ar fi făcut posibilă oferirea a 10 mln de mese pentru francezii nevoiași.

Această lege îmbunătățește nu numai cantitatea de alimente donate, spun specialiștii, ci și calitatea. Băncile de alimente sunt în mod obișnuit livrate cu conserve, mai degrabă decât alimente valoroase din punct de vedere nutrițional, cum ar fi carne, legume și fructe.

Specialiștii spun că lupta împotriva deșeurilor alimentare ar trebui să devină o cauză națională majoră, cum ar fi siguranța rutieră, care mobilizează întreaga lume. 

Citește mai departe

Ecologie

Cum a trăit un american timp de un an fără a cumpăra produse alimentare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Rob Greenfield este un aventurier american, activist de mediu și antreprenor, care prin acțiunile sale uneori „radicale” încearcă să atragă atenția oamenilor asupra crizei de mediu și irosirii alimentelor. Scopul vieții sale este de a inspira oamenii să aibă grijă de mediu și de Pământ, spune Rob.  

În acest sens, în urmă cu un an, tânărul și-a propus să nu mai cumpere produse alimentare, ci să consume doar ceea ce va planta în propria grădină. „Am vrut să-mi schimb viața, pentru a nu contribui la distrugerea acestei lumi pe care o iubesc”, spune Rob Greenfield. Potrivit lui, amprenta ecologică a sistemului alimentar global este uriașă. El s-a întrebat dacă acum, când pe rafturile magazinelor putem găsi tot felul de produse din întreaga lume, este posibil să fim mai atenți cu mediu și să fim niște consumatori raționali? Dornic să răspundă la aceste întrebări, Rob a petrecut un an mâncând exclusiv alimente pe care el le-a crescut în propria grădină. 

PE LUNG

Activistul de mediu povestește în cadrul unui interviu că în anul 2011 a început să înțeleagă care sunt daunele cauzate mediului de către sistemul nostru alimentar globalizat și industrializat. „Mi-am dat seama că aproape fiecare mușcătură pe care am mâncat-o a consumat această planetă pe care o iubesc atât de mult, provocând devastări atât pentru oameni, cât și pentru alte specii. Când am înțeles acest lucru, mi-am dat seama că trebuie să schimb modul în care mă alimentez. Am vrut să-mi schimb viața pentru a nu contribui la distrugerea acestei planete”, relatează Rob.

A avut nevoie de mai mult timp pentru a înțelege ce are de făcut. În cele din urmă, anul trecut a decis să renunțe să mai treacă pragurile magazinelor, restaurantelor și să nu mai cumpere nimic. La început nu știa ce să planteze și cum să îngrijească grădina, recunoaște el. Cu toate acestea, treptat a învățat ce are de făcut, cu ajutorul vecinilor. „Deși am pornit în această aventură de unul singur, totuși am fost ajutat de oamenii din jur care m-au inspirat. Nu cred că putem schimba lucrurile dacă suntem complet izolați. Ideea că individualismul există este complet delirantă: oamenii cred că sunt independenți pentru că fac bani și plătesc pentru lucruri, dar de partea cealaltă a banilor sunt oameni care lucrează. Ideea că banii ne fac independenți este o amăgire totală, suntem în totalitate dependenți de alți oameni. Încerc să folosesc cât mai puțin bani, ceea ce mă face dependent de oameni și asta îmi doresc cel mai mult, pentru că în final suntem cu toții legați unii de ceilalți”, opinează Rob

După un an de la „misiunea” pe care și-a propus-o, se simte mai fericit și sănătos. De asemenea, activistul de mediu locuiește într-o căsuță compactă, dar care, spune el, corespunde necesităților lui. „În timpul vieții visăm să avem cât mai multe lucruri, în timp ce lumea este tot mai limitată în resurse. Astfel, dacă eu am multe lucruri, cineva va fi limitat în ele chiar dacă are mai mare nevoie de ele. Aș putea să locuiesc într-o casă mare și să o ticsesc cu mii de piese, însă, eu nu vreau acest lucru. În casa minusculă, am instalat o toaletă de compost și un duș de ploaie. Practic, majoritatea acțiunilor mele zilnice nu consumă resurse și, în schimb, adaugă valoare mediului, îmbunătățește fertilitatea terenului pe care locuiesc. Într-o societate în care acumulăm din ce în ce mai mult, soluția este moderarea”, subliniază activistul. 

În viitor, el își propune să facă „Turul Mondial al Soluțiilor 2020”. În cadrul turului va călători în întreaga lume – în cel mai ecologic mod posibil – și va discuta cu oamenii. Scopul lui este de a ajuta oamenii să conștientizeze puterea pe care o au și să le arate că soluțiile sunt la îndemâna lor, iar schimbarea începe de la ei.

„Nu trebuie să aștepte să se mute guvernul sau să se facă zeci de campanii de sensibilizare. Ei pot aduce un impact pozitiv comunității lor. Voi propune și soluții. Mă voi conecta cu alte persoane, voi vizita comunitățile, dar și organizațiile locale care sunt surse de schimbare pozitivă. Intenționez să împărtășesc aceste povești și să îi ajut pe oameni să devină o parte integrantă a soluțiilor”, explică activistul. 

Citește mai departe

Ecologie

Plantarea copacilor, după un grafic din 1995. Activiștii de mediu bat alarma

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În această sâmbătă, pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi plantați sute de mii de puieți. Această campanie amplă de plantare se face în cadrul activităților programate în cadrul Zilei Naționale de Înverzire a Plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră”.

Însă, mai mulți activiști de mediu bat alarma și spun că este prea devreme, pentru că puieții încă nu ai intrat în perioada de hibernare și ar putea să nu se prindă. 

PE LUNG

În anul 1995, printr-un Decret al Președintelui Republicii Moldova a fost stabilit ca, în ultima sâmbătă a lunii octombrie, de Ziua Națională de Înverzire a Plaiului, în întreaga țară să fie plantați puieți. Cu toate acestea, deși activiștii de mediu salută această inițiativă, totuși, ei spun că legea votată cu 24 de ani în urmă nu este valabilă în prezent, după ce schimbările climatice se lasă tot mai simțite. 

„Este minunat că există Ziua Națională de Înverzire a Plaiului și că ea motivează oamenii să planteze mai mulți arbori, însă, problema e că a fost setată pe o zi anumită în timp ce săditul copacilor depinde mult de vreme. O toamnă poate să difere de alta – uneori la sfârșitul lunii octombrie deja e frig, uneori e cald. Și tot asta determină dacă se poate de plantat sau nu”, susține Gabriela Isac, directoare a programelor educaționale de la EcoVisio și coordinatoare la Seed It Forward.

Ea spune că pentru plantare sunt potriviți puieții care au intrat în hibernare. „Altfel, copacul suferă stresul transplantării, nu are suficientă apă și poate pieri în primele zile după plantare”, punctează Gabriela, menționând că perioada cea mai bună de plantare a copacilor în acest an ar fi la mijlocul lunii noiembrie. 

Îi dă dreptate în acest sens și Petru Vinari, coordonator la „Plantăm fapte bune în Moldova”.

„Trebuie să se țină cont de situația de afară, dar nu de un grafic stabilit încă în anul 1995. Nu înțeleg la ce bun această grabă. Am mai avut astfel de cazuri când nu am ales cea mai bună perioadă de plantare și în pofida îngrijirii, puțini arbori au reușit să se prindă”, constată el. 

De asemenea, coordonatorul la „Plantăm fapte bune în Moldova” susține că a discutat deja cu primăria mun. Chișinău și el îi va coordona în această acțiune de plantare. „De fapt, acesta este un proiect pe care l-am început încă primăvara și practic noi am implementat deja jumătate din el – schema de plantare. Desigur, nu sunt de acord cu această grabă, dar a trebuit să aleg – fie mă implic și am grijă că totul să se facă bine, fie îi ignor și ei fac totul ca de obicei. Cei de la primărie mi-au spus că vor aduce suficientă apă, care să le permită puieților să se prindă mai ușor… Deja vedem cum va fi”, subliniază Vinari, menționând că este important ca după plantare, atât primăriile, cât și oamenii să îngrijească de acești puieți proaspăt plantați, pentru a-i ajuta să crească și ca banii și munca investită să nu fie în zădar.

Cu toate acestea, însă, Dumitru Galupa, directorul Administrației Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, spune că de Ziua Națională de Înverzire a Plaiului nu trebuie să ne concentrăm atenția doar pe plantare, dar și pe scopul acestei tradiții care are peste 20 de ani. „Prin astfel de acțiuni se încearcă oprirea distrugerii pădurilor și este o lecție de educație ecologică. Însă, de obicei, noi ne concentrăm să facem doar niște subotnice, să ieșim, să plantăm și să uităm”, subliniază Dumitru Galupa.

El nu a putut să ne dea o cifră exactă a puieților ce vor fi plantați în această sâmbătă. „Puieții sunt luați de la Moldsilva, dar și de la mai multe pepiniere private. Așa că nu pot ști numărul exact. Anual, Moldsilva pregătește peste un milion de puieți, dar totul depinde de solicitările făcute de către primării”, spune directorul Administrației Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie9 ore în urmă

Cât costă chiria în 4 orașe mari din Republica Moldova

PE SCURT Prețul chiriilor în Republica Moldova diferă în funcție de orașe și locuințe. Un lucru este clar – în...

Divertisment11 ore în urmă

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada...

Social11 ore în urmă

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

PE SCURT 43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating...

Cultură14 ore în urmă

Zece scriitoare premiate internațional recomandă cărțile preferate în 2019

PE SCURT De la povești și romane de dragoste la memorii și romane inovatoare. Scriitori și scriitoare câștigători și candidați...

Sănătate15 ore în urmă

Ateliere, dansuri și filme. Ce își doresc persoanele cu dizabilități din R. Moldova

PE SCURT Cele 50 de beneficiare ale Centrului de plasament temporar pentru persoane adulte cu dizabilități din Bălți spun că...

Social17 ore în urmă

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu...

CulturăO zi în urmă

10 evenimente interesante la care să mergi în acest weekend

PE SCURT În acest weekend au loc foarte multe evenimente, însă noi v-am pregătit 10 dintre ele. Fie alegi să...

Advertisement

Politică

Justiție2 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică3 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031