- URSS a fost o construcție artificială, care s-a prăbușit într-un final, dar încă nu a dispărut.
- Decomunizarea este un proces ireversibil. Cel mai probabil efectul acestei decomunizări va fi resimțit doar peste vreo 10-12 ani.
- Distrugerea simbolurilor comuniste nu este totul. Munca cea mai grea vine după.
Acestea sunt câteva din concluziile ediției speciale ale proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”: care a avut genericul – „Moldova, Ucraina, Georgia: Țări independente sau cioburi de URSS?” Ediția a reunit online formatori de opinie din trei țări post-sovietice – politicianul și analistul politic Oazu Nantoi, Kaha Gogolașvili, directorul Fundației pentru Studii Strategice și Internaționale din Georgia, și Evgheni Magda, directorul Institutului Politicii Globale de la Kiev, membru al Consiliului societății civile de pe lângă MAE.
Moldova
Fostul directorul de programe la Institutul pentru Politici Publice, deputatul Oazu Nantoi, menționează că URSS a fost o violare a bunului simț, o construcție artificială, care s-a prăbușit într-un final, dar încă nu a dispărut. „Urmărind ce se întâmplă în acest spațiu post-sovietic, inclusiv acum în Belarus, am ajuns la concluzia că procesul de destrămare a Uniunii Sovietice, inclusiv în mentalitățile din acest spațiu, se va încheia atunci când – iertați-mi abordarea idealistă – când Federația Rusă va deveni un stat democratic și de drept. Adică trebuie să mai așteptăm încă vreo 20 de ani, dacă e să fim optimiști. Abia atunci, cred, vor dispărea aceste încercări de a reface ceea ce nu poate fi refăcut.”
Cât privește nostalgia exploatată de aripa stânga a politicului, Oazu Nantoi spune că Republica Moldova a apărut pe 2 august 1940 ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, în condițiile în care pe acest teritoriu nu exista un precedent al statalității, așa cum este în cazul Țărilor Baltice. „Nu a existat o dorință conștientizată de independență față de URSS și nici opoziție față de ideologia comunistă. A fost nevoie de decenii, de extinderea Uniunii Europene, a fost nevoie de programul Parteneriatului Estic al UE pentru ca în societatea noastră oamenii să înțeleagă că statul nu este doar un teritoriu”. Potrivit lui Nantoi, trebuie să existe și un sistem de drept, justiția este cea care transformă teritoriul în stat.
„Cu toate acestea vreau să cred că în societate conștientizarea faptului că mai departe nu se poate trăi așa. Adică aceiași oameni trebuie să se unească în jurul unei altei idei, că avem nevoie de o putere onestă și de un stat de drept. Și în jurul acestei idei trebuie să încercăm să organizăm această tranziție de la acest masochism cu nostalgii după trecut, la conștientizarea faptului că suntem stăpânii sorții noastre.”
Ucraina
În luna mai Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev a realizat un sondaj în cadrul căruia ucrainenii au fost întrebați dacă regretă sau nu destrămarea URSS, iar 33% dintre aceștia au răspuns că regretă. În acest context, întrebat dacă ideea de decomunizare ar putea fi o idee națională în Ucraina, directorul Institutului Politicii Globale de la Kiev, Evgheni Magda, a menționat că decomunizarea este un proces obiectiv și necesar. Însă opoziția față de influența rusească hibridă, față de agresiunea rusească este mult mai importantă decât decomunizarea. „Trebuie să înțelegem că ar trebui să fim orientați către viitor, nu doar să încercăm să găsim găsim scuze în trecut”, menționează Magda. Potrivit lui, decomunizarea este un proces ireversibil. Dar, cel mai probabil, efectul acestei decomunizări va fi resimțit doar peste vreo 10-12 ani, adică atunci va apărea o nouă generație, cea de după 2015, după adoptarea legii. Privind decomunizarea aprobată de Rada de la Kiev în 2015, Magda spune că în baza a acesteia au fost redenumite mai bine de 50 de mii de străzi, piețe și parcuri, au fost demontate circa 1300 de monumente ale lui Lenin. Totodată, potrivit lui Magda, este puțin probabil ca să apară în Ucraina vreo putere care să-l interzică pe Nikolai Gogol, Lev Tolstoi sau Mihail Bulgakov. Pentru fiecare națiune componenta memoriei istorice este deosebit de importantă. „Pot spune că în domeniul memoriei istorice, Rusia este destul de agresivă”, mai spune el.
Georgia
Directorul Fundației pentru Studii Strategice și Internaționale din Georgia, Kaha Gogolașvili, spune că Georgia, la fel ca și Ucraina, are o lege privind decomunizarea. Georgia „marchează” pe 25 februarie ziua ocupației sovietice. Este vorba despre ziua când URSS a ocupat Georgia în 1921. Dar distrugerea simbolurilor comuniste nu este totul. „Munca cea mai grea vine după, când simbolurile sunt deja demolate și trebuie construite altele noi. Pentru că poți demola un simbol vechi și ridica altul nou care să fie în aparență nou, dar care în esență să fie același”, spune Gogolașvili.
Potrivit lui, cea mai importantă problemă în Georgia este că niciunul din guvernele care au existat până acum nu a avut un tablou clar despre ce fel de stat trebuie construit și ce înseamnă adevărata democrație. Georgia încearcă să se distanțeze de Rusia, și la propriu, și la figurat, „Ne distanțăm de modelul rusesc de administrare, de modelul rusesc de gândire, care de altfel domină și astăzi în Rusia, și care conține multe foarte elemente post-sovietice”, remarcă analistul. Deși Georgia în ultimii 200 de ani a fost parte a imperiului rusesc, statalitatea a existat aici aproape întotdeauna. „După destrămarea URSS, au rămas foarte puține lucruri cu adevărat rusești. Influența Rusiei asupra Georgiei nu a schimbat societatea, nu a rusificat-o. Georgia poate cel mai bine dintre toate republicile și-a păstrat limba, obiceiurile și identitatea națională”.
„Cred că trebuie să ne ținem împreună , să ne ținem alături de Europa dacă vrem să construim o societatea echitabilă”, a adăugat Kaha Gogolașvili.
De ce Rusia are nevoie să semene „colții de dragon” ai separatismului în fostele state ale URSS?
Oazu Nantoi susține că acestea sunt durerile fantomă ale șovinismului imperialist rusesc, care se transformă într-o politică irațională a unei puteri nucleare. „Este clar că la nivelul societății nu avem stări de spirit anti-rusești ca atare: ruso-fobii și altele. Rusia distruge ideea unei relații normale din Republica Moldova și Rusia. Pentru că simte nevoia să înjosească pe cineva”. Cât privește regiunea din stânga Nistrului, Oazu Nantoi a declarat că „Transnistria este ca o tumoare canceroasă pe corpul statului moldovenesc, pe care nu o putem opera și, respectiv, suntem condamnați să o tratăm”. Potrivit politologului, pentru soluționarea problemei nu există un tratament rapid, ieftin și și bazat pe populism.
Rusia nu a recunoscut Transnistria, republicile Donețk și Lugansk, dar planurile pe care le are Rusia pentru Moldova și Ucraina au ceva în comun, susține Evgheni Magda. Potrivit lui, comparația lui Oazu Nantoi despre Transnistria s-ar putea potrivi foarte bine și pentru cazul Ucrainei. Totodată, susține Magda, pentru Kremlin, raioanele separate ale regiunilor Donețk și Lugansk sunt ca „un aparat GPS pe care vrea să-l implanteze Ucrainei pentru a controla parcursul ei ulterior”. „Pentru a avea posibilitatea de a apăsa pe frână de la distanță sau din sputnik.” Cele două regiuni sunt marionete pe care le folosește Kremlinul în negocierile cu Ucraina. Totodată, în opinia lui, ar fi inoportună ridicarea unui zid la hotarul cu aceste regiuni, întrucât ar provoca manifestări separatiste.și în alte regiuni.ale Ucrainei.
Cât privește Crimeea, anexarea acesteia a provocat o explozie de gândire imperialistă. Celebra frază a lui Alexei Navalnîi: „Crimeea nu este un sandwich” demult nu mai este doar un meme, ci o declarație politică. Aceasta în condițiile în care Rusia refuză categoric să vorbească despre o eventuală reîntoarcere a Crimeii.
Kaha Gogolașvili spune că după ce a recunoscut independența Abhaziei și a Osetiei de Sud, Rusia face tot posibilul pentru „păstrarea acestui cap de pod militar”, pe teritoriul Georgiei. Asta, potrivit lui, pentru a avea posibilitatea de a-și introduce nestingherit trupele și a le menține în Caucazul de Sud. Mai mult, Rusia mizează că va îndepărta Georgia de integrarea euroatlantică, de procesul integrării europene.
Ediția poate fi urmărită pe pagina web a postului de radio Europa Liberă, cât și pe cea de Facebook. Amintim că proiectul multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor” este realizat cu sprijinul Ambasadei SUA în Republica Moldova. Arhiva tuturor dezbaterilor poate fi găsită pe pagina de Facebook a evenimentului.
