Mai multe organizații neguvernamentale din Republica Moldova au semnat o declarație în care solicită evaluarea impactului ecologic pe care l-ar putea avea construcția unei linii electrice de 330 kV și a unui drum nou de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Aceasta vine după ce autoritățile din regiunea Odesa declară că pregătesc terenul pentru realizarea celor două proiecte.
În declarația semnată de 97 de organizații neguvernamentale se cere evaluarea impactului de mediu și evaluarea strategică de mediu pentru ambele proiecte. Ele menționează că pe lângă deteriorarea mediului, distrugerea irecuperabilă a biodiversității, aceste proiecte vor înrăutăți regimul hidrologic al teritoriului moldovenesc adiacent graniței.
De ce Ucraina vrea să construiască linia electrică
Încă de la începutul anilor 2000, Ucraina declara periodic că își propune construcția unei linii aeriene de transport a energiei electrice care va asigura independența energetică a nouă raioane din regiunea Odesa, din care fac parte orașe ca Ismail, Belgorod-Dnestrovsk, Chilia și Reni. În prezent, acestea sunt alimentate cu energie electrică de la hidrocentrala din Dubăsari prin liniile Vulcănești – Bolgrad și Căușeni – Starokazacie.
Schema de alimentare cu energie electrică a celor nouă raioane funcționează încă din perioada URSS, iar autoritățile din regiunea Odesa se arată revoltate că, deși Ucraina are capacității tehnice de a furniza acestor raioane energie proprie, țara este nevoită să o importe în continuare din regiunea transnistreană.
Din aceste considerente, Ucraina promova planul de construcție a liniilor prin regiunile Nerubaiska și Usatovo, însă localnicii se împotriveau. Astfel, planul inițial a decăzut și de mai bine de șapte ani, compania Ukrenergo promovează un proiect care prevede construirea linieii de transmisie de 330 kV din stația Novoodesskaia până la stația din regiunea Arțiz, de-a lungul frontierei cu Republica Moldova.
În vara acestui an, autoritățile din regiunea Odesa au declarat că până la finele anului curent vor fi alocate terenurile pentru construcția acestei linii, iar Ukrenergo va putea începe pregătirea proiectelor de construcție și obținerea expertizei necesare. Pentru lucrările de construcție este prevăzut un termen de doi ani, astfel încât până în 2025 liniile electrice să fie puse în funcțiune.
Drumul de ocolire
Cât privește noul drum ce va ocoli satul Palanca din sud-estul Republicii Moldova, problema a apărut încă în 1998, când Ucraina și Republica Moldova au semnat un acord privind schimbul de teritorii. Atunci Ucraina a cedat 400 de metri din malul Dunării, iar Moldova a promis în schimb să transfere sub jurisdicția Ucrainei o porțiune din drumul Odesa-Reni și terenuri de lângă Palanca.
Potrivit acordului semnat de ambele țări în 2001, secțiunea autostrăzii Odesa-Reni din apropierea satului Palanca, precum și terenurile de-a lungul căruia trece aceasta, au fost transferate „de jure” în proprietatea Ucrainei. Potrivit actului, exploatarea și întreținerea drumului urmau să fie efectuate de Ucraina, iar Republica Moldova își păstra dreptul de a utiliza gratuit această secțiune de drum. De asemenea, locuitorii satului Palanca și-au păstrat dreptul de utilizare nestingherită a terenurilor agricole pe o suprafață de peste 900 de hectare situate pe teritoriul Republicii Moldova, dincolo de acest drum.
În prezent, autoritățile din regiunea Odesa au declarat că intenționează să construiască un nou tronson al drumului Odesa-Reni cu o lungime de aproximativ opt kilometri de-a lungul frontierei de stat, ocolind satul Palanca.
Autoritățile din Odesa speră să obțină finanțare din bugetul de stat până la finele anului și să pregătească o licitație în acest sens. Drumul este planificat să fie construit până la sfârșitul anului 2023.
„Din punct de vedere al naturii, nu există hotare”
Ecologiștii moldoveni și ucraineni atenționează că realizarea celor două proiecte presupune traversarea a trei zone umede de importanță internațională – „Nistrului Inferior” din Republica Moldova și Rezervația naturală „Днестровские плавни” și Parcul Național „Nistrul de Jos” din regiunea Odesa – recunoscute și protejate în cadrul Convenției Ramsar. Această convenție este un tratat interguvernamental care are drept scop protejarea biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a zonelor umede ca habitat al păsărilor acvatice. Ucraina a ratificat această convenție în 1996, iar Republica Moldova – în 1999.
„Proiectele vor înrăutăți regimul hidrologic al râului și vor provoca uscarea unor teritorii importante din cadrul zonei umede. De asemenea, se vor nimici habitatele speciilor de păsări incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova”, spune ecologistul Ilia Trombițchi. Potrivit expertului, deși cele două proiecte nu vor traversa teritoriul țării noastre, ci vor fi construite de-a lungul hotarului, impactul ecologic negativ se va răsfrânge în egală măsură atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. „Din punct de vedere al naturii, nu există hotare”, explică Ilia Trombițchi.
Experții de mediu explică că pentru instalarea pilonilor pe care vor fi suspendate liniile electrice de 330 kV vor fi necesare intervenții serioase în landșaftul din zonă, fiind efectuate și lucrări de drenaj, iar asta va afecta regimul hidrologic. Cu alte cuvinte, va avea loc secarea acestor teritorii. În plus, pentru construcția liniei, dar și a drumului, va fi necesară o cantitate impunătoare de materiale de construcție, ceea ce va duce la degradarea zonelor umede nu numai în preajmă zonelor de construcție, dar și în întregul ecosistem. De asemenea, realizarea acestor proiecte va presupune nimicirea tufișurilor masive de stuf, iar asta înseamnă nimicirea habitatelor coloniilor de păsări.
Nistru inferior – loc unic prin flora și fauna sa
Potrivit datelor oficiale, zona „Nistrului Inferior”, protejată în cadrul Convenției Ramsar, cuprinde o suprafața totală de 60.000 ha și este unul din cele mai importante locuri de acumulare a păsărilor hidrofile din Republica Moldova. Multe din ele sosesc aici din Ucraina pentru a se hrăni. Printre ele se observă stoluri de țigănuș, pelicani comuni, un număr foarte mare de stârci — stârcul galben, egreta mică, egreta mare, cocostârcul alb ș.a.
Ecologistul ucrainean Ivan Rusev menționează în cadrul unui studiu că în partea de nord a estuarului (limanul) râului Nistru sunt concentrate cele mai vechi și mai multe colonii de egrete mari, stârci roșii și de lopătar, dintre care unele trec pe teritoriul Moldova. „Acestea sunt așezări transfrontaliere unice ale speciilor rare de păsări, de dragul cărora sunt create astfel de categorii de zone cum ar fi zonele umede Ramsar”, spune Rusev.
Pe terasele superioare ale râului locuiesc populații viabile a 3 specii de șerpi foarte rari în Moldova: șarpele lui Esculap, șarpele de alun și șarpele cu patru dungi, iar pe teritoriul luncii – posibil cea mai numeroasă populație de broaște țestoase de baltă. Ecosistemele acvatice numără 83 specii de pești. În plus, 64% din numărul estimat de specii de libelule (taxon de insecte caracteristic zonelor umede) își au habitatul anume în această zonă.
Ministerul Mediului
Guvernul Republicii Moldova deocamdată nu a primit din partea Kievului adresări oficiale privind construcția celor două obiective. Autoritățile de mediu de la Chișinău au făcut apel către partea ucraineană ca să le fie prezentate informații în acest sens. „În programul nostru de negocieri cu partea ucraineană este planificată discutarea acestui subiect pentru identificarea unei soluții alternative optime care să nu afecteze zona Ramsar. Planificăm să discutăm subiectul la finele lunii octombrie în cadrul comisiei interguvernamentale nistrene”, a precizat Iordanca-Rodica Iordanov, Secretară de Stat, responsabilă de politicile în domeniul protecției mediului și resurselor naturale.
Precizăm că în 2013 autoritățile de la Kiev au solicitat pentru construcția liniei de 330 kV un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, însă BERD a preferat să obțină o evaluare independentă a regiunilor alternative pentru construcția liniilor electrice. În acest context, Ukrenergo a angajat atunci o companie independentă de consultanță din Suedia. Presa din Ucraina a scris că experții suedezi au identificat inițial șase opțiuni pentru construcția acestei linii, dintre care, după mai multe dezbateri, au rămas în vigoare doar două: construcția liniei aeriene de 330 kV prin zonele zonele umede Ramsar sau prin limanul Nistrului.
Ecologiștii ucraineni și moldoveni au declarat că prima variantă ar avea cel mai mare impact asupra ecosistemelor din această regiune. Atunci, partea ucraineană a declarat că se va merge pe cea de-a doua variantă. „De ce acum s-a revenit la prima variantă, prin zona Ramsar, noi încă nu avem informații”, a mai spus Iordanca-Rodica Iordanov.
