Connect with us

Ecologie

Cum (nu) avem grijă de mediu și ariile naturale

Publicat

pe

Biodiversitatea în Republica Moldova este supusă amenințărilor create de noi, cei care folosim irațional terenurile, defrișăm pădurile, poluăm aerul, construim baraje pe râuri, distrugem casele animalelor și plantelor și rămânem indiferenți față de ceea ce lăsăm după noi.

Avem 312 de arii protejate înregistrate, cu o suprafață totală de 192.974 ha. Cu toate acestea, multe dintre ele sunt ocrotite doar pe hârtie. De aceea, am ajuns cu ape poluate, râuri secate, sute de animale și plante pe cale de dispariție și un aer care ne sufocă, susțin ecologiștii. Ei bat alarma și spun că în pofida faptului că avem legi bune, nu au fost create mecanisme de funcționare și puțini sunt cei care au grijă ca ele să fie respectate.

Fără amenzi, fără specialiști

Deși țara noastră s-a obligat să respecte obiectivele Conferinței ONU pentru Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro, prevederile tratatelor internaționale în biodiversitate și angajamentele în cadrul Acordului de Asociere cu UE, totuși controlul asupra implementării legislației din partea organelor speciale nu este executat suficient din cauza lipsei specialiștilor, explică Ala Rotaru, consultanta Direcției politici în domeniul biodiversității de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Experta susține că, comparativ cu celelalte state europene, la noi amenzile sunt mici și adesea nici măcar nu sunt aplicate. „Sunt prea puțini oameni care să urmărească dacă sunt încălcate legile și să pună amenzi, ceea ce face să pierdem o parte mare din ariile care ar trebui protejate, dar nu transformate în terenuri agricole sau depozite pentru deșeuri”, subliniază experta. Potrivit ei, situația s-a înrăutățit după ce Ministerul Mediului și cel al Agriculturii au fost unite și au devenit Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. „Astfel Ministerul Mediului a fost făcut praf. Ceea ce s-a făcut este o parodie. Din simplul motiv că agricultura moldovenească este un factor enorm de poluare a ecosistemelor. Ea ucide pe metru pătrat. Până la urmă o să le dea dreptate agricultorilor. Faptul că au unit agricultura cu mediul este un conflict de interese enorm și nu poți cu dreapta să semnezi tăierea pădurilor, iar cu stânga protecția lor”, este de părere ecologistul Alecu Reniță. El susține că acum, specialiștii în mediu trebuie să stea cu ochii în patru, pentru a urmări ca nicio arie protejată să nu dispară.

„Oamenii sunt preocupați de beneficii imediate. Ei vor să aibă canalizare, drumuri, salarii și toate aceste grijji zilnice îi distrag de la starea mediului, a aerului pe care-l respir și apa pe care o consumă”, susține Ala Rotaru. Mai mult, ea spune că oamenii nu înțeleg la ce bun lor o rezervație naturală, dacă nu vor avea unde să-și ducă vacile la păscut. „Oamenii nu înțeleg că dacă nu vom avea arii naturale protejate, am putea să nu mai avem apă și nici un loc prielnic pentru trai”, adaugă specialista în biodiversitate.

Reciful Butești

Cheile Butești, numite și Reciful Butești,  reprezintă o poveste în piatră cu o suprafață de 110 ha. Acestea sunt primele formațiuni geologice salvate de la distrugerea cauzată de extragerea pietrei din cariere, datorită intervenției, în 1984, a Mișcării Ecologiste din Moldova care-l are în frunte pe Alecu Reniță. „Atunci am fost puși în situația în care trebuia să alegem pe ce recif să salvăm. Erau trei, dar după multe discuții și negocieri, am reușit să salvăm Rciful Butești”, își amintește Reniță.

Cu toate acestea, în apropierea Recifului care a construit în jurul său o adevărată oază, nu este instalat niciun panou informativ care să atenționeze pe localnici și pe oaspeți că este o arie protejată de stat.

„Cheile Butești au primit statut de arie protejată și de fapt, ele nu pot fi valorificate. Acum avem o misiune foarte serioasă să stăm la paza respectării acestui statut, pentru că țara noastră este o țară de minuni, peste noapte poți să te trezești cu orice”, susține Valeriu Țarigradschi, expert în mediu. Grija lui este justificată pentru că mai multe stânci de corali din regiunea de nord a țării au fost transformate în cariere de extragere a pietrei. „Stâncile create de corali sunt rezervoare naturale de păstrare a apei curate, bună de a fi consumată, la care am putea recurge în cazul în care nu am mai avea rezerve de apă. Însă, de multe ori aceste terenuri cu stânci sunt cumpărate de agenți economici, care le distrug și noi rămânem cu nimic”, ne spune expertul, în timp ce stăm lângă rămășițele unei stânci de corali din care a rămas doar un perete ciopârțit de dinamite. „Din păcate, de multe ori, deciziile unor autorități de la noi privind soarta unor bogății naturale sunt dictate de bani”, suspină Țarigradschi.

Ecologiștii se arată îngrijorați de faptul că, în ultimii ani, în Republica Moldova nu sunt prezentate date exacte despre calitatea mediului și efectele lui asupra calității vieții și asupra procesului de conservare a resurselor. „Ariile protejate sunt cele care resuscitează ceea ce noi, oamenii am distrus”, menționează Ala Rotaru. Anual multe specii sunt declarate dispărute, pe măsură ce habitatele lor continuă să fie distruse, fragmentate sau poluate. Unele specii, inclusiv polenizatori, precum albinele și fluturii , care sunt vitali pentru bunăstarea noastră, au înregistrat o scădere dramatică a populațiilor din cauza utilizării pe scară largă a pesticidelor. Poluanții generați de diversee activități, precum și cele economice se acumulează în mediu, diminuînd capacitatea ecosistemelor de a se regenera și de a ne asigura servicii vitale. Degradarea mediului afectează nu numai plantele și animalele, ci și oamenii.

Acest material a fost realizat în cadrul activității „Media Tur”, organizat în cadrul Proiectului „Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO „Centrul Media pentru Tineri”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene. 

Ecologie

Galerie FOTO cu frumoșii pelicani din rezervația „Prutul de Jos”

Publicat

pe

PE SCURT

Rezervația naturală ,,Prutul de Jos este un paradis pentru pelicani. Vă prezentăm în continuare o galerie frumoasă cu pelicanii pe care i-am găsit pe lac, informație despre pelicani și despre Rezervația naturală ,,Prutul de Jos”.

PE LUNG

Potrivit portalului Păsări din România, pelicanul este o specie acvatică masivă, ce pare complet albă atunci când e aşezată pe sol. În zbor se distinge uşor culoarea neagră de pe partea inferioară a aripilor. Are un cioc larg şi lung de care atârnă „o guşă galbenă strabătută de vine roşii. Adulţii au o lungime a corpului cuprinsă între 160-180 cm şi o greutate de 8-10kg. Anvergura aripilor este cuprinsă între 270-320 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrănesc cu peşte în ape cu adâncime redusă (1,5-2,5 m) deoarece nu se pot scufunda într-un mod asemănător cormoranilor. Haina „completă adultă este vizibilă din al patrulea an, când devine matur, iar penajul se colorează încă din luna aprilie într-un „roz somon frumos. Din luna iulie începe să năpârlească şi culoarea roz-roşiatică se pierde.

Populaţia europeană a pelicanului comun este estimată la un efectiv de până la 5100 de perechi. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este locul tradiţional de cuibărit pentru pelicanul comun (până la 4000 de perechi). În urmă cu 60-100 de ani era o specie cuibăritoare comună pe tot cursul inferior al Dunării. În perioada 1990-2000 populaţia a rămas stabilă în România, fiind o specie simbol pentru Delta Dunării, protejată prin măsurile întreprinse de Administraţia Rezervaţiei Delta Dunării.

Galerie foto realizată de Lucia Tăut

Potrivit Agenției Moldosilva, rezervaţia ,,Prutul de Jos”, a fost creată în anul 1991 la 23 aprilie prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 209, pe o suprafaţă de 1755,4 ha. Este situată în partea de sud-vest a Republicii Moldova, de-a lungul cursului inferior al râului Prut, ultimul mare afluent al Dunării. Este flancată de localităţile Slobozia Mare şi Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateş (România).

Scopul creării: protecţia, păstrarea şi studierea ecosistemului de baltă şi luncă inundabilă şi crearea condiţiilor favorabile pentru reproducerea speciilor rare, a celor pe cale de dispariţie şi a altor specii de plante şi animale.

Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, ,,Prutul de Jos” constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă naturală de gene de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.

Posibilităţile vizitării Rezervaţiei sunt variate şi depind de timpul disponibil al vizitatorilor, de categoria de vârstă a acestora, precum şi de nivelul hidrologic al lacului Beleu.

Lumea păsărilor ,,Prutului de Jos” este reprezentată de peste 196 de specii, dintre care 45 sunt specii incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova și luate sub protecție pe plan internațional.

Citește mai departe

Ecologie

Cum la Cigârleni cresc roșii „cu imunitate” la schimbările climaterice

Publicat

pe

PE SCURT

La Cigârleni, Ialoveni se cresc roșii „cu imunitate” la schimbările climaterice. Mariana Şeremet, proprietara grădinii experimentale, spune că aceste roșii sunt rezistente, pentru că au fost selectate de-a lungul anilor și adaptate secetelor frecvente din R. Moldova, fără produse chimice. Potrivit platformei specializate Ecopresa.md, statul și-a asumat responsabilitatea, prin Strategia de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020, să dezvolte și să consolideze capacitățile lui de a se adapta și de a răspunde la schimbările climatice. Cu toate acestea, experții spun că în 2020 această Strategie va fi implementată în proporție de 70-80%, ulterior revăzută și extinsă până în 2030.

PE LUNG

Potrivit fondatoarei Asociației „Grădina Moldovei”, Mariana Șeremet, semințele folosite în grădina de la Cigârleni provin şi de la bănci de semințe din străinătate, pentru că multe soiuri autohtone s-au pierdut în timp.

Cercetătorul Alexei Palanceanu spune că lipsa umidităţii în sol influențează direct starea vegetației. „Impactul schimbării climei se vede şi în precipitațiile puternice din luna mai curent (2019), care au provocat inundații, iar sute de hectare de terenuri agricole au fost spălate de ape”, a declarat cercetătorul, menționând că, deși precipitațiile au fost puternice, ele nu au ajuns pe tot teritoriul țării, iar solul nu a primit cantitatea necesară de apă. Citiți continuarea reportajului pe Ecopresa.md.

Citește mai departe

Ecologie

Paradisul tropical în care nivelul radiaţiilor este de 1.000 de ori mai mare decât în zonele contaminate de la Cernobîl şi Fukushima

Publicat

pe

PE SCURT

Nivelul radiaţiilor din Insulele Marshall, situate în Oceanul Pacific, locul în care Statele Unite au testat bombe nucleare în timpul Războiului Rece, este mai ridicat decât în zonele contaminate de la Cernobîl şi Fukushima, arată noi studii, transmite  Mediafax cu referire la CNN.

PE LUNG

Din 1946 până în 1958, guvernul Statelor Unite ale Americii a desfăşurat 67 de teste nucleare pe mai multe insule mici – numite atoli – anume Insulele Marshall.

Guvernul SUA a mutat întregi populaţii şi a expus numeroase persoane la cancer şi alte boli cauzate de radiaţii, potrivit CNN.

Peste 60 de ani mai târziu, cercetătorii de la Universitatea din Columbia spun că radiaţiile pe cele patru insule de dimensiuni mici se ridică la un nivel îngrijorător, iar în unele zone radiaţiile sunt de 1.000 de ori mai ridicate decât zonele din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl, care a explodat în 1986, şi Fukushima, acolo unde un cutremur şi un tsunami au cauzat un dezastru nuclear în 2011.

Prin analizarea mostrelor de sol, cercetătorii au găsit concentraţii de americium-241, cesium-137, plutonium-238, dar şi plutonium-239 şi 240 pe 11 insule din zona nordică a celor patru atoli.

Populaţia Insulelor Marshall este relativ scăzută, cu doar 75.000 de persoane locuind în zonă, în urma celui mai recent recensământ desfăşurat în iulie 2018. Insulele Marshall sunt o combinaţie de insule şi atoli, care, de obicei, au formă circulară şi sunt însoţite de lagune largi şi recifele de corali.

În timp ce o fracţiune din cele 1.054 de teste nucleare desfăşurate de către Statele Unite, din 1946 până în 1992, au avut loc pe Insulele Marshall, recifele de corali au îndurat peste jumătate din energia totală rezultată în urma tuturor testelor din acea vreme, spun cercetătorii.

Insula Bikini a fost locul unde a fost detonată cea mai mare bombă cu hidrogen a Statelor Unite, testul fiind cunoscut sub denumirea de „Castle Bravo” în 1954. Explozia a fost de 1.000 de ori mai puternică decât bombele detonate în Japonia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social10 ore în urmă

România / Un bolnav internat pentru dependenţă de alcool a ucis 4 pacienţi și a rănit 9

PE SCURT Un bolnav internat la Spitalul de Psihiatrie Săpoca din judeţul Buzău a omorât în noaptea de sâmbătă spre...

Ecologie11 ore în urmă

Galerie FOTO cu frumoșii pelicani din rezervația „Prutul de Jos”

PE SCURT Rezervația naturală ,,Prutul de Jos” este un paradis pentru pelicani. Vă prezentăm în continuare o galerie frumoasă cu pelicanii...

Externe13 ore în urmă

Măcel la Kabul: Statul Islamic revendică atentatul soldat cu 63 de morţi în capitala afgană

PE SCURT Gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat duminică atentatul comis de un atacator sinucigaş, soldat cu 63 de morţi...

Social15 ore în urmă

Sîngerei / Doi copii s-au înecat într-un rezervor de apă. Ce spun autoritățile

PE SCURT Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ieri 17 august salvatorii din cadrul Postului de salvatori și pompieri...

Politică16 ore în urmă

Un om de afaceri, din anturajul lui Vlad Plahotniuc, s-ar fi împușcat în cap

PE SCURT Omul de afaceri Iurie Luncașu, cunoscut și pentru faptul că făcea parte din anturajul fostului lider democrat Vladimir...

Externe17 ore în urmă

Bloomberg: De ce a eşuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

PE SCURT Experţii occidentali au primit cu scepticism anunţul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind o nouă serie de superarme, iar...

Social18 ore în urmă

Cifra săptămânii: au fost reținute 2 834 de perechi de încălțăminte

PE SCURT 2.834 de perechi de încălțăminte au fost reținute de către Serviciul Vamal. Încălțămintea a fost adusă de trei...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 luni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri2 luni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri2 luni în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri2 luni în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri3 luni în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri3 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri3 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

august 2019
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com