Connect with us
"
"

Social

COVID-19 în mun. Chișinău: 12 dintre cei confirmați cu virus sunt din Capitală și suburbiile acesteia

Publicat

pe

PE SCURT

În Republica Moldova sunt înregistrate 36 de cazuri de infectare cu COVID-19. Însă, 12 dintre persoanele infectate sunt din municipiul Chișinău.

Cei mai mulți infectați vin din regiunea sectorului Buiucani.

PE LUNG

12 dintre cele 36 de cazuri înregistrate de COVID-19 sunt din mun. Chișinău. Cazurile sunt repartizate în felul următor: sect. Botanica – 2, sect. Buiucani (dintre care 3 sunt din Durlești) – 5, sect. Centru – 1, sect. Ciocana – 1 și în sect. Râșcani (dintre care 2 sunt din Grătiești) – 3.

Reprezentanții primăriei mun. Chișinău anunță că vor întreprinde o serie de măsuri pentru a preveni răspândirea virusului în rândurile localnicilor, cum ar fi:

  • Transportul public (autobuze și troleibuze) va circula în regim obișnuit;
  • Angajații forțelor de ordine vor monitorizarea stațiilor de așteptare;
  • Transportul public va avea dozatoare pentru dezinfectarea mâinilor;
  • Va fi mărit numărul personalului medical din cadrul Regiei Transport Electric și a Parcului Urban de Autobuze, pentru monitorizarea stării de sănătate a angajaților;
  • Instituțiile medicale vor fi asigurate cu echipamente de protecție, halate, mănuși, măști, ochelari, termometre, medicamente, etc.;
  • Muncitorii din cadrul serviciilor municipale de salubrizare, precum și asigurarea cu echipament de protecție împotriva infecției pentru desfășurarea activităților în condiții sigure, vor fi remunerați suplimentar;
  • Vor fi căutate microbuze care să transporte personalul medical din suburbii și raioanele limitrofe municipiului Chișinău, care activează în instituțiile medicale strategice;
  • Va fi creată o comisie privind gestionarea mijloacelor bănești în scopul identificării necesităților instituțiilor medico-sanitare de achiziționare a produselor necesare.

Menționăm că, în prezent,  în Republica Moldova sunt înregistrate 36 de cazuri confirmate cu COVID-19, iar alte 107 de persoane sunt suspectate. Trei pacienți infectați cu COVID-19 sunt într-o stare gravă, iar o pacientă ar putea fi externată după ce al doilea test va confirma însănătoșirea completă.

„Majoritatea țărilor de pe glob înregistrează această boală care a trecut în fază de pandemie. Noi, cetățenii, nu avem imunitate la acest virus, care dacă nimerește în organismul nostru se multiplică și se dezvoltă timp de 14 zile, perioadă în care putem infecta persoanele cu care interacționăm. Virusul se transmite prin picături (tusă, strănut) și contact, dacă am contaminat mâinile și deja am atins fața, ochii, gura. Ca să rupem acest lanț de răspândire, trebuie să ne izolăm acasă și să spălăm des mâinile cu apă și săpun”, a explicat în cadrul conferinței de presă Stela Gheorghiță, expertă a Organizației Mondiale ale Sănătății.

Precizăm că în Republica Moldova a fost înregistrat primul caz de vindecare totală de coronavirusul de tip nou. Este vorba despre o femeie de 60 de ani, care a fost internată la spitalul „Toma Ciorbă” pe 8 martie. Aceasta  a fost externată, după ce două teste au dat rezultate negative.

La 17 martie, Parlamentul a aprobat, hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada 17 martie – 15 mai 2020. Hotărârea prevede că dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova. Toate dispoziţiile emise de Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova intră în vigoare din momentul adoptării.

De notat că de luni dimineață, toate punctele de comerț din țară, cu excepția farmaciilor, a magazinelor alimentare și a benzinăriilor, și-au sistat activitatea. De asemenea, s-au închis toate piețele, indiferent de tipul de mărfuri pe care le comercializează. La fel, și-au sistat activitatea unitățile de alimentație publică -toate barurile, cantinele, restaurantele, cu excepția celor care au serviciul livrare la domiciliu. Acestea nu vor mai putea găzdui vizitatori, ci doar vor putea efectua livrări.

De asemenea, în noaptea de luni spre marți, 18 martie, traficul aerian a fost sistat în totalitate, iar prin punctele de frontieră terestră, nu vor mai putea intra cetățenii străini, cu excepția celor cu statut diplomatic și a celor care au reședință în Republica Moldova sau care însoțesc transportul de mărfuri.

Jurnalistă și omul cu frumosul, cărțile și dulciurile. Toate animalele sunt prietenii ei. Scrie ușor despre subiecte grele și face fotografii pe care o să le vindem cu mulți bani cândva.

Social

Gherman Pântea, primarul de Chișinău, care a reconstruit oraşul Odessa

Publicat

pe

De către

Unul dintre protagoniştii Unirii Basarabiei cu România la 1918, Gherman Pântea, s-a născut pe 13 mai 1894, în comuna Zăicani, județul Bălţi. A fost primar de Chişinău de trei ori, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost edil al orașului Odessa. Potrivit istoricilor, întreaga viaţă şi activitate ale lui Gherman Pântea se caracterizează „printr-o îmbinare permanentă între mit şi realitate”. Destinul său a inclus în mod curios înrolarea în armata ţaristă în primul război mondial, iar apoi votarea Unirii Basarabiei cu România, numirea în calitate de primar de Odessa de către Ion Antonescu și apoi salvarea de la moarte de către un mareșal sovietic.

S-a născut în familia unui avocat. A urmat şcoala medie din Glodeni şi o şcoală cu profil pedagogic la Cetatea-Albă. O perioadă activează în calitate de profesor. În timpul primului război mondial a fost recrutat în Armata Imperială Rusă, unde a fost decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe. În anul 1916, Gherman Pântea îndeplinea funcţia de translator în statul major al armatei IV, la Roman, pe frontul român.

O nouă etapă în viaţa lui începe odată cu revoluţia rusă din februarie 1917. Se întoarce la Chișinău, unde este unul din inițiatorii Congresului Ostaşilor Moldoveni, la care este ales în calitate de membru al Biroului de organizare al Sfatului Ţării – primul parlament basarabean. Interesant este că pentru aprobarea congresului, Pântea pleacă la Petrograd pentru a se întâlni cu Alexandr Kerenski, şeful guvernului provizoriu rus, dar s-a întâlnit şi cu Vladimir Lenin.(Timpul.md).

La 27 martie 1918 a votat pentru unirea Basarabiei cu România. Din partea judeţului Bălţi a fost ales deputat în Sfatul Ţării. În primul guvern al Basarabiei autonome – Consiliul Directorilor Generali al Basarabiei, ocupă funcţia de Şef al Directoratului Militar.

 La începutul anilor 20 îşi continuă studiile la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. După absolvire a făcut parte din Camera Deputaţilor. 

A deţinut de trei ori funcţia de primar al oraşului Chişinău (1923, 1927–1928 și 1932). Pe perioada mandatului său sunt construite mai multe şcoli, iar în aprilie 1928, la împlinirea a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România, a fost inaugurat monumentul lui Ştefan cel Mare. Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național Mihai Eminescu remarca la un moment dat că în perioada sovietică se spunea că teatrul a fost construit în anii 1953-54 de doi arhitecți sovietici, ceea ce nu e adevărat. Clădirea Teatrului Național din Chișinău era deja ridicată în anii 30, lucru datorat primarului Pântea, care a reușit să convingă Consiliul municipal să aloce 40 de milioane lei pentru construcția acestuia.

După anexarea Basarabiei (iunie 1940) de către autorităţile sovietice Gherman Pântea se refugiază în România.

 În timpul celui de-al doilea război mondial deţine funcţia de primar al oraşului Odessa (1941-1944). A fost numit primar de mareşalul Ion Antonescu în urma unei întâlniri din gara 

Chişinău. Venise într-un oraş care suferise distrugeri mari în urma unui asediu de câteva luni. Istoricul Iurie Colesnic scrie în culegerea „Basarabia necunoscută” că, timp de trei săptămâni, Pântea a reuşit să pună în funcţiune staţia electrică, să pornească uzinele, să reconstruiască edificiile şi parcurile, reparând inclusiv celebrele scări din Odessa, să redeschidă Universitatea şi Opera. „El a ştiut să jongleze foarte abil între militarii români, militarii germani şi partizanii sovietici, fiind o autoritate civilă care a renăscut Odessa din ruine şi în timp de război i-a dat o viaţă mai înfloritoare decât putea să-şi imagineze acest oraş portuar“, menționează autorul (Adevarul.ro). A alocat fonduri importante pentru populaţia săracă a Odessei, fapt pentru care era foarte apreciat de odessiţi, care îl numeau „naş papaşa”. I-a ajutat pe mulţi, inclusiv pe sora mareşalului sovietic Tolbuhin, Elena Rudenko. Aceasta avea nevoie de o intervenție chirurgicală complicată, pe care medicii timpului refuzau să o facă. Atunci, la insistența lui Pântea, renumitul Pavel Ceasovnikov a fost de acord să facă procedura chirurgicală, salvându-i astfel viaţa Elenei Rudenko (Historia.ro).

Din 1944 Pântea se mută la Bucureşti. A fost arestat şi judecat în repetate rânduri, iar în 1946 dosarul lui a fost clasat, la cererea Comisiei Aliate de Control şi, personal, a preşedintelui acesteia – nimeni altul decât mareşalul sovietic Tolbuhin, care i-a mulţumit astfel fostului primar al Odessei pentru că i-a salvat sora de la moarte.

A decedat în circumstanțe misterioase la 1 februarie 1968 la București. Ieşind dintr-un local de lângă casă, pe care îl frecventa adesea, a căzut brusc pe stradă şi a murit.

Citește mai departe

Social

Neesențialii: Istoria unor evenimente anulate

Publicat

pe

De către

Zâmbete, îmbrățișări, muzică bună ce răsună în surdină, copii alergând în jur în timp ce părinții îi privesc nonșalant, sorbind dintr-o limonadă sau o bere rece și discutând cu producători autohtoni, cu prieteni. YardSale este târgul care făcea străzile să bubuie de veselie și oameni inspirați să descopere lucruri noi. Astăzi, străzile tac, copiii privesc strada de la geam, iar părinții lucrează în fața calculatorului, dacă pot.

Pandemia le-a ruinat planurile, a anulat evenimentele, a rupt zilele de pe calendar și s-a așternut tăcerea. COVID-19 i-a făcut pe organizatorii de evenimente să se simtă și mai neesențiali pentru autoritățile care nu s-au gândit la ei.

În seria de interviuri „Neesențialii” vorbim despre cei care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Însă, acum, în timpul pandemiei, sunt lăsați singuri în fața greutăților, devenind aproape invizibili pentru autorități. În al doilea episod de „Neesențialii”, vorbim despre cei care creează voia bună și vin la pachet cu divertismentul. Au avut planuri mari, dar au rămas fără nimic. 

Neesențialii – Evenimente

Ce să faci când nu mai poți organiza evenimente? Ce să faci dacă asta este munca ta? Ce să faci dacă într-o clipă ai rămas fără lucru și atât de neesențial pentru stat? Și în acest episod vorbim despre oameni talentați, inspirați, dar care au devenit atât de neesențiali.

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 22 juni 2020

10 ani de iarmaroc

În acest an, YardSale, iarmarocul unde poți găsi de toate de la haine până la o gamă largă de produse handmade, avea să fie unul cu totul și cu totul special. S-a maturizat, a împlinit deja un deceniu și „părinții” voiau să cheme și mai multă lume și să-i surprindă. Eugenia Boldescu își amintește despre planurile lor cu tristețe. Nu a știut ce ar putea urma. Nimeni nu se aștepta. Au fost luați prin surprindere și tulburați.  

„La 10 mai trebuia să fie ziua cea mare – aniversarea YardSale. Acest an era să fie altfel. Am decis să-l modernizăm, să introducem mai multe activități sociale, să extindem zona pentru copii formând o adevărată tabără de cunoștințe și distracție. Am pus accent pe colaborarea cu designerii locali…”, povestește Eugenia, luată de valul de entuziasm cu care schițau toate aceste idei. 

Pandemia a avut alte planuri. După primele două luni de izolare și urmărit știrile, au anulat și celelalte trei „yard-uri” tematice programate pentru Ziua ecologiei, Sun Dă-i Fest, Food Fest etc. Dar totul brusc s-a oprit. Nimic nu a mai mișcat. Totul a fost închis. Lucrurile au fost adunate în depozit și lăsate acolo, dar nu uitate. „Nu știu cum vom trece peste această criză, fiind doar pe cont propriu”, recunoaște Eugenia.

Criza nu s-a încheiat

Dacă munca ta este organizarea evenimentelor (pe care nu îți mai este permis să le organizezi) este imposibil să obții vreun venit, spune ea. Dar cel mai mult o doare faptul că lucrurile continuă să fie neclare. Autoritățile impun restricții, dar nu vin cu nicio soluție. „Dezamăgirea este mai mult în deciziile evazive ale guvernului, lipsa planului de ieșire din criză, lipsa strategiei de susținere a business-ului legat de evenimente, divertisment, educație, turism, etc”, constată ea. 

Cu toate acestea, Eugenia încearcă să alunge gândurile triste și pesimiste. Ea continuă să viseze la ziua când oamenii se vor aduna și viața va prinde noi culori. „Oricare va fi data, oricum visăm la următorul YardSale”, povestește ea. Pentru că asta e ceea ce le conturează viața, îi dă valoare și îi face fericiți. „Noi suntem o parte a culturii acestei țări și platforma importantă de comunicare. YardSale va reveni, susținut de prietenii, cu noi puteri”, spune Eugenia Boldescu, continuând să privească știrile și să descifreze neclaritățile difuzate de către autorități. 

Citește mai departe

Diaspora

Blocați între două lumi – migranții moldoveni fac tot posibilul pentru a-și câștiga existența

Publicat

pe

De către

Criza COVID-19 a lovit recent și Republica Moldova – o țară cu venituri medii și mici. Fiecare al patrulea cetățean își câștigă permanent sau temporar existența peste hotare, iar pandemia a fost o lovitură grea pentru venituri și siguranța în ziua de mâine.

Printre cei mai afectați sunt migranții circulari: lucrătorii care circulă între casă și țara-gazdă, împărțindu-și viețile în sezoane „la domiciliu” și „la lucru”. Odată cu pandemia de COVID-19, mulți lucrători s-au trezit blocați în unul din aceste sezoane: în Moldova, fără posibilitatea de a se întoarce la locurile de muncă din străinătate care le întrețin familiile, sau într-o țară de peste hotare, fără să poată să lucreze, să trimită bani acasă sau să fie alături de cei dragi.

Enlarge

cristian-caras-Moldova-2
Cristian Caras la muncă

Este și cazul lui Cristian, 31 de ani. În pofida faptului că are studii în administrarea afacerilor, de 11 ani el petrece mai mult timp peste hotare decât în Republica Moldova, economisind treptat pentru o mică afacere de familie – un club de noapte. Cristian lucra în construcții în Germania și petrecea trei luni acolo, iar o lună – acasă, ocupându-se de afacere.

Criza COVID-19 i-a dat planurile peste cap.

„M-am întors acasă la sfârșitul lui martie pentru o lună, ca de obicei. Atunci când a fost declarată starea de urgență, credeam că-mi voi redirecționa eforturile pentru a-mi dezvolta afacerea. Acum, însă, nu pot nici deschide afacerea mea în Moldova, nici pleca în Germania, chiar dacă mai am un loc de muncă acolo”, spune el.

Enlarge

cristian-caras-Moldova-1
Cristian cu familia

Foarte multe persoane trăiesc aceeași incertitudine ca și Cristian, atât în Moldova, cât și în diasporă. În 2019, circa 246.000 de muncitori migranți moldoveni, intenționau sau erau gata să lucreze temporar peste hotare. Aceasta reprezintă circa 27% din populația activă a Republicii Moldova.

Republica Moldova depinde foarte mult de remitențe, având un salariu mediu brut de aproximativ 370 EUR în anul 2019, unul dintre cel mai mic în Europa de Est. Migranții au trimis acasă 1,9 miliarde USD în 2019, ceea ce reprezintă circa 16% din PIB-ul acelui an. Acest fapt poziționează Moldova în topul celor 20 de țări extrem de dependente de remitențe.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), aproximativ două treimi dintre cei 272 de milioane de migranți internaționali din lume sunt lucrători migranți. Aceștia transmit acasă peste 689 miliarde USD anual.

Un sfert din gospodăriile din Republica Moldova s-ar fi situat sub pragul sărăciei, dacă nu ar fi fost remitențele. Întrucât 17% dintre toți migranții au încetat să trimită bani din cauza COVID-19, 37.000 gospodării din Republica Moldova ar putea cădea sub pragul sărăciei – ceea ce înseamnă circa 109.000 persoane.

Din fericire, unii lucrători de peste hotare au putut să-și păstreze locurile de muncă. Anatol Lașcu, un alt moldovean care se află acum în Irlanda, a deprins tainele pregătirii unei pizza, iar acum lucrează 7 ore pe zi la un restaurant. Faptul că produsele alimentare pot fi livrate înseamnă că el încă are de lucru. Pentru Anatol, însă, problema este că nu se poate întoarce acasă. Pentru o vreme, el va putea să-și vadă familia doar online.

Enlarge

anatol-lascu-15
Anatol Lașcu vorbește cu familia lui

„Obișnuiam să-mi văd familia la fiecare trei luni. Însă am primit salariul, iar oficiile poștale funcționează, deci cel puțin pot trimite bani acasă”, spune el.

Enlarge

anatol-lascu-1
Cadourile care încă n-au ajuns în Moldova

Majoritatea migranților bărbați din Republica Moldova pleacă peste hotare pentru a lucra în construcții, agricultură sau în domeniul serviciilor în țări precum Rusia, Israel și în țări europene, în timp ce femeile lucrează ca îngrijitoare casnice și în domeniul serviciilor în Italia, alte țări europene și Israel. Pandemia i-a lăsat pe mulți dintre ei în condiții de muncă precare, mai ales pe cei cu statut nereglementat – fără acces la un venit stabil, servicii de sănătate sau acces la prestații sociale sau de șomaj în țările gazdă.

Din anul 2015, PNUD Moldova, cu susținerea Elveției, a depus eforturi pentru a schimba perspectiva asupra migrației. În loc să o considerăm ca o pierdere a capitalului uman, o privim mai mult ca pe o oportunitate de dezvoltare, în special a zonelor rurale. Am reușit să reorientăm remitenţele migranților de la consumul privat la proiectele de îmbunătățire a serviciilor locale, cu implicarea migranților în procese de dezvoltare locală prin intermediul Asociaţiilor de Băștinași. Circa o cincime din comunitățile din Republica Moldova sunt susținute de migranți prin intermediul remitențelor. Ei susțin inițiativele de dezvoltare, precum iluminarea stradală, infrastructura pietonală și întreținerea drumurilor.

Din cauza impactului pandemiei COVID-19, Banca Mondială estimează un declin de 20% a remitențelor în țările cu un venit mic sau mediu, și de aproximativ 28% în statele din Europa și CSI. Acest lucru va afecta economia Republicii Moldova.

PNUD Moldova a demarat de curând evaluarea impactului socio-economic al COVID-19, din numele Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova, astfel încât să putem susține recuperarea țării din criză. Este evident că în Republica Moldova izolarea a perturbat piața forței de muncă. A afectat considerabil afacerile locale, din cauza scăderii vânzărilor, restricțiilor administrative, accesului restricționat la materie primă și subminării rețelelor de distribuție etc. De asemenea, au fost afectate grupurile vulnerabile, inclusiv cele care se bazau, în mare parte, pe remitențe. Lipsa remitențelor lezează nu doar familiile, dar stopează și activitățile pentru dezvoltarea comunității.

Migrația va continua odată ce vor fi ridicate toate restricțiile de călătorie. Noi vom continua să ne concentrăm asupra valorificării potențialului migrației pentru dezvoltarea țării. Acest lucru presupune colaborarea cu comunitățile locale pentru a le susține pe calea redresării economice prin direcționarea sprijinului diasporei și ajutând migranții să-și utilizeze abilitățile și cunoștințele într-un mod productiv aici, pe piața forței de muncă din Republica Moldova. Nu știm cum va arăta viitorul, însă vom continua să lucrăm asupra consolidării oportunităților acasă.

Autoare: Zinaida Adam, manageră de proiect, „Migrație și dezvoltare locală”, PNUD Moldova

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie5 ore în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

Social7 ore în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social14 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

AlegeriO zi în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

Social2 zile în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031