„Cu microbuzele ce facem?”: Microbuzele sunt supraaglomerate, murdare, vechi și nu respectă orarul

Microbuzele sunt supraaglomerate, murdare, vechi, nu respectă orarul, iar șoferii sunt iresponsabili și grosolani, punând în pericol viața chișinăuienilor. Deși promovează soluția de a trece treptat către mijloace de transport de capacitate mare, autoritățile nu au un plan de acțiuni eficient și transparent.

Acestea sunt concluziile cercetării „Cu microbuzele ce facem?”, realizată de PRIMĂRIA MEA.

Cercetarea analizează cauzele problemei, atitudinea chișinăuienilor cu privire la microbuze și tentativele autorităților de a soluționa problema.

Cercetarea indică că deși microbuzele au fost introduse în Chișinău  în anii ‘90 ca o soluție temporară, numărul lor a continuat să crească. Creșterea numărului microbuzelor și goana după profit au generat o serie de probleme în trafic, precum ambuteiajele și accidentele.

În ultimii 5 ani în municipiul Chișinău au avut loc 367 de accidente cu implicarea microbuzelor, în urma cărora au fost traumatizate 719 persoane, iar 18 au decedat. În 65% din cazuri vinovat de producerea accidentului a fost șoferul de microbuz. Autoritățile de la Chișinău abordează fragmentar acest subiect și încă nu au o strategie clară pentru soluționarea problemelor existente în domeniul transportului public.

Cercetarea prezintă rezultatele chestionarului online realizat de PRIMĂRIA MEA pe un eșantion de peste 390 de persoane.

Deși 44,1% din cei care au participat la sondaj au indicat că se deplasează zilnic cu microbuzul, doar 15,6% dintre cei chestionați ar opta pentru acest tip de transport dacă ar avea alternative.

Chișinăuienii au identificat mai multe obiecții privind microbuzele, dintre care: (1) orarul de circulație (nu este accesibil, nu se respectă, microbuzele nu circulă până la ore târzii); (2) atitudinea șoferilor (sunt iresponsabili, nu respectă regulile de circulație, supraaglomerează unitățile de transport, sunt grosolani); (3) aspectele fizice și tehnice ale autovehiculelor (saloanele sunt murdare, distanța dintre scaune este prea mică, nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilități locomotorii, sunt vechi – aproape 70% din numărul total de microbuze au o vechime mai mare de 15 ani, nu sunt ecologice).

Autoarea cercetării Natalia Slepuhin concluzionează că acțiunile întreprinse de autorități nu sunt nici suficiente, nici eficiente. În cazul în care nu vor fi luate măsuri imediate, iar autoritățile vor aștepta ca microbuzele să dispară de la sine, problemele se vor agrava, fiind pusă în pericol securitatea chișinăuienilor.

În acest scop, autoarea prezintă câteva recomandări:

– Elaborarea și implementarea transparentă a unui plan de acțiuni, cu stabilirea condițiilor clare în care microbuzele își vor putea continua activitatea după restructurarea rețelei de transport public;

– Elaborarea, în comun cu cetățenii și operatorii de transport, a unor grafice care corespund necesităților și posibilităților reale;

– Informarea pasagerilor despre activitatea microbuzelor;

– Stabilirea unor mecanisme eficiente de evaluare a calității serviciilor prestate de microbuze și sancționare a celor care nu o asigură.

Pe termen lung, subliniază autoarea, problemele transportului trebuie integrate într-o viziune complexă a mobilității urbane în baza căreia s-ar lua decizii de optimizare, dezvoltare și reorganizare a sistemului de transport al capitalei.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.