La începutul anului 2024 a apărut în spațiul public un nou plan urbanistic zonal (PUZ) care vizează străzile Florilor-Studenților. Compania S.A. „Mezon", care susține proiectul, deține 70% din teren. Beneficiarul final al PUZ-ului este primăria Chișinău.

Totuși, proiectul ridică multe semne de întrebare în rândul cetățenilor, activiștilor civici, urbaniștilor și celor interesați de dezvoltarea orașului. Prima problemă este că aceste clădiri urmează să fie amplasate pe mina pe care se află „Mezon", teren sub care s-au făcut excavații în perioada sovietică. În acelaști timp proiectul presupune clădiri de până la 21 de etaje într-un spațiu restrâns, iar experții spun că asta va crea presiune pe învățământ, pe sistemul de sănătate, pe infrastructura rutieră și, nu în ultimul rând, ar putea scădea calității vieții în zonă.

S.A. „Mezon" se află în sectorul Rîșcani al Chișinăului și este limitată de străzile Studenților, Florilor, Matei Basarab și bulevardul Moscovei. Uzina a fost fondată în 1969 și producea tehnologie microelectronică, cum ar fi circuite integrate și bunuri de larg consum pe baza acestora. De asemenea, uzina producea piese pentru industria aerospațială și de apărare, fiind considerată cea mai mare întreprindere de microelectronice din URSS.

Odată cu destrămarea URSS, activitatea întreprinderii se schimbă. Astăzi, pe teritoriul fostei uzine agenții economici beneficiază de spațiu de depozitare, de comerț angro, servicii auto, fabricarea ambalajelor din material plastic, dar și altele. De asemenea, oficiile din clădirea administrativă se dau în chirie.

În anul 2008, uzina „Mezon” a fost privatizată și cumpărată de compania „Silver Wings” din Singapore, afacere cu 100% capital rusesc. În 2022, aproape 6% din cotele acțiunilor erau deținute și de o companie înregistrată în Cipru.

Astăzi, proprietarii fostei uzine sunt investitorii în proiectul PUZ-ului care a stârnit discuții. Pe terenul privat se propune construcția mai multor clădiri cu apartamente de locuit, precum și:

Clădirea fostei policlinici a uzinei, astăzi abandonată, se vrea demolată și înlocuită cu alte clădiri cu câteva sute de apartamente. Cumulativ, un număr aproximativ de nouă mii de oameni s-ar putea muta în acest complex.

Am mers în perimetrul pentru care s-a propus acest proiect de PUZ. De-a lungul străzii Matei Basarab și Florilor deja există clădiri înalte de 15-16 etaje, construite unele lângă altele, fără spații verzi între ele. „Nu degeaba li se zice ghetouri” spune Andrei Vatamaniuc, co-fondator la Centrul de Urbanism și arhitect.

Am discutat cu Vatamaniuc despre cum va arăta viața Chișinăului, inclusiv cea a sectorului Rîșcani, dacă se va construi un asemenea complex rezidențial pe acest perimetru.

În primul rând, arhitectul spune că există niște beneficii indirecte cum ar fi crearea locurilor de muncă, dispariția clădirilor vechi, însă, potrivit lui, „Chișinăul pierde mai mult decât câștigă”.

Vatamaniuc spune că, în așa mod, pe un petic de pământ, sunt aduși foarte mulți oameni să locuiască. „Asta va genera trafic, deficit de spații de recreere. Va genera presiune pe sistemul medical din zonă, de exemplu. Toate serviciile publice vor suporta o suprasarcină".

Mai mult, Vatamaniuc spune că traiul la înălțime înseamnă un mod sedentar de viață. „Practic, nu ești legat de mediul natural", explică arhitectul. Iar apartamentele care se construiesc astăzi în Chișinău, adaugă acesta, nu sunt foarte calitative și au ferestre într-o singură direcție. Ceea ce înseamnă că dacă te-a umbrit un bloc proaspăt construit peste noapte nu mai ai acces la lumina zilei. „Dacă ești la o înălțime mare și nu prea dispus să ieși afară, atunci toată viața ta o petreci acasă în lumină artificială și fără mare peisaj." Chiar dacă în apropiere există pădure, specialistul presupune că nu va fi în curând amenajată, pentru că necesită investiții pe care orașul nu ar putea să și le asume.

„Viața la o densitate foarte mare nu aduce beneficiu oamenilor și comunităților. Oamenii de acolo nu se cunosc, nu creează relații și asta înseamnă că tu ai un oraș de oameni care nu-s conectați între ei", spune Andrei Vatamaniuc.

De asemenea, am discutat despre faptul că asemenea proiecte reprezintă un pas care duce la ceea că „se centralizează toată țara în Chișinău”, lucru care o să afecteze și mobilitatea din sector și din oraș. „Rîșcani e o intrare importantă în oraș. Partea de nord a țării intră pe aici. Sâmbătă și duminică ieșirile și intrările sunt full (n.red.: pline). Când în zona asta și așa destul de gâtuită, prinsă și tensionată, se mai pun obiecte de tipul acesta, vom simți toată sarcina în 5-10 ani, când nu va mai fi posibil să reparăm ceva", concluzionează Vatamaniuc.

Arhitectul se arată îngrijorat de faptul că sectorul nu mai are un centru în care oamenii să-și petreacă timpul, unde să fie organizate evenimente culturale. „Asemenea uzine cum era Mezon sau Alfa erau esența apariției cartierului. Sigur că acum nu mai sunt aceste locuri de muncă, nici capacități. Dar spațiul acesta trebuie regândit din perspectiva ca el să devină ceva pentru cartierul acesta. Pentru că e un spațiu care poate să dea un nou sens cartierelor. Să creezi așa o infrastructură care să-i facă pe oameni să nu aibă necesitatea să plece în alt cartier pentru muncă, odihnă, sănătate sau educație.”

Pe de altă parte, Vatamaniuc spune că chiar dacă acest spațiu este unul privat, locuitorii zonei sunt primii care vor suferi în perioada de construcție. „Dacă e terenul privat, asta înseamnă că ei decid ce fac cu orașul?”, se întreabă Vatamaniuc.

L-am întrebat pe Vatamaniuc dacă este sigur să se construiască peste mina de sub „Mezon”. Acesta spune că trebuie de făcut expertize tehnice. Însă poate să presupună, din experiența Arenei Chișinău, că riscul de prăbușire ar putea să fie infim pentru actualele clădiri și cele care ar putea să fie construite. „Deja am avut discuții despre Arena Chișinău și nu e o clădire simplă. Aceasta are o fundație care se duce în adânc, are piloni de 12-15 sau chiar 20 de metri. Riscul este infim ca să fie acțiune de acolo, spuneau experții care au lucrat la Arenă”, povestește arhitectul.

Unele dintre clădirile care se vor construite, inclusiv grădinița, vor ajunge să fie amplasate deasupra minei „Mezon". Mai exact, o treime din tot acest complex se va afla pe mină.

Deocamdată, „Mezon" nu a făcut o expertiză tehnică a minei.

Această mină este conectată la Mina Chișinău, însă este gestionată de proprietarii fostei uzine. În 2021 a fost făcut un studiu de fezabilitate care arată că 60% din mina Chișinău a fost inundată. Experții au declarat că risc de prăbușire a minei pe termen scurt nu există. Dar acest risc va fi relevant peste aproximativ 30 de ani, dacă nu se intervine acum în zonele vulnerabile.

În 2023 mina a fost complet desecată. Asta va permite accesul specialiștilor să facă un studiu mai detaliat al zonelor vulnerabile, iar primăriei Chișinău să vină cu intervenții.

Experții au mai scris în concluziile studiului că atunci când vor face planificări pentru construcții și amenajări, trebuie să se țină cont de specificul zonei, „să fie interzisă amplasarea construcțiilor multietajate sau altor construcții masive pe suprafața minei".

Am fost în mina Chișinău să vedem dacă există risc de prăbușire și în ce stare se află. Am discutat cu Sergiu Lungu, miner de profesie, cu studii de doctorat în domeniu. Acesta lucrează de zece ani în mină. Ultima expertiză a minei a depistat trei zone vulnerabile. Una dintre ele, de exemplu, este după strada Studenților spre Universitatea Tehnică a Moldovei, acolo unde sunt căminele. În 2021, când era inundată mina, specialiștii nu au avut deloc acces în acea zonă. Peste drum de această zonă se află „Mezon”.

Intrăm cu mașina în mină și parcurgem vreo patru kilometri. Ajungem la o adâncime de aproximativ de 45-50 de metri. E întuneric și liniște. „Mergeți după mine și fiți atente să nu călcați în părți", ne atenționează minerul. Explică că, chiar dacă mina a fost desecată, în unele locuri nu este suficient de uscat – mai este nămol în care poți să intri de-a întregul.

Trecem cu degetul peste un perete și se ia un fel de praf moale și umed. Nu este mucegai, ne explică administratorul minei. De la umiditate și de la aer, calcarul de pe pereți se dezintegrează.

Administratorul minei Chișinău, Sergiu Lungu, spune că ar putea să mai fie apă sub Mezon și astăzi. De asemenea, acesta ne explică că piatra de sub Mezon este mai slabă, ca duritate, în comparație cu mina Chișinău.

„Eu nu pot să zic că există risc de prăbușire [dacă se construiesc clădirile din proiectul propus]. Răspunsul îl poate da doar o expertiză tehnică concretă”, spune Lungu.

Pe 5 februarie 2024 au fost organizate consultări publice legate de proiect la pretura Rîșcani. Sala a fost plină cu oameni care au ținut să-și expună părerea. Investitorul S.A. „Mezon" a delegat un reprezentant al unei companii din România care a informat cetățenii că în acest moment are loc expertiza minei de sub teren, deși aceasta trebuia să fie făcută înainte de prezentarea proiectului. Acesta a declarat că se creează scenarii de câte clădiri și cum se vor construi în funcție de rezultatele expertizei minei.

La consultările publice nu a fost niciun reprezentant al minei Chișinău care să vorbească despre „mișcările tectonice", „fisurile", „pilierii care se exfoliază", menționați în răspunsul inclus în proiect oferit de către administratorul minei, Sergiu Lungu.

Roman Guneavîi, expert în dezvoltare, a spus în cadrul discuțiilor publice că „proiectul creează probleme adiționale pentru sector". Deși inițiatorii proiectului spun că vor să creeze locuri de muncă în această zonă, Guneavîi vede, de fapt, contrariul - se creează mai puține spații pentru locuri de muncă și se adaugă spații de locuit.

Acesta a ținut să accentueze problema traficului din zonă. „Voi vreți să regândiți strada Florilor. Dar pe strada Matei Basarab poți să stai zece minute ca să ieși din intersecție. Vreți să puneți semafor, ce o să schimbe el? Voi creați mai multe probleme și le intrați în voie dezvoltatorilor imobiliari", le-a spus Guneavîi celor de la Institutul Municipal de Proiectări „CHIȘINĂUPROIECT", care au făcut proiectul PUZ-ului.

Ulterior, într-o postare pe rețelele sociale, Guneavîi a spus că „majoritatea participanților la audiere au aplaudat în mod activ și «s-au bucurat de proiect» într-o manieră organizată", sugerând că ar fi fost aduși organizat oameni care să susțină proiectul.

În afară de susținătorii proiectului, consilieri municipali și alte persoane interesate de subiect, la audieri au venit și locuitorii zonei. Ei au spus că nu vor să fie implementat acest proiect. Un locuitor al clădirii ilegale de pe strada Florilor a povestit cum este afectată viața zonei astăzi și cum ar putea proiectul propus să o îngreuneze.

„În clase sunt câte 36 de copii. Grădinițele sunt sufocate. Oamenii care cumpără apartamente sunt tineri care vor face câte doi-trei copii. Toți acești copii trebuie duși la școală. Dimineață mă pornesc pe strada Florilor spre liceu și până la cerc [de la Tipografie] e ambuteiaj. Voi nu o să puteți spune nimănui să stea acasă, în pătrățel, și să tacă", spune Ion, locuitor al sectorului Rîșcani.

Totodată, acesta a atins subiectul fostei policlinici abandonate care are un spațiu verde alături. „Până acum ne fugăreau de acolo. Noi ne ucidem unul cu altul, noi ne batem pentru că noi nu avem unde ne parca, pentru că așa a construit compania, pentru că așa le-a dat voie primăria", spune bărbatul căruia compania de construcții i-a vândut apartamentul și i-ar fi promis anumite comodități, care însă nu există până azi.

Autoritățile au declarat că vor urma și alte consultări publice, iar activiștii civici vor acționa pe toate căile pentru a împiedica votarea proiectului.

Text de Georgeta Carasiucenco
Editare de Patricia Mihailă
Fotografii de Tatiana Beghiu
Ilustrație de Dana Dubălaru