Connect with us
"
"

Divertisment

Cum a devenit agroturismul în Găgăuzia bandaj pentru migrație

Publicat

pe

Moldova are o onoare de neinvidiat. Este cunoscută pentru faptul că are una dintre cele mai mari rate de migrație economică din lume. Incapacitatea economiei moldovenești de a oferi locuri de muncă decente și dorința de a găsi o situație mai bună în străinătate sunt cei mai mari factori ai exodului din această țară, a cărei populație a scăzut cu 15% între 2004 și 2014.

Reportaj de Ilie Gulca, Mădălin Necșuțu

Cei mai mulți migranți provin din mediul rural. Unii antreprenori speră că acest fenomen poate să fie diminuat prin dezvoltarea turismului rural incipient, accentuat pe cultura, tradiția și bucătăria autentică a uneia dintre cele mai puțin vizitate țări din Europa.

Creuzetul moldovenesc

Turismul rural abia începe să fie practicat în regiunea autonomă găgăuză din sudul Moldovei, un stat situat între Ucraina și România. Ana Statova este unul dintre pionierii turismului rural din regiune. Mama singură, 55 de ani, din comuna Congaz, Comrat, s-a lansat în afaceri în 2009, deschizând o sală de nunți ca un fel de muzeu viu al tradițiilor și bucătăriei găgăuze.

„Peste tot, se serveau sushi și salate europene. Prietenii mei erau pesimiști. Au întrebat, cine ne va mânca kaurmaua și bulgurul nostru?”, își amintește Statova. Când mielul tradițional găgăuz și alte feluri de mâncare s-au dovedit populare în rândul clienților, Statova a fost inspirată să înceapă construcția unui local în stil local.

„Am străbătut regiunea cu istorici și etnografi și am colectat motive tradiționale. Apoi am construit patru case în stil găgăuz, din lut și paie, și o pensiune modernă cu o capacitate totală de zece locuri”, spune ea.

Căsuțele tradiționale nu au aer condiționat sau televizoare. Ceea ce oferă casele este gustul vieții așa cum a trăit-o găgăuzii acum un peste un secol. Găgăuzii își trag originile din turcii oguzi stabiliți în Peninsula Balcanică în secolul XII. Când Imperiul Rus a ocupat partea de răsărit a Principatului Moldovei, în 1812, găgăuzii, convertiți de mult la ortodoxie, au migrat în acest spațiu, înlocuind aici tătarii, împinși în sud-estul României și estul Bulgariei de astăzi.

În 1994, la trei ani după ce și-a declarat Moldova independența față de Uniunea Sovietică, Parlamentul moldovenesc a acordat autonomie Găgăuziei, un teritoriu populat de 135.000 de locuitori, peste patru cincimi din care își declară etnia găgăuză. Mulți găgăuzi vorbesc limba lor turcică, deși rusa predomină în educație și în viața publică.

Astăzi, găgăuzii se străduiesc să își păstreze vie identitatea de bază și să transmită amestecul lor de tradiții turcești, bulgare și românești într-un cadru moldovenesc.

„Am sărit într-un ocean, fără să știm cum și unde să înotăm”, spune Statova, amintindu-și începuturile afacerii sale înfloritoare. Businessul său a început treptat să aducă venit, să creeze locuri de muncă în comunitate locală și să ajute producătorii să își vândă produsele.

„Aproape 90 la sută preferă să stea în aceste case tradiționale; fiecare din ele este ca un muzeu”, subliniază ea, explicând că stuful menține o temperatură răcoroasă în timpul verii.

Enlarge

C0119.00_14_43_17.Still001-10
În mai puțin de 18 luni de la deschidere, Pensiunea „Gagauz Sofrasi” a găzduit sute de turiști din 35 de țări

O locuință compactă ocupă doar 14 metri pătrați, cu o baie mică. „În interior, avem un pat tradițional din lemn dur și o sobă, podeaua și pereții sunt acoperiți cu covoare. Aceasta este tradiția noastră”, spune Statova.

Alături de căsuțele în stil tradițional există și un hotel cu confort modern. În mai puțin de 18 luni de la deschidere, pensiunea „Gagauz Sofrasi” a găzduit sute de turiști din 35 de țări. Mulți provin din Rusia și Turcia, cu un număr în creștere din Europa de Vest și Statele Unite.

De obicei, vizitatorii europeni stau între una și trei zile, participă la spectacolul nuntă. De asemenea, le place să admire broderia locală și dansurile numite „hora” și „sârba”, spune Larisa, fiica Anei, 27 de ani, care a studiat serviciile hoteliere în Cipru și Elveția.

Când Ana a încercat să îi convingă pe alți săteni să deschidă afaceri similare, aceștia din urmă au fost precauți din cauza sprijinului precar din partea autorităților naționale și locale.

Deși susține că turismul rural are „un potențial mare” în această zonă, primarul de Congaz, Mihail Esir, spune că primăria nu are mijloace să îl sprijine. „Noi putem doar să îi informăm pe săteni despre oportunitățile pentru dezvoltare în acest domeniu”, spune el.

Explorând resursele din regiune, experții în domeniul turismului cred că statul nu are barem un concept de dezvoltare a acestui domeniu.

„Turismul nu a fost inclus nici măcar în strategia națională de dezvoltare a Moldovei până în 2030. Turismul este inclus doar tangențial. Tocmai de aceea, una dintre propunerile noastre către Ministerul Economiei și Infrastructurii și Președinție este să includem turismul în obiectivele de dezvoltare strategică a țării”, afirmă Natalia Țurcanu, director executiv al ANTRIM, un grup non-profit care reprezintă o parte din operatori în domeniul turismului.

Enlarge

C0119.00_14_43_17.Still001-11
Vinăria Kara Gani lucrează zece hectare de viță-de-vie cu varietăți de struguri europeni, producând 10.000 de sticle de vine pe an

Tradiții vechi în sticle noi

Gheorghe și Larisa Cerven obișnuiau să facă câteva butoaie de vin în fiecare an, la fel ca majoritatea familiilor din părțile Moldovei unde se cultivă vița-de-vie. În 2009, ei au deschis vinăria „Kara Gani” în casa lor din Vulcănești, aproape 60 de kilometri de Congaz.

De atunci, cu ajutorul granturilor și creditelor apăsătoare, vinăria a ajuns să cuprindă zece hectare de viță-de-vie cu varietăți de struguri europeni, producând 10.000 de sticle de vine pe an.

La fel ca Ana Statova, familia Cerven a decis să deschidă o afacere în turismul rural cu specific găgăuz. Ei speră să deschidă o pensiune. „Mulți vizitatori vor să stea peste noapte la noi. E greu să pleci după atâtea sticle de vin bun”, spune Gheorghe, râzând. Vinăria include o sală de degustări până la 30 de oameni și un muzeu de familie.

Întreprinderi precum pensiunea Anei Statova și vinăria familiei Cerven au determinat autoritățile regionale să inaugureze toamna trecută un centru de informare turistică la Comrat, capitala regiunii, deschis cu sprijinul Uniunii Europene.

Dacă există un centru al industriei turismului rural în devenire al Moldovei, acesta se găsește în zona Orheiului, centrul R. Moldova. Complexul muzeal Orheiul Vechi situat la aproximativ 50 de kilometri nord de Chișinău, cu bisericile, mănăstirea, cetatea antică și ruinele unor construcții medievale, cocoțate pe stânci, cu vedere spre râul Raut, a fost un magnet natural pentru o mână de antreprenori din turism alde Anatol Botnaru, care a deschis primele pensiuni în zonă în 2004.

„Am început haotic, fără niciun plan, pentru că nu aveam bani”, își amintește Botnaru. El are acum zece case. Este convins că doar tradiția autentică locală poate să atragă vizitatori. „La început, am avut un oaspete francez într-o cameră cu geamuri termopan. Oaspetele mi-a spus că preferă să stea într-o casă tradițională, decât în una de confort.”

În afară de bucătăria tradițională, principalele atracții turistice aici sunt site-urile arheologice și canioanele șerpuitoare ale Răutului. Satul Butuceni găzduiește un festival anual de operă, singurul în felul său în Moldova, se laudă Botnaru.

Efectul de multiplicare

Chiar și în situația sa actuală, sectorul turismului rural din Moldova a avut un impact vizibil asupra satelor în care există pensiuni. Operatorii de turism local angajează oameni din localitate, iar pensiunile sunt puncte de vânzare pentru produsele fermierilor din apropiere.

Turismul poate fi de asemenea o oportunitate de promovare pentru produsele locale. De pildă, Ana Statova susține produsele agricole din satele din apropiere și insistă asupra produselor ecologice.

„Mama mea are o pensie de 1.300 de lei [68 de dolari]. O plătesc să îmi coacă pâine după o rețetă veche, fără drojdii. Vecina mea, Matriona, îmi prepară brânză de vaci. Un cioban, Vanea, crește miei doar pentru mine, altcineva îmi crește găini”, spune femeia.

La rândul său, Anatol Botnaru a întreținut inițial mai multe ferme pentru aprovizionarea caselor sale de oaspeți, dar a renunțat la ele în favoarea achiziției produselor de la localnici, pentru că este „greu să le faci pe toate”.

„Este mai cu suflet și mai bine să lucrezi cu sătenii. Uneori, chiar cumpărăm produse de care nu avem nevoie, pentru a încuraja țăranii să își vândă produsele lor. Dar nu luăm produse de la persoane aleatorii. Avem furnizorii noștri, pentru a evita problemele de securitate alimentară”, spune el.

Enlarge

C0119.00_14_43_17.Still001-12
Anatol Botnaru spune că face toate eforturile pentru a-și păstra angajații vara și iarna

Turism cu buget auster

Fostul director al Agenției Turismului, Stanislav Rusu, susține plângerile antreprenorilor din turismul rural despre lipsa sprijinului statului. Actualmente, pensiunile rurale reprezintă „doar startup-uri pentru entuziaști”, spune el. „Atâta timp cât nu avem o abordare sistematică prin care întreprinderile să aibă sprijin din partea autorităților centrale, a autorităților locale și a sistemului bancar, nu va exista o dezvoltare în acest segment.”

Înainte ca Agenția Turismului să își sisteze activitatea din cauza reformei administrative centrale, în 2018, aceasta a făcut lobby pentru turismul rural chiar cu un anumit succes. Agenția a elaborat o modificare legală acum câțiva ani pentru a simplifica procedura ca proprietarii din mediul rural să înceapă să ofere servicii de cazare.

Directorul ANTRIM, Țurcanu, spune că, dincolo de subvenții, statul are alte opțiuni pentru a sprijini întreprinderile de turism rural. „De pildă, o amnistie fiscală pentru primii ani, cu condiția ca proprietarii să reinvestească banii pe care îi economisesc pe taxe pentru dezvoltarea afacerii”, sugerează experta.

Ana Statova a trebuit să se bazeze aproape complet pe resursele proprii pentru a-și dezvolta pensiunea din Congaz. Ea a putut accesa o subvenție de 19.000 de dolari din partea USAID, ceea ce reprezintă aproximativ 5 la sută din investiția totală. Nu a primit nimic de la autoritățile centrale sau locale.

Anumite resurse sunt disponibile din partea statului. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale administrează un fond de 20 de milioane de lei (1,1 milioane de dolari) pentru a stimula atractivitatea turistică a țării.

Există, de asemenea, fonduri alocate pentru a sprijini turismul rural direct. Lilia Dumitraș, consultantă în cadrul ministerului, ne-a spus că statul a pus la dispoziție un program de 450 de milioane de lei în 2017. Acesta are menirea să ofere fermierilor 50% din costul unui proiect, până la 1 milion de lei. Până în prezent, nu s-au plătit bani către solicitanți.

Angajații spun că sunt satisfăcuți, în ciuda salariilor mici

Pensiunea „Gagauz Sofrasi” a Anei Statova are 40 de angajați anul împrejur, ajutați de o duzină de elevi din Congaz în perioada vacanțelor. Potrivit fiicei sale, Larisa, această oportunitate locală de muncă a ajutat-o să îi convingă pe unii săteni să nu plece la muncă în străinătate.

„Avem angajați care s-au întors din Turcia, unde au stat mulți ani. Economia turcă a avut probleme în ultimii ani, iar dolarul american s-a apreciat foarte mult. S-au întors și și-au dat seama că pot câștiga cam la fel, rămânând aici acasă”, spune Larisa Statova.

Personalul câștigă de la 2.500 la 3.000 de lei pe lună, cu mult sub media națională. O angajată a pensiunii din Congaz, Kira, 50 de ani, ne spune că vrea să stea acasă cu apropiații săi. La rândul ei, Matriona s-a întors acasă din Rusia. După anexarea Crimeii, economia Rusiei a suferit din cauza sancțiunilor occidentale.

„Nu reușim să facem curățenie. Avem o mulțime de turiști. Îmi place aici, este o muncă interesantă. Lucrând cu tineri, mă simt mai și eu mai tânără”, relatează ea, fără a se opri din lucru.

Locurile de muncă la pensiune ar putea să aibă și alte beneficii, dar salariile sunt prea mici. Lefurile lunare în sectorul turismului din Moldova sunt în medie de 4.700 de lei, în timp ce salariul brut mediu pe economie a crescut la 6.900 de lei la jumătatea anului 2019.

Anatol Botnaru spune că face toate eforturile ca să își păstra angajații vara și iarna. El are 30 de persoane la pensiunea sa din Butuceni, complexul arheologic Orheiu Vechi.

„Vreau să îi atrag pe săteni să lucreze, în loc să plece în străinătate. Suntem cu toții o familie mare aici”, spune el.

Articolul a fost realizat cu sprijinul Transitions Online, Praga. 

Divertisment

Turist în Moldova: Rezervația Prutul de Jos

Publicat

pe

De către

Cunoscătorii în ale turismului spun că „raiul păsărilor, peștilor și al plantelor”, cum mai este numită Rezervația „Prutul de Jos”, trebuie vizitat neapărat măcar o dată în viață. Și pe bună dreptate. Aici cresc peste 10 exemplare de nufăr alb, numeroase specii de plante acvatice şi de luncă. „Priveliștile și frumusețile de aici rămân în memorie. Cum intrați pe teritoriul rezervației, ciripitul păsărilor, murmurul apei i frumusețile naturii parcă te duc într-o altă lume”, ne povestește ghidul rezervației, Iurie Plăcintă. „Doar aici ai posibilitatea să vezi în Moldova pelicani. Acum două zile când nivelul apei era mai redus, pe lac erau vreo două mii de pelicani”, mai povestește el. 

Iurie Plăcintă ne-a spus că în prezent rezervația este deschisă pentru vizitatori. Doar că la excursiile de pe traseele puse la dispoziția acestora vor putea participa grupuri nu mai mari de trei persoane. 

Unde este și cum ajungi

Rezervația este situată în partea de sud-vest a țării, de-a lungul cursului inferior al râului Prut, între satele Slobozia Mare şi Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateş (România). Ca să ajungi la destinație, de la Chișinău, poți lua autobuzul Chișinău-Giurgiulești. Orarul curselor auto poate fi găsit AICI. 

Prețul biletelor este de circa 125 de lei. Ghidul recomandă să cobori la stația din Slobozia Mare. Aici găsești numărul de telefon al rezervației, ca să fii întâmpinat/ă și condusă la destinație. 

Ce oferă și cât costă

La dispoziția vizitatorilor sunt propuse două trasee – unul terestru și unul acvatic. 

Călătoria cu barca costă 150 lei/persoană. Turiștii care optează pentru traseul terestru vor achita 80 lei/persoană. Pentru toate tipurile de vizitatori se percepe o taxă de 150 lei pentru ghid. Turiștii care vin cu cortul pot face camping în preajma sediului rezervației. Aici se află un izvor de apă potabilă și un foișor unde poți lua masa. Prețul pentru campare este de 50 lei de persoană. 

Locuri frumoase de văzut

Rezervația „Prutul de Jos”, are o suprafață de 1691 de hectare și aproape două treimi din acest teritoriul sunt ocupate de apele lacului Beleu. Cercetătorii spun că lacul a fost format acum 5000-6000 de ani, atunci când cea mai mare parte a Deltei Dunării a fost sub acoperirea Mării Negre.

Acestui complex acvatic îi sunt caracteristice peste 27 specii de peşti, iar lumea păsărilor din Prutul de Jos este reprezentată de peste 196 de specii, dintre care 45 sunt specii incluse în Cartea Roşie. Amfibieni însoţesc drumeţii la tot pasul. Pe teritoriul Rezervaţiei se întâlnesc 7 specii de reptile sau 50% din numărul total de specii de la noi. În funcție de perioada anului, pe lac pot fi observate păsări precum: egrete, cormorani, ţigănuşi, pescăruşi, raţe, gâște, lebede, lişiţe, nagâți, stârci, precum şi coloniile de sute sau chiar mii de pelicani. Apa limpede a lacului  permite observarea cu ochiul liber a lumii acvatice, reprezentată de speciile de: broscăriţă, cosor, lintiţa, săgeata apei, crin de baltă, peştişoara. 

Pe malul gârlei,  spre râul  Prut, căţărată pe crengile arborilor de salcie, se găsește viţa de vie sălbatică, specie inclusă în Cartea Roşie a Republicii Moldova. Pe lângă aceasta se mai dezvoltă un covor verde format din speciile de: zâna florilor de baltă, rogoz, costrei, piperul bălţii. 

Ce spun localnicii/oamenii care au fost

„Natura are nevoie de noi – cum și noi de ea. Un dar, o minunăție imensă, doar că trebuie ocrotită și valorificată de toți noi oamenii, demonstrând dragoste față de tot ce ne înconjoară”,  „Frumuseţe, unicitate, Dumnezeire!”, „O frumusețe rară!”, sunt doar câteva câteva dintre recenziile celor care au vizitat rezervația.

„Toți cei care vin aici rămân profund impresionați! Când veți veni aici, o să vă pară că nu sunteți în Moldova, ci într-o lume aparte!”, ne-a spus la încheiere ghidul rezervației. El ne-a spus că rezervația primește deseori vizitatori de peste hotare, care rămân uimiți de frumusețea florii și faunei de aici. „Avem chiar și clienți permanenți, care odată ce au vizitat acest loc, revin în locurile de neuitat”, ne-a mai spus el.   

Citește mai departe

Divertisment

Moldova găzduiește aniversarea Comunității #Winelover: oaspeți din 11 țări ale lumii descoperă Vinul Moldovei

Publicat

pe

De către

Zeci de membri ai Comunității Internaționale #Winelover, veniți la Chișinău din 11 țări, s‑au delectat cu Vinul Moldovei la un eveniment de bun venit, care a dat startul unei serii de activități organizate cu prilejul celei de-a 8-a aniversări a Comunității Internaționale #Winelover. Aceasta este sărbătorită anual de Valentine’s Day în diverse țări, Republica Moldova fiind selectată prin vot drept gazdă a evenimentului din acest an. Evenimentul cu durata de 4 zile este organizat de Winetours Moldova, cu suportul Oficiului Național al Viei și Vinului, al Agenției de Investiții din Moldova și al Proiectulului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

În cadrul primei degustări, organizatorii și partenerii au prezentat regiunile cu indicație geografică protejată și soiurile de struguri din care se produc vinurile autohtone. Ulterior, participanții au degustat vinuri caracteristice fiecărei regiuni, împărtășind păreri și experiențe senzoriale despre pasiunea lor comună.

Irina Bistrițchi, director-adjunct, Oficiul Național al Viei și Vinului: „Misiunea noastră este de a crea o imagine Vinului Moldovei și de face tot posibilului pentru a îmbunătăți calitatea vinurilor noastre.Sperăm că și Comunitatea #Winelover va savura vinurile autohtone, se va bucura intens de experiența trăită aici și va promova Moldova ca pe o destinație turistică unică.”

Aniversarea #Winelover se desfășoară în țara noastră între 13-16 februarie 2020 și include experiențe unice pentru pasionații de vinuri. Oaspeții din România, Portugalia, Marea Britanie, SUA, Grecia, Elveția, Italia, Ungaria, Australia, Germania, Rusia și Suedia se familiarizează în această perioadă cu Vinul Moldovei, dar și cu oportunitățile de turism enogastronomic din țara noastră.

Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții din Moldova: „Doi ani în urmă am găzduit a 3-a ediție a Conferinței Globale a Turismului Vitivinicol, sub egida UNWTO și mulți au fost atunci sceptici. Străinii se întrebau unde este Moldova și dacă, cu-adevărat, există vin bun aici. Însă după acest eveniment am simțit o mare mândrie când țara noastră a fost poziționată pe harta globală a vinurilor. Noi astăzi avem posibilitatea să ajutăm Comunitatea #Winelover să descopere mai bine ce înseamnă Moldova în domeniul vinicol și nu doar, deoarece vinul este o adevărată cultură. Prin intermediul acestor evenimente credem că vinurile țării noastre vor căpăta o mai mare popularitate, iar Moldova prin destinațiile sale oenoturstice se va alinia la la circuitul turistic global.”

Printre activitățile organizate cu această ocazie se numără vizitarea rutelor vinicole și  renumitelor vinării: Cricova, Chateau Vartely, ATU Winery, Purcari, Mileștii Mici, Asconi, Et Cetera și Castel Mimi. De asemenea, în agenda vizitatorilor sunt incluse degustări cu cele mai apreciate și premiate vinuri ale Moldovei, ghidate de somelieri certificați internațional. Totodată, în cadrul seriei de evenimente, participanții  vor cunoaște țara noastră prin intermediul unor tururi pietonale, organizate prin capitală și prin alte localități ale țării. Astfel, vor descoperi principalele atracții ale Moldovei, dar și farmecul vieții rurale, savurând din bunătățile gastronomiei locale.

Diana Lazăr, vicedirector, Proiectul de Competitivitate din Moldova al USAID: Moldova în sine reprezintă un leagăn al culturii vinicole, or este greu de conceput cetățenii, obiceiurile și tradițiile noastre în disjuncție de acest produs – mândrie națională. Turismul vitivinicol este locomotorul ofertei Republicii Moldova, contribuind astfel la creșterea economică a țării, dar și mai important, la bunăstarea zonelor rurale. În debutul acestui an, Drumul Vinului Moldovei a devenit mai cunoscut datorita unui articol publicat în celebra revistă Lonely Planet, de care suntem mândri. 

De aceea am susținut activitatea comunității #Winelover, care datorită experiențelor trăite aici, va putea duce faima Vinului Moldovei și a Moldovei ca destinație turistică în întreaga lume.”

Comunitatea #Winelover este un grup internațional format din peste 25.000 de membri, uniți de pasiunea pentru vin. Principalul scop al asociației este promovarea culturii de consum a vinului prin mijloace media, rețele de socializare și evenimente educaționale, precum și prin împărtășirea de practici și experiențe, care țin de regiunile vitivinicole din întreaga lume.

Luiz Alberto, fondator, Comunitatea #Winelover, SUA: „Pentru a selecta țara în care celebrăm aniversarea #Winelover desfășurăm anual adevărate alegeri, astfel încât în acest an mii de oameni au votat pentru Moldova. Mă bucur că sunt aici, iar vinurile pe care le-am cunoscut sunt doar de la bune spre excelente. De asemenea, prețurile sunt unele dintre cele mai accesibile din lume. Am fost plăcut surprins de vinăriile pe care le-aveți aici și pot să spun că Cricova este un Disneyland al iubitorilor de vinuri.”

Veronica Tomescu, fondator Winetours .md: Pe parcursul ultimilor ani am promovat tururile vinicole din Moldova la numeroase evenimente internaționale, inclusiv în cadrul comunității #winelover. Și ne bucurăm mult, că urmare a unui voting, Moldova a fost desemnată să fie gazda celei de-a 8-a aniversări a celei mai mari comunității online destinată vinului. Acest eveniment cu siguranță va avea un impact considerabil asupra imaginii țării ca destinație oenoturistică. Oaspeții din cadrul acestui program se vor transforma pe o perioadă lungă de timp în ambasadorii Moldovei în comunitățile unde activează și unde au statut de experți în materie de vinuri și turism vinicol.

La fel ne bucurăm, că astfel am reușit să creăm și o platformă de comunicare și cunoaștere a #winelover-ilor  din Moldova. Suntem siguri că prin eforturi consolidate a întregii industrii și cu suportul partenerilor externi, vom reuși să aducem Moldova în topul preferințelor călătorilor la nivel mondial.

Vinul Moldovei este recunoscut pe piața internațională datorită calității înalte și caracterului unic, confirmate prin sutele de medalii câștigate la competițiile internaționale de profil. Acesta, pe lângă kilometrii de galerii vinicole subterane, podgoriile locale, peisajele impresionante și experiențele rurale memorabile, transformă Republica Moldova într-o destinație turistică autentică, perfectă pentru vizitatorii străini ce călătoresc cu discernământ și caută destinații nealterate de turismul de masă.

Matt Ellis, vizitator Marea Britanie: „Am fost impresionat de selecția de vinuri spumante pe care am găsit-o la Cricova. A fost într-adevăr neașteptat, iar prețurile vinurilor de-aici sunt foarte bune. Știu despre vinurile din Moldova, deoarece am în Londra un magazin de vinuri, ce găzduiește două companii de aici. Am fost curios să vin și să cunosc mai multe vinuri și mai mulți oameni minunați.”

Daniela Buzincu, vizitator, România: „Republica Moldova mi s-a părut întotdeauna extraordinară. Acesta este și motivul pentru care am revenit aici. Nu este prima dată când vin, dar când am auzit că cei din Comunitatea #Winelover sărbătoresc în Moldova mi-am zis că trebuie să mai ajung o dată. Vinurile de aici mi se par diferite, mult mai plăcute și mai prietenoase. Sunt într-adevăr o experiență unică ce trebuie savurată din plin.”

Partenerii evenimentului, Oficiul Național al Viei și Vinului, Agenția de Investiții din Moldova și Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID și Guvernul Suediei, depun eforturi comune constante pentru a crește vizibilitatea produselor și a experiențelor turistice disponibile în țara noastră, conectând Republica Moldova la circuitul turistic global.

Citește mai departe

Divertisment

Orașul scufundat – modul în care Veneția gestionează cea mai gravă criză turistică din Europa

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Criza climatică se lasă tot mai simțită. Aerul devine mai greu de respirat, apele sunt poluate și aproape imposibil de consumat pentru o mare parte a populației de pe întregul glob. Meteorologii folosesc tot mai des atenționările colorate în galben și roșu, iar unele orașe sunt pe cale să dispară sub ape.

Aceasta este și problema Veneției, dar nu singura. Marea problemă a Veneției și a altor câteva zeci de orașe este valul intensiv de turiști, care inundă străzile și sufocă localnicii. Însă, se pare că autoritățile au găsit o soluție.

PE LUNG

Vineri, 15 martie, a fost o zi istorică în Veneția. În fața gării Santa Lucia numărul venețienilor era cu mult mai mare decât cel al turiștilor, caz rar întâlnit. Elevii au fugit pentru câteva ore de la școală, ca să se alăture grevei climaterice globale. Ei țineau pancarte și declarații ironice: „Dacă clima ar fi o bancă atunci ați fi făcut totul ca să o salvați”, „Orașul dispare sub apă”, relatează The Guardian.

Criza este critică, orașul pe lângă faptul că tot mai mult este înghițit de ape, ajunge să se sufoce de valul de turiști. În prezent, orașul pe apă este vizitat anual de circa 25 mln de oameni, iar autoritățile presupun că în 2025, numărul turiștilor va ajunge la peste 38 de mln.

Europa, care este deja cea mai mare piață turistică din lume, a primit 713 mln de vizitatori internaționali în 2018, cu o creștere de 8% față de anul precedent, potrivit Organizației Mondiale a Turismului. În timp ce turismul oferă beneficii economice semnificative – contribuind cu 2 miliarde de euro anual în venituri brute doar la Veneția – activitățile turistice determină orașe precum Barcelona, Amsterdam, Dubrovnik și altele să vorbească tot mai mult despre factorii negativi ai turismului excesiv – degradarea mediului, deranjarea localnicilor, creșterea prețurilor la alimente și chirii, precum și distrugerea locurilor.

În 2016, la Dubrovnik, localnicii s-au indignat când primarul le-a cerut să rămână acasă pentru a evita valul mare de turiști care au venit cu navele de croazieră. De aceea, noul primar, Mato Frankovic, a decis că doar două nave pe zi pot staționa în port, a redus cu 80% numărul standurilor cu suveniruri și a redus cu 30% numărul locurilor în restaurantele din spațiul public.

Numărul prea mare al turiștilor a devenit o problemă care a scos la protest localnicii din Palma de Mallorca, San Sebastian, Praga și Salzburg. Însă, protestul cel mai mare și de impact a avut loc în 2016, când localnicii au îngrădit Canalul Giudecca cu bărci mici de pescuit, pentru a bloca trecerea a șase vase uriașe de croazieră. Mii de oameni au cerut ca aceste nave cu turiști să fie ținute departe de centrul istoric al orașului lagună. Autoritățile venețiene au început să separe turiștii de localnici în timpul perioadelor mai aglomerate.

De asemenea, a apărut o nouă generație de cetățeni și de antreprenori care combină activismul de bază cu inițiative durabile din punct de vedere social, sustenabile pentru salvarea Venției, orășelul în care s-au născut, crescut și de unde nu vor să fie izgoniți de turiști.

„Niciun impozit pentru turiști nu ar mai conta dacă autoritățile locale nu ar depune tot efortul pentru a opri plecarea localnicilor”, opinează Fabio Carrera, omul de știință venețian.

El se referă la faptul că populația Veneției a scăzut, în ultimii 70 de ani, de la aproximativ 175 000 la circa 55.000. Autoritățile au apelat la o soluție pentru a reduce numărul prea mare de turiști și au instituit o listă de amenzi. Pe lângă faptul că fiecare turist trebuie să plătească o taxă de intrare în oraș, iar valoarea acestei taxe depinde de timpul de ședere, turiștii nu pot să se așeze sau să stea întinși pe jos în diverse locuri turistice, cum ar fi treptele catedrale San Marco sau podul Rialto.

Amenda maximă este 500 de euro, cea minimă, 50 de euro. Cei care aruncă lucruri sau resturi de mâncare riscă amenzi între 50 și 200 de euro, la fel fiind sancționați și cei care hrănesc porumbeii. Cei prinși că merg cu bicicleta prin oraș pot fi amendați cu 100 de euro. Însă, Carrera consideră că nici aceasta nu este suficient. Tot mai mulți venețieni pleacă, pentru că alimentele și chiria se scumpesc. Orășelul devine tot mai aglomerat, iar localnicii nu își mai găsesc un loc acasă. Carrera își pune speranțele pe tinerii care nu tac, activ protestează și sunt în căutarea soluțiilor pentru a reduce numărul prea mare de turiști.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie6 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social12 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031