Connect with us
"
"

Ecologie

Cum au devenit urșii o problemă în România și de ce omorul lor nu este o soluție

Publicat

pe

PE SCURT

Timp de o săptămână, în România au fost uciși trei urși. Toți trei au fost loviți de automobile. Cel mai răsunător caz a fost când un urs tamponat de un automobil a fost lăsat în agonie timp de aproape 18 ore, înainte ca autoritățile să dea permisiunea ca acesta să fie împușcat.

În timp ce organizațiile de apărare a animalelor cer crearea mai multor coridoare de trecere pentru mamifere, vânătorii strigă că sunt prea mulți urși și de aceea ei trebuie împușcați.

PE LUNG

La sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă seara, un urs a fost lovit de o maşină în judeţul Harghita. Animalul a fost lăsat să sufere ore în şir pe marginea drumului, în timp ce veterinarul venit să asiste nu a putut să facă nimic pentru că nu era echipat cu tranchilizant. Ulterior, după 18 ore, animalul a fost împuşcat pentru a îi fi curmate suferinţele. La câteva ore distanță, o ursoaică a murit, lovită de o mașină în zona localității Bradu, din județul Sibiu. Un al treilea urs a murit după ce a fost lovit de o maşină, de data aceasta în judeţul Mureş. Animalul a murit pe loc. 

Aceste cazuri au atras atenția publică și au stârnit nemulțumirea oamenilor. Ei au criticat atât legile ineficiente, lipsa podurilor de trecere a animalelor, precum și cazurile frecvente de vânătoare.

Cu toate acestea autoritățile ridică din umeri. Date statistice despre numărul urșilor loviți în trafic nu există. Nici datele despre numărul real al urșilor bruni nu sunt tocmai exacte. Potrivit Ministerului Mediului, în România ar fi de la 6 450 până la  7 200 de exemplare. Însă, vânătorii susțin că cifra e în jur de zece mii, în timp ce, reprezentanții organizațiilor de apărare a animalelor cred că, din contră, numărul este umflat pentru ca vânătorii să-i poată împușca, scrie vice.com. 

În 2016, în România a fost votat proiectul de lege potrivit căruia urșii pot fi împușcați doar dacă au produs pagube sau sunt un pericol pentru viața omului. Acest lucru nemulțumește pe mulți vânători.

Jurnalistul român Vlad Ursulean, prezent la o conferință despre coexistența omului cu carnivorele mari, a scris pe pagina sa de Facebook că una dintre soluțiile găsite de cei prezenți la eveniment pentru a evita astfel de tamponări periculoase atât pentru om cât și pentru animal este ca urșii să fie împucați. 

Reprezentanții World Wide Fund for Nature România, o organizație non-guvernamentală pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural, susțin că, înainte și după somnul de iarnă, accidentele pe șosele sunt un risc real atât pentru om, cât și pentru animal. Coliziunile pot fi prevenite, prin instalarea de garduri sau construcția de ecoducte („poduri verzi”), în funcție de gradul de risc și de costuri. O primă măsură este chiar avertizarea șoferilor, cu semne de circulație specifice. 

Ecoductele sunt structuri care permit animalelor să traverseze în siguranță bariere construite de om. Acestea pot fi: pasaje subterane tuneluri, viaducte sau pasaje superioare, tuneluri de amfibieni, acoperișuri verzi etc. 

În timp ce România are doar câteva ecoducte pe o porțiune a autostradei construite recent, multe țări au câteva zeci sau chiar sute de astfel de sisteme.

Primele ecoducte pe uscat au fost construite în Franța, în anii 1950. Țările europene, printre care Țările de Jos, Elveția, Germania și Franța, au construit diverse structuri de trecere pentru a reduce ciocnirile oamenilor cu animalele sălbatice. De exemplu, doar în Olanda există peste 600 de tuneluri instalate pe drumurile din țară.

Iată câteva astfel de poduri, care au demonstrat că omul poate nu doar să distrugă habitatele animalelor, dar să caute și soluții:

Podul și tunelurile pentru crabi, Australia

Între 50 și 120 de milioane de crabi roșii își fac drum din pădurea tropicală în fiecare an în timpul sezonului de migrație, mergând încet pe drum pentru a ajunge la locul lor de reproducție lângă mare. Guvernul a construit poduri și tuneluri pentru a reduce numărul cazurilor când crabii sunt striviți. De asemenea, autoritățile au construit ziduri înalte de-a lungul drumului. Astfel, nu doar reușesc să salveze anual mii de crabi, dar și au creat o nouă atracție turistică.

Pasajul Elefantului, Africa

Ca parte a efortului de a restabili ruta de migrație istorică folosită de elefanții africani din nordul Keniei, conservaționistii au construit un pasaj sub drumul ocupat Nanyuki-Meru în 2010, astfel încât mamiferele mari să se poată deplasa în siguranță între zonele izolate fără a trece prin grădinile localnicilor.

Autostrada A50, Olanda

Printre cele mai impresionante și vizual uimitoare pasaje realizate doar pentru animale este cel construit peste autostrada A50 – un pod verde luxuriant acoperit cu vegetație pentru a proteja animalele sălbatice care sunt pe cale de dispariție. Podul este una dintre cele 600 de treceri de animale sălbatice din Olanda, care adăpostește cel mai mare pasaj mondial, care parcurge o jumătate de milă (800 de metri) pe o autostradă, o cale ferată și un teren de golf.

E314, Belgia

Acest drum de 125 de kilometri traversează 3 națiuni care se întind pe mai multe medii diverse. Proiectanții acestei conexiuni au menținut-o în mod intenționat pentru a permite animalelor sălbatice să recunoască mai ușor trecerea.

Ecologie

Ce branduri cunoscute pentru poluare sunt prezente în Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ne place să facem cumpărături, să fim în trend și să avem șifonierele pline cu haine noi de branduri cunoscute. Vitrinele celor mai populare branduri ne ademenesc și ne trezesc lunar pofta de a cumpăra ceva nou, însă puțini sunt cei care se întreabă cum funcționează această industrie, ce se întâmplă cu hainele ce nu au fost cumpărate și cât de eco-friendly sunt aceste branduri prezente și în Republica Moldova. 

Fenomenul fast fashion (moda rapidă) este tot mai răspândit în ultimii ani. Marele magazine schimbă în fiecare săptămână colecțiile de haine, iar noi ajungem să cumpărăm tot mai multe articole vestimentare, ieftine ca niciodată. Jurnalista de mediu Lucy Siegle scrie în noua sa carte „To Die For” (Să mori pentru) că acest fenomen ar putea să ne coste mai mult decât ne putem imagina.

PE LUNG

În ultimul deceniu cumpărăm mai repede, mai ieftin și mai mult. Șifonierele sunt pline, dar totuși nu găsim mereu combinația perfectă. Dacă este să facem ordine printre haine vom observa că  sunt doar câteva articole vestimentare pe care le purtăm, iar restul adună doar praf, pentru că au fost cumpărate sub influența impulsului că e trend și accesibil.

Terranova, DeFacto, LcWaikiki, Espirt, Mango, H&M, Zara, Kevin Clain sunt doar câteva branduri care au reușit să îmbrace o mare parte din moldoveni. Raportul calitate – preț este cel care ne atrage cel mai mult. Astfel, ajungem să dăm pentru îmbrăcăminte cel puțin 11% din venitul nostru anual și să adunăm peste 10kg de haine. Dar lucrul cu adevărat alarmant este că aproape aceeași cantitate de haine pe care o cumpărăm va fi aruncată prematur în coșul de gunoi.

Statistice internaționale arată că numărul hainelor a crescut de cel puțin patru ori comparativ cu ultimele patru decenii. Relațiile noastre cu hainele și moda au început să se schimbe la mijlocul anilor ’80. Dacă înainte oamenii cumpărau doar câteva haine scumpe, de calitate de care aveau grijă să nu le murdărească, acum am ajuns să cumpărăm multe piese vestimentare, iar în cazul în care le murdărim sau le rupem, preferăm să le aruncăm în coșul de gunoi. „Asta pentru că moda a devenit atât de ieftină, încât uneori se transformă în gunoi”, spune Lucy Siegle.

Și reprezentanții Greenpeace-ului atrag atenția asupra consumului exagerat de haine, cauzat de înnoirea programată a colecțiilor. „Dacă am vorbi de sezoane, probabil un an ar avea zeci de anotimpuri din prisma marilor producători de haine”, susține un reprezentant Greenpeace. Mai mult, pentru a nu devaloriza hainele ce nu au fost cumpărate, unele companii preferă să le arunce, dar să nu vândă la un preț mult prea mic.  

Moda rapidă a devenit un standard al industriei, iar hainele sunt produse în loturi mici și cu o viteză amețitoare. Brandurile cunoscute și-au deschis fabrici în țările slab dezvoltate și au început să producă haine în masă. Aceste fabrici au devenit sinonime cu salarii mici și exploatatoare. Adesea, un lucrător de îmbrăcăminte va trebui să lucreze zilnic câte 15 ore, pentru care va primi 1 dolar.

Mai mult, hainele pe care le purtăm au o legătură directă cu poluarea devastatoare a aerului și a apelor. Recent, s-a demonstrat că există o legătură între activitatea companiilor H&M și Zara și poluarea devastatoare din Asia. Hainele pe care mulți europeni le cumpără și le poartă cu plăcere sunt făcute din materiale care provin din fabrici care aruncă apa netratată și toxică direct în fluvii și în râuri. Anchetatorii care au vizitat aceste fabrici și-au dat seama imediat că ceva nu e deloc în regulă. Testele de calitate a apei și discuțiile cu localnicii au confirmat aceste suspiciuni. Aceste fabrici distrug mediul și comunitățile locale. Și cel mai rău e că nimic nu se face pentru a evita acesta pagube deși brandurile ar putea cere ca fabricile de viscoză să folosească tehnologii curate de producție. Viscoza este o fibră obținută din plante. Aceasta a devenit tot mai populară ca alternativă la bumbac sau la produsele sintetice. De multe ori e vândută ca alternativă mai ecologică – și ar putea fi. Dar viscoza pe care o cumpără H&M și Zara numai ecologică nu este. E rezultatului unui proces chimic foarte dur, fără control real ecologic. Asta înseamnă că în timpul procesului de fabricare se degajă gaze toxice și substanțe chimice periculoase, la niveluri care depășesc cu mult pe cele recomandate, relatează The Guardian

Circa 80 miliarde de haine sunt produse în fiecare an în întreaga lume, echivalentul a 11 articole vestimentare noi pentru fiecare om de pe planetă. Deși aparent aceste articole conțin cantități mici de substanțe toxice, consumul crescut de haine duce la răspândirea unor cantități înspăimântătorare de substanțe toxice în toată lumea.

De asemenea, fenomenul „fast fashion” are un cost de mediu extrem de ridicat! O producție mai mare de haine înseamnă un consum crescut de apă și de substanțe chimice. De exemplu, pentru fabricarea unei tone de haine se consumă 200 tone de apă, iar pentru vopsirea hainelor se folosesc peste 10.000 de tipuri de vopsele chimice.

Un exemplu care ne arată cât de mult aceste fabrici pot polua apele este râul Citarum din Indonezia. Presa internațională la numit cel mai murdar râu din lume”. Fotograful Iqbal Kusumadirezza a documentat „viața poluată” a acestui râu. Potrivit lui, degradarea râului Citarum a fost cauzată, în principal, de înmulțirea fabricilor de textile de pe malul râului în anii 1980, când deșeurile lichide de la cele trei sute de clădiri au început să fie deversate în râu. Doar o cincime dintre fabrici aveau sisteme de gestionare corectă a deșeurilor. Acest lucru i-a încurajat și pe locuitori să trateze râul ca pe un tomberon. Astfel, acestea au devenit o lovitură dureroasă nu doar pentru Indonezia, dar pentru noi toți și mediu.

Citește mai departe

Ecologie

Un desen animat ucrainean o duce pe Barbie într-o călătorie de groază

Publicat

pe

De către

PE SCURT

A fost astronaut, chirurg și ambasador UNICEF. Acum, un studio de animație din Ucraina o plimbă pe jucăria iconică Barbie printr-un oraș de groază creat din gunoi de plastic. Pentru crearea decorului pentru această animație, timp de 6 luni, peste 100 de voluntari din Kiev au adunat și separat gunoiul din plastic. 

Acest film nu este pentru a încuraja oamenii să cumpere o groază de lucruri, ci pentru a-i face mai raționali și conștienți de ceea ce consumă.

PE LUNG

Plastikwood Animations a lansat o serie de desene animate digitale, preluând-o pe Barbie (numită în film Garbie, pentru a nu încălca drepturile de autor) și plimbând-o printr-o lume 3D a gunoiului care a crescut din cauza propriului său consum nesăbuit de zi cu zi, scrie The Calvert Journal.

„Suntem un studio independent din Ucraina care a creat proiectul „Învelit în plastic”. Este un proiect atât de unic și revoluționar încât nu prea ne permitem să folosim termenul de artă”, spune scenaristul și regizorul filmului Vlad Yudi.

Enlarge

30726966_10155445803596417_8276728200711968136_n
Vlad Yudi, scenaristul și regizorul filmului animat

Yudi a venit cu ideea pentru filmuleț după ce a renunțat la munca anterioară ca agent de modelare. „Conștiința mea era neliniștită pentru că am lucrat într-o industrie care a încurajat oamenii să cumpere o mulțime de gunoi de care nu aveau nevoie, așa că am renunțat”, susține el. A fondat apoi studioul Plastikwood, sub motto-ul „Faceți artă, nu gunoi”.

Pentru a construi setul de desene animate, echipa de creație și voluntarii Plastikwood Animations au colectat gunoiul din spațiile publice și au făcut un apel către toți cei care nu mai vor să polueze atât de mult mediul. „Apelul nostru de a colecta gunoiul pentru această animație a însemnat că sute de oameni și-au sortat deșeurile pentru prima dată. Astfel, am împiedicat aruncarea a sute de kilograme de substanțe toxice”, adaugă regizorul animației. 

Totodată, el susține că a folosit multe clișee de filme horror pentru a îngrozi telespectatorii privind poluarea mediului. „Aceasta este ca o formă de anti-publicitate, care vă încurajează să cumpărați mai puțin, nu mai mult”, adaugă el. 

Mai mult, autorii proiectului și-au propus să meargă mai departe și înainte de proiecția filmului, vizitatorii trebuie să treacă printr-un labirint interactiv (parc tematic) creat din gunoi. „În interiorul labirintului vă cufundați în aventuri emoționante ale personajului păpușii Garbie, dezvăluind în fiecare colț o altă răsucire înfiorătoare a complotului. Când sau dacă ajungeți la ultima cameră, urmăriți în sfârșit animația empatizând profund cu Garbie, deoarece tocmai ați trăit fiecare eveniment de pe ecran”, adaugă Vlad Yudi. 

Citește mai departe

Ecologie

Cum putem folosi lâna de oi pentru încălzirea locuințelor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În ultimele luni ne-am întâlnit cu mai mulți ciobani. Toți ni s-au plâns că nu au ce face cu lâna de oi. „La noi nici fabricile nu o mai folosesc. Nimeni nu dă bani pentru ea. De aceea, nu ne rămâne decât să o aruncăm”, ne-a spus Anatolie Ciobanu din satul Alexandru Ioan Cuza. Însă, se pare că nu e totul chiar atât de rău. Mai mulți antreprenori din România, dar și din alte țări ale Europei au început să folosească lâna de oi pentru termoizolarea caselor.

După sute de ani, omul a înțeles că lâna de oaie nu doar îl poate încălzi pe el, dar și locuința lui.

PE LUNG

Ne dorim ca vara pereții casei să ne apere de dogoarea de afară, radiind căldura și iarna să o păstreze în interior pe cea obținută cu prețul unei facturi deloc de neglijat la energie. Cel mai simplu mod de a obține asta este să izolăm pereții. Un material perfect pentru încălzirea pereților este lâna de oi. Lâna îmbunătățește calitatea aerului din interior. Efectul special al fibrei de lână de oaie poate lega permanent substanțele chimice, cum ar fi formaldehida, dioxidul de sulf, oxizii de azot și le poate elimina din aer.

Lâna de oaie este unul dintre cele mai bune materiale pentru izolare termică. Aceasta poate fi folosită pentru izolarea pereților, tavanelor, pardoselii și a acoperișului. Ea împiedică transferul de căldură, spre interior în perioadele de vară și spre exterior în cele de iarnă. 

Lâna de oaie poate regla umiditatea și purifica aerul. Este de asemenea, foarte bună pentru izolarea caselor din lemn, pentru că are capacitatea să absoarbă și să rețină umiditatea. Totodată, lâna este un foarte bun izolator fonic.

Mai mult, acest izolator este rezistentă la foc. Lâna arde foarte greu. Dacă vrem să aprindem o bucată de lână cu un chibrit, în momentul în care se îndepărtează flacăra aceasta se stinge automat.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

CulturăO oră în urmă

2 cărți mai mult sau mai puțin fericite

Mă fascinează inteligența emoțională. Ador oamenii empatici. Scriu cu drag despre emoție ca parte inerentă a dezvoltării Sinelui. Dar tot...

Lifestyle3 ore în urmă

Cine sunt milenialii și cât costă fericirea lor

PE SCURT Milenialii sau reprezentanții generației Y, așa cum li se mai spune, sunt cei născuți între anii 1981 și...

Economie21 de ore în urmă

Cât costă chiria în 4 orașe mari din Republica Moldova

PE SCURT Prețul chiriilor în Republica Moldova diferă în funcție de orașe și locuințe. Un lucru este clar – în...

Divertisment23 de ore în urmă

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada...

Social23 de ore în urmă

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

PE SCURT 43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating...

CulturăO zi în urmă

Zece scriitoare premiate internațional recomandă cărțile preferate în 2019

PE SCURT De la povești și romane de dragoste la memorii și romane inovatoare. Scriitori și scriitoare câștigători și candidați...

SănătateO zi în urmă

Ateliere, dansuri și filme. Ce își doresc persoanele cu dizabilități din R. Moldova

PE SCURT Cele 50 de beneficiare ale Centrului de plasament temporar pentru persoane adulte cu dizabilități din Bălți spun că...

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică4 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031