Connect with us
"
"

Ecologie

Cum au devenit urșii o problemă în România și de ce omorul lor nu este o soluție

Publicat

pe

PE SCURT

Timp de o săptămână, în România au fost uciși trei urși. Toți trei au fost loviți de automobile. Cel mai răsunător caz a fost când un urs tamponat de un automobil a fost lăsat în agonie timp de aproape 18 ore, înainte ca autoritățile să dea permisiunea ca acesta să fie împușcat.

În timp ce organizațiile de apărare a animalelor cer crearea mai multor coridoare de trecere pentru mamifere, vânătorii strigă că sunt prea mulți urși și de aceea ei trebuie împușcați.

PE LUNG

La sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă seara, un urs a fost lovit de o maşină în judeţul Harghita. Animalul a fost lăsat să sufere ore în şir pe marginea drumului, în timp ce veterinarul venit să asiste nu a putut să facă nimic pentru că nu era echipat cu tranchilizant. Ulterior, după 18 ore, animalul a fost împuşcat pentru a îi fi curmate suferinţele. La câteva ore distanță, o ursoaică a murit, lovită de o mașină în zona localității Bradu, din județul Sibiu. Un al treilea urs a murit după ce a fost lovit de o maşină, de data aceasta în judeţul Mureş. Animalul a murit pe loc. 

Aceste cazuri au atras atenția publică și au stârnit nemulțumirea oamenilor. Ei au criticat atât legile ineficiente, lipsa podurilor de trecere a animalelor, precum și cazurile frecvente de vânătoare.

Cu toate acestea autoritățile ridică din umeri. Date statistice despre numărul urșilor loviți în trafic nu există. Nici datele despre numărul real al urșilor bruni nu sunt tocmai exacte. Potrivit Ministerului Mediului, în România ar fi de la 6 450 până la  7 200 de exemplare. Însă, vânătorii susțin că cifra e în jur de zece mii, în timp ce, reprezentanții organizațiilor de apărare a animalelor cred că, din contră, numărul este umflat pentru ca vânătorii să-i poată împușca, scrie vice.com. 

În 2016, în România a fost votat proiectul de lege potrivit căruia urșii pot fi împușcați doar dacă au produs pagube sau sunt un pericol pentru viața omului. Acest lucru nemulțumește pe mulți vânători.

Jurnalistul român Vlad Ursulean, prezent la o conferință despre coexistența omului cu carnivorele mari, a scris pe pagina sa de Facebook că una dintre soluțiile găsite de cei prezenți la eveniment pentru a evita astfel de tamponări periculoase atât pentru om cât și pentru animal este ca urșii să fie împucați. 

Reprezentanții World Wide Fund for Nature România, o organizație non-guvernamentală pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural, susțin că, înainte și după somnul de iarnă, accidentele pe șosele sunt un risc real atât pentru om, cât și pentru animal. Coliziunile pot fi prevenite, prin instalarea de garduri sau construcția de ecoducte („poduri verzi”), în funcție de gradul de risc și de costuri. O primă măsură este chiar avertizarea șoferilor, cu semne de circulație specifice. 

Ecoductele sunt structuri care permit animalelor să traverseze în siguranță bariere construite de om. Acestea pot fi: pasaje subterane tuneluri, viaducte sau pasaje superioare, tuneluri de amfibieni, acoperișuri verzi etc. 

În timp ce România are doar câteva ecoducte pe o porțiune a autostradei construite recent, multe țări au câteva zeci sau chiar sute de astfel de sisteme.

Primele ecoducte pe uscat au fost construite în Franța, în anii 1950. Țările europene, printre care Țările de Jos, Elveția, Germania și Franța, au construit diverse structuri de trecere pentru a reduce ciocnirile oamenilor cu animalele sălbatice. De exemplu, doar în Olanda există peste 600 de tuneluri instalate pe drumurile din țară.

Iată câteva astfel de poduri, care au demonstrat că omul poate nu doar să distrugă habitatele animalelor, dar să caute și soluții:

Podul și tunelurile pentru crabi, Australia

Între 50 și 120 de milioane de crabi roșii își fac drum din pădurea tropicală în fiecare an în timpul sezonului de migrație, mergând încet pe drum pentru a ajunge la locul lor de reproducție lângă mare. Guvernul a construit poduri și tuneluri pentru a reduce numărul cazurilor când crabii sunt striviți. De asemenea, autoritățile au construit ziduri înalte de-a lungul drumului. Astfel, nu doar reușesc să salveze anual mii de crabi, dar și au creat o nouă atracție turistică.

Pasajul Elefantului, Africa

Ca parte a efortului de a restabili ruta de migrație istorică folosită de elefanții africani din nordul Keniei, conservaționistii au construit un pasaj sub drumul ocupat Nanyuki-Meru în 2010, astfel încât mamiferele mari să se poată deplasa în siguranță între zonele izolate fără a trece prin grădinile localnicilor.

Autostrada A50, Olanda

Printre cele mai impresionante și vizual uimitoare pasaje realizate doar pentru animale este cel construit peste autostrada A50 – un pod verde luxuriant acoperit cu vegetație pentru a proteja animalele sălbatice care sunt pe cale de dispariție. Podul este una dintre cele 600 de treceri de animale sălbatice din Olanda, care adăpostește cel mai mare pasaj mondial, care parcurge o jumătate de milă (800 de metri) pe o autostradă, o cale ferată și un teren de golf.

E314, Belgia

Acest drum de 125 de kilometri traversează 3 națiuni care se întind pe mai multe medii diverse. Proiectanții acestei conexiuni au menținut-o în mod intenționat pentru a permite animalelor sălbatice să recunoască mai ușor trecerea.

Ecologie

Cum să faci bani cu ajutorul unor râme

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Producem săptămânal deșeuri organice care în loc să fie compostate ajung la groapa de gunoi, unde poluează mediul, solul și apele subterane. Autoritățile ridică din umeri, declarând că încă nu găsesc soluții, însă, mai mulți antreprenori din diferite țări au înțeles ce pot face cu resturile vegetale.

De exemplu, o jurnalistă din Canada și-a deschis o mică fermă de viermi, care prelucrează resturile vegetale, transformându-le în îngrășăminte naturale și necesare pentru îmbogățirea solului cu toate elementele de care acesta are nevoie. Astfel, femeia aa reușit să câștige bani, dar și să aibă grijă de Pământ.

PE LUNG

„Viermii sunt o soluție excelentă pentru deșeurile organice. Ei accelerează procesul de compostare, reduc deșeurile și creează un sol valoros de plantare”, a declarat Kim Andersson, expert în salubritate și durabilitate la Institutul de Mediu din Stockholm, în cadrul unui interviu pentru The Guardian.

Urmând aceste sfaturi, o jurnalistă din Canada și-a deschis „o fabrică de viermi” chiar la balcon. „Am luat o găleată de plastic, am găurit-o, am pus acolo 12 viermi, așchii de lemn, foi de ziar și resturi vegetale, iar periodic agitam containerul”, povestește jurnalista, care a recurs la această tehnologie pentru că nu găsea în oraș o fabrică cu viermi.

Göteborg, al doilea oraș ca mărime din Suedia, folosește site-ul său web pentru a sfătui rezidenții să-și producă propriul compost folosind râme. Avantajul fiind nu doar compostul gratuit, dar și reducerea costurilor pentru transportarea deșeurilor, care este scump în unele țări.

Mai mulți antreprenori din lumea întreagă au descoperit această nișă și resursele aproape nelimitate de hrană și au deschis o afacere cu viermi. Râmele se reproduc atât de repede, încât puteți începe afacerea cu doar câteva sute de râme, pe care să le hrăniți bine și îngrijiți,  iar drept rezultat să vă bucurați de compost calitativ, pe care să-l vindeți în țară și peste hotare.

Un exemplu bun este și o întreprindere din Moldova. În urmă cu câțiva ani, Valeriu Andreiciuc, președintele Asociației Obștești „Pomul vieții”, a fondat o fabrică de producere a biohumusului, prin folosirea viermilor și a deșeurilor organice rămase de la cantina socială. Ideea a fost să promoveze principiile unei economii circulare: deșeurile de bucătărie sunt „mâncate” de colonii de râme și transformate în fertilizator natural. Biohumusul obținut este folosit pentru a cultiva plante, iar acestea, din nou, sunt utilizate în alimentare.

Citește mai departe

Ecologie

Niște călugări olandezi s-au alăturat unui proiect științific european

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Abația olandeză Notre-Dame de Koningshoeven îmbunătățește gestionarea apei în industrie și în sectorul agricol, în cadrul unui proiect științific european. Călugării, care se ocupă de producerea berii, au aplicat o tehnologie de curățare a apelor reziduale. Acestea sunt acumulate în rezervoare speciale, unde trei mii de specii de bacterii sunt implicate activ în procesul de curățare.

Mai mult, în viitor se planifică și extragerea din apele uzate a elementelor de carbon, azot și fosfor.

PE LUNG

Olanda de Est. În acest loc, călugării din Ordinul Cistercian au început să producă bere în 1884. Astăzi, fabrica locală produce aproximativ 145 de mii de hectolitri de băutură spumoasă pe an. Dar afacerea are și o valoare de mediu: compania produce timp de o oră 15 metri cubi de ape reziduale, scrie Euronews.

Fratele Isaac povestește: „Ne rugăm de șapte ori pe zi. Începem la ora 4:00, mulțumim lui Dumnezeu pentru creația sa, pentru frumusețe și puritate. Recunoaștem că suntem implicați într-o producție care poluează mediul. De aceea, scopul nostru este să nu permitem apelor uzate să se întoarcă În natură. Dar pentru aceasta ele trebuie să fie curățate. Astfel, vrem să transformăm apa uzată în apă potabilă, în apă utilizabilă”.

Sera locală cu cele două sute de specii de plante poate trata zilnic până la 438 de metri cubi de ape uzate. Aceasta este distilată prin rădăcinile plantelor, plasată în rezervoare speciale, unde trei mii de specii de bacterii sunt implicate activ în curățare. În viitor, se planifică și extragerea din apele uzate a elementelor de carbon, azot și fosfor.

Istvan Koller, consilier pentru optimizarea gestionării apei, a declarat: „Ceea ce dezvoltăm aici poate fi numit o cameră lux pentru bacterii. Da, vrem ca ele să se simtă confortabil și să își facă treaba – să purifice apa”.

Eforturile mănăstirii olandeze fac parte din proiectul de cercetare european NextGen care vizează îmbunătățirea managementului apelor. Pentru a o face parte din economia circulară, specialiștii caută noi tehnologii și noi modele de afaceri. 

Inginerul George Freens prezintă un exemplu: „Examinăm o varietate de scenarii – aceasta este și reutilizarea apei și recuperarea energiei din apă (căldură sau, de exemplu, biogaz) și captarea de nutrienți din apele uzate”.

În estul Olandei, există o altă seră, inclusă în 10 platforme demonstrative ale proiectului. Aici sunt produse anual peste 4 mii de tone de roșii. Un sistem de filtrare și desalinizare cu circuit închis asigură curățarea apei de irigație și transportă substanțe nutritive către plante. Principala sursă de irigație pentru un teren agricol de 9,5 hectare rămâne ploaia, nu apa subterană cu săruri dizolvate în ele.

Guus Mays, consultant pentru optimizarea utilizării apei, explică: „În apa de ploaie există puțin sodiu, un element pe care plantele nu îl folosesc. Dacă apa de ploaie nu este suficientă, folosim apă curentă după desalinizare”.

Cercetătorii UE caută modalități de curățare și reutilizare a fiecărei picături de apă, indiferent că este vorba de ploaie, ape subterane sau ape uzate.

Citește mai departe

Ecologie

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare și să caute soluții pentru a reduce risipa de mâncare. 

Ne place să vedem pe rafturile magazinelor fructe și legume perfecte, de aceleași mărimi, lucioase și parfumate. Acest lucru determină rețelele de magazine să ceară producătorilor produse de un anumit standard, iar ceea ce nu intră în parametrii impuși este aruncat în coșul de gunoi. Astfel, în UE sunt irosite anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse), iar costurile asociate sunt estimate la 143 miliarde de euro.

PE LUNG

Alimentele se pierd sau se irosesc pe parcursul întregului lanț de aprovizionare cu alimente: la fermă, în unitățile de prelucrare și producție, în magazine, în restaurante, cantine și acasă. Risipa alimentară exercită o presiune nejustificată asupra resurselor naturale limitate și a mediului. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial se pierde sau se irosește; această cantitate corespunde unei suprafețe cultivate de mărimea Chinei și generează aproximativ 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă efectele economice și de mediu semnificative, risipa alimentară are și o importantă conotație economică și socială într-o lume în care peste 800 de milioane de persoane suferă de foame – trebuie facilitată recuperarea și redistribuția surplusului alimentar, astfel încât alimentele sigure și comestibile să poată ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ele.

Ideea sucului presat la rece Wtrmln Wtr le-a venit fondatorilor după ce au aflat că sute de milioane de kilograme de pepene roșu au rămas pe câmpuri pentru a putrezi, deoarece fructul a fost considerat „neatractiv” pentru a fi vândut în supermarketuri. De aceea, în urmă cu șase ani, reprezentanții companiei au decis să creeze un produs care ar putea ajuta la evitarea acestor deșeuri. Jody Levy, cofondatoarea spune că această idee i-a scutit pe mai mulți producători de pepeni să nu mai trateze fructele cu tot felul de substanțe chimice, ca acestea să arate impecabil. Sucul este acum disponibil la nivel național, relatează fastcompany.com.

ReFed, o organizație care urmărește industria deșeurilor alimentare, numără cel puțin 70 de companii și organizații nonprofit care transformă risipa alimentară în produse noi. „Am observat o creștere constantă a numărului de organizații care dezvoltă produse reciclate”, spune Chris Cochran, directorul executiv al organizației. Majoritatea acestor companii au fost lansate în ultimii cinci ani. În SUA – unde americanii risipesc cu 70% mai multe alimente decât în ​​anii 70 – risipa alimentară este responsabilă pentru aproximativ aceeași cantitate de emisii de gaze cu efect de seră ca și 37 de milioane de mașini.

Startup-urile care fabrică alimente noi din ingrediente irosite se concentrează, de obicei, pe deșeurile de la fermele și fabricile de procesare a alimentelor. Unele dintre startup-uri sunt încă în stadiu incipient și sunt vândute doar online sau în câteva magazine, dar altele, inclusiv Wtrmln Wtr, au trecut în mainstream. Companiile mari de produse alimentare, cum ar fi Tyson Foods, au lansat, de asemenea, produse noi cu ingrediente care ar fi fost aruncate în trecut. 

În unele cazuri, companiile au înțeles că cel mai bine este să creeze un ingredient pe care să-l vândă altor producători și nu un produs de consum nou. Renewal Mill, o companie care a strâns 2,5 milioane de dolari la începutul anului 2019, creează o făină hrănitoare dintr-un produs secundar de la fabricarea brânzei tofu și soia. „Noi vedem că o oportunitate mai mare este să producem materia primă din produsele risipite și să le vindem companiilor mari”, spune Caroline Cotto, directorul de operare al startup-ului.

Experții susțin că din risipa alimentară poate fi produs îngrășământ comercial, eficient pentru sol. Aceste deșeuri pot fi colectate de la restaurante, fast-food, școli etc.

În încercarea de a opri restaurantele să arunce bucatele deja pregătite care nu au fost vândute, puteți dezvolta o aplicație care are ca scop conectarea restaurantelor cu consumatorii. Astfel ca aplicația să le permită restaurantelor să anunțe când la sfârșitul zilei mai multă mâncare nu a fost vândută și din această cauză ar putea fi aruncată. Aplicația poate să-i anunțe pe voluntari, care să se mobilizeze, să vină să ia mâncarea și să o dea persoanelor care au nevoie.

Biocombustibilul este o marfă petrolieră care este obținută din deșeuri. La fel ca kerosenul, benzina sau motorina, acesta poate fi folosit pentru alimentarea utilajelor mari. Ușurința sa de producție și utilizarea pe scară largă îl fac o sursă alternativă valoroasă de combustibil în multe părți ale lumii. Puteți contacta restaurante mari, hoteluri, supermarketuri, agricultori, etc., unde știți că este posibil să irosească alimentele în mod regulat și să încheiați un acord pentru a lua deșeurile de la ei.

Centrele de colectare a deșeurilor sunt populare în multe părți ale lumii. Aici, trebuie să deschideți un centru în care consumatorii pot merge să-și prezinte produsele cu deșeuri contra unei taxe mici ca plată. Aceste deșeuri sunt apoi revândute mai departe companiilor care au nevoie de ele pentru a produce lucruri precum biocombustibil sau pentru a hrăni viermi sau animale sau pentru a fi transportate în depozitele din oraș.

Numărul de mărci de pe piață este probabil să crească în continuare, spune Nik Ingersoll, cofondator și CMO al Barnana, o companie de gustări fondată în 2012 care vinde gustări de banane deshidratate, făcute din banane învinețite, prea coapte sau imperfecte, care, de obicei sunt lăsate să putrezească pe plantațiile de banane. Acum, această companie care a salvat aproximativ 20 mln de tone de banane, a devenit una prosperă, cu o valoare de milioane de dolari.

Nuaruncapainea.ro a prezentat topul țărilor care fac cea mai mare risipă alimentară:

1. Marea Britanie aruncă 14 milioane tone de mâncare anual. În prezent, se estimează că în Marea Britanie s-ar fi putut evita 60% din risipa alimentară anuală. Deși acțiuni de combatere au dus la o reducere de 1,6 milioane de tone în producția anuală de deșeuri alimentare, în comparație cu 2007, rezultatele nu sunt încurajatoare. Studiile arată că deșeurile alimentare pot crește cu 1,1 milioane de tone până în 2025, dacă intervențiile nu continuă.

2. În Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Cercetările în domeniu au subliniat că deșeurile alimentare sunt generate în principal de retaileri, care joacă un rol esențial între producători și consumatori. În plus, prin promoțiile din magazine consumatori sunt atrași să cumpere mai multă hrană decât au cu adevărat nevoie, fapt ce duce la crearea unei mari cantități de deșeuri alimentare casnice.

3. Olanda a emis inițiativa „Uniți împotriva deșeurilor alimentare”. Acestea vizează reducerea deșeurilor de alimente în Țările de Jos la jumătate în anul 2030, față de cifra din 2015.

4. În Franța, în fiecare an 10 milioane de tone de alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu pagube de 16 miliarde de euro pe an. Deșeurile alimentare emit 15,3 milioane de tone de CO², ceea ce reprezintă 3% din emisiile totale de CO² ale țării. În anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. Astfel, îi forțează să doneze alimentele care se apropie de expirare organizațiilor de caritate și băncilor alimentare.

5. În fiecare an, populația din Polonia aruncă 9 milioane de tone de alimente. Parlamentul lucrează la o legislație ce limitează amploarea deșeurilor, urmând și alte țări din UE. În Polonia există numeroase inițiative locale care combat deșeurile alimentare. Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci alimentare. Alte inițiative sunt Outlet Spożywczy, o platformă online care vinde produse alimentare aproape de sfârșitul perioadei de valabilitate, Café Kryzys din Varșovia și altele.

La nivel global, dacă risipa de alimente ar fi o țară, aceasta ar fi a treia cea mai mare țară poluantă din lume. Când alimentele se putrezesc în depozitele de deșeuri, acesta eliberează potențialul gaz de seră. Dar cea mai mare sursă de emisii provine din creșterea alimentelor; chiar dacă este compostat, deșeurile alimentare risipesc, de asemenea, îngrășământul, combustibilul și alte resurse care au ajuns la producerea acestuia. Agricultura folosește aproape jumătate din terenurile agricole și două treimi din apa sa dulce.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829