Cum este afectat mediul de alimentele pe care (nu) le consumăm

PE SCURT

Înainte de a ajunge în farfuriile noastre, alimentele trebuie produse, prelucrate, ambalate, transportate şi distribuite. În fiecare etapă se utilizează resurse şi se produc mai multe deşeuri şi mai multă poluare.

Peste 4 miliarde de oameni depind de trei tipuri de culturi de bază — orez, porumb și grâu.Aceste trei culturi ne furnizează două treimi din consumul nostru de energie. Dat fiind că există peste 50 000 de specii de plante comestibile, meniul nostru zilnic pare de fapt foarte simplu, numai câteva sute de specii contribuind la aportul de alimente.

PE LUNG

Privind către viitor, ne dăm seama că hrana reprezintă o mare îngrijorare la nivel mondial. În 2050, având aceeași planetă, va trebui să hrănim de trei ori mai mulți oameni decât cu un secol în urmă, scrie Agenția de Mediu.

Alegerile pe care le facem în ceea ce privește producția și consumul de alimente au deja consecințe directe sau indirecte asupra climei, utilizării resurselor, cum ar fi apa și solul, dar, totodată, și asupra capacității oamenilor de a se hrăni și de a avea un trăi decent.

La schimbările climatice se adaugă presiunile exercitate asupra siguranţei alimentelor, iar unele regiuni simt tensiunea mai mult decât altele. Seceta, incendiile sau inundaţiile îngreunează în mod direct capacitatea de producţie. De cele mai multe ori, schimbările climatice afectează deseori ţările care sunt mai vulnerabile și care nu prea au mijloace de adaptare.

O cantitate semnificativă de alimente se elimină ca deșeuri, mai ales în ţările dezvoltate, iar aceasta înseamnă și eliminarea resurselor utilizate pentru producerea alimentelor. Numai în Uniunea Europeană 90 de milioane de tone de alimente sau 180 de kg pe persoană sunt eliminate ca deșeuri în fiecare an, o mare parte din aceste alimente fiind încă potrivite pentru consumul uman.

Aproximativ o treime din alimentele produse la nivel global se pierd sau se aruncă. În total, aceasta înseamnă că 1,3 miliarde de tone de alimente nu sunt consumate anual. Luate împreună, aceste deşeuri alimentare produc 3,6 gigatone de dioxid de carbon, potrivit estimărilor FAO.

Conștientizarea problemei deşeurilor alimentare a crescut, totuși este nevoie de o implicare mai mare pentru a transforma intenția în acțiuni concrete, de la nivel individual la nivel global.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.