Connect with us
"
"

Cultură

Cei despre care povestim la străini cu mândrie

Publicat

pe

Muzică, teatru, sport, dansuri, pictură sunt doar câteva domenii în care s-au remarcat mai mulți tineri din Republica Moldova care ne-au dus faima în lumea întreagă. Moldova.org și-a propus, la sfârșit de an, să facă topul moldovenilor talentați care au fost îndrăgiți de oamenii de pe întregul glob.

Valentina Naforniță este o soprană de operă din Republica Moldova. Este renumită în special pentru interpretarea operelor de Mozart și repertoriului Bel Canto. Ea a fost pasionată de muzică încă din copilărie. A început să studieze canto, vioara și dansul. A absolvit Colegiul de Muzică Ștefan Neaga din Chișinău în 2006, după care a obținut diploma de master în operă la Universitatea Națională de Muzică din București. Valentina Naforniță are în palmaresul ei numeroase premii, cel mai important dintre acestea fiind BBC Cardiff Singer of the World obținut în anul 2011, la vârsta de doar 24 de ani, alături de Premiul „Esordienti” („Tineri la început de carieră”), la cea de-a LXII-a ediţie a Concursului Anual pentru Tineri Artişti de Operă (Asociazione Lirica e Concertistica Italiana, 2011), dar şi Premiul de Excelenţă la Concursul Trofeul „Ion Dacian” Bucureşti. De asemenea, Naforniță a devenit membră a ansamblului din Wiener Staatsoper, unde a debutat în rolul Papagena din Die Zauberflöte. Valentina a cântat în mai multe roluri principale, care au făcut-o renumită și apreciată. Ea e o adevărată primadonă a Operei de Stat din Viena. La ora actuală, este una dintre cele mai populare și cotate cântărețe de operă din lume, promovându-și țara prin succesele obținute, căci de fiecare dată când iese pe  scenă este anunțată în calitate de cântăreață de operă din Moldova. În prezent, ea locuiește în Vienna cu soțul ei, baritonul Mihai Dogotari. Este patroana CCF Moldova, o organizație care ajută copiii nevoiași din Moldova.

Ion Lazarenco este moldoveanul care a traversat înot, din prima încercare, cele 7 strâmtori: analul Nordului, Strâmtoarea Cook, Canalul Molokay, La Manche, Canalul Catalina, Strâmtoarea Gibraltar, Strâmtoarea Tsugaru. El candidează la Premiul Nobil pentru Pace. Timp de trei ani consecutiv, el a fost declarat „cel mai bun înotător al Irlandei”. Înotătorul moldovean este stabilit în Irlanda deja de 22 de ani, iar numele lui este cunoscut în întreaga lume. Deși are succes peste hotare și a reușit o performanță unică, moldoveanul susține că este copleșit de tristețe de fiecare dată când revine în R. Moldova. Deși este stabilit în Irlanda, sportivul înoată în calitate de cetățean al Republicii Moldova și atrage atenția comunității asupra conflictului transnistrean. Primul său proiect a fost „Înotul de Pace de pe Nistru”, la o distanță de  240 km, parcursă în 8 zile, în scop caritabil. Un alt proiect realizat cu mesaj de pace și prietenie este proiectul „Nistrul unește Moldova”. Ion Lazarenco a adus de-a lungul anilor mai multe ajutoare pentru familiile nevoiașe din Republica Moldova. Înotătorul moldovean este cel de-al optulea om din lume care a reușit să traverse înot cele șapte strâmtori.

Cezara Kolesnik este o pictoriţă din Republica Moldova, care a cucerit inimile oamenilor din întreaga lume cu portretele din care te privesc niște ochi mari de copii. Cezara a absolvit Colegiul de Artă Alexandru Plămădeală din Chişinău, după care şi-a continuat studiile la Universitatea Sorbona din Franţa. A locuit mai mulţi ani la Paris, iar în urmă cu șase s-a stabilit cu traiul la Bruxelles. De la începutul anului 2012, picturile Cezarei au fost expuse în mai multe ambasade moldovenești în Europa.

Radu Albot este tenismenul nr. 1 din Moldova. El a intrat în lumea tenisului în urmă cu 20 de ani. Sportul, pe care-l practică de mai bine de două decenii, l-a învățat multe lucruri. A aflat ce înseamnă să fii independent la 14 ani, când a plecat pentru prima dată singur într-un turneu. A învățat să se descurce singur când nu are pe nimeni apropiat alături. Iar un bonus mare la aceste lecții, a fost faptul că a călătorit foarte mult, iar acum se poate lăuda cu prieteni în aproape fiecare părticică a lumii. A reprezentat Moldova din copilărie. La toate turneele internaționale a jucat pentru Moldova. La 27 iulie 2015, Radu Albot a intrat în TOP 100 ATP la simplu, devenind primul și singurul moldovean care a reușit această performanță.

Viorel Mardare  a fost un regizor și un cineast moldovean, cunoscut pentru promovarea imaginii Republicii Moldova în lume, mai ales pentru filmulețul „Go on. Fruits from Moldova”. În 2004 a absolvit Facultatea de Jurnalism și Știinte ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova, ulterior și-a făcut studiile la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, specializare Regie Film, absolvind în anul 2008. Viorel Mardare a devenit cunoscut în Republica Moldova, dar și în străinătate datorită numeroaselor filmulețe de promovare a țării, dar și pentru creația originală în arta filmului publicistic, fiind, de asemenea și autorul mai multor pamflete, editoriale și cronici de presă în care a ridiculizat societatea moldovenească și valorile false promovate.

Tatiana Țâbuleac este scriitoare din Republica Moldova. Timp de 8 ani a lucrat ca jurnalistă la Pro-TV Chișinău, după care s-a stabilit la Paris unde lucrează în comunicare. În 2016, a publicat un volum de proză scurtă, „Fabule moderne”, iar în 2017 primul său roman – „Vara în care mama a avut ochii verzi”. Lucrarea a avut un succes răsunător, fiind distinsă cu premiul pentru proză al revistei Observator cultural. „Grădina de sticlă”, a treia sa carte, a apărut la editura Cartier în mai 2018. În acest an, ea a devenit câștigătoarea Premiului European pentru Literatură.

Igor Cobileanski este scenarist, regizor de teatru și film din Republica Moldova, reprezentant al generației tinere de cineaști. A debutat ca actor în anul 1988 la studioul Moldova-film în filmul „Durerea”, ecranizare a romanului omonim de Vladimir Beșleagă, înterpretând rolul principal. A urmat cursurile Facultății de Regie Film și TV din cadrul Academiei de Teatru și Film din București (1991-1995). Reîntors în Republica Moldova după absolvirea facultății, este angajat ca prezentator TV. Începând din anul 2001, Igor Cobileanski lucrează ca regizor și realizator de programe la OWH TV Studio. În afară de activitatea de televiziune, Igor Cobileanski desfășoară o intensă activitate ca regizor de filme documentare și filme artistice de scurt metraj. În anul 2001, devine membru al Uniunii Cineaștilor din Moldova. Filmele lui s-au ales cu premii importante în țară și peste hotare. În anul 2015, filmul realizat de Cobâleanski „La limita de jos a cerului” a fost inclus în lista oncurenților pentru premiile Oscar. Deși nu a câștigat, a fost o performanță importantă pentru regizor. La începutul anului, producția lui Igor Cobileanski, „Hackerville”, a luat 7 premii la cea mai importantă competiție de seriale TV din Germania, Grimme-Preis 2019.

Paula Erizanu este născută la Chișinău, în 1992. Și-a făcut licența în Istorie și Literatură la New College of the Humanities, Londra, iar masteratul – în jurnalism, la City University, Londra. A debutat cu non-ficțiunea „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o” (Cartier, 2010), căreia i-a fost acordat Premiul UNESCO Germania și Buchstiftung Pentru Cea Mai Frumoasă Carte a Lumii în 2011. În 2015 a publicat volumul de poezie „Ai grijă de tine” (Charmides). A scris pentru ziare și reviste din Moldova (PUNKT), România (Observator Cultural) și Marea Britanie (The Guardian, The Architectural Review, Dazed, Wallpaper ș.a.). În prezent, Paula este editoră în cadrul revistei online „The Calvert Journal”. Recent, ea a fost nominalizată, alături de de alte cinci jurnaliste internaționale, la categoria „jurnalism cultural” în cadrul concursului „Words by Women”.

Concertino este o trupă formată din oameni creativi, al căror obiectiv este să promoveze acordeonul ca instrument pentru mai multe genuri muzicale. Prima repetiție a avut loc în 2003, iar de atunci, umăr la umăr, echipa lucrează la perfecționarea abilităților muzicale. În 2006, trupa a primit premiul Castelfidardo. Acest eveniment a devenit un impuls care a aprins o pasiune creativă pentru muzica reală. Din acel moment, echipa a ocupat primul loc și a câștigat premii la festivalurile organizate în întreaga lume: în Canada, Coreea de Nord, Italia, Rusia, Austria, Cehia etc. În aceeași perioadă, membrii trupei au făcut cunoștință cu marele maestru de acordeon Frank Maroc și Richard Galliano. Fiecare concert al trupei Concertino este unic prin divertismentul, energia creativă a muzicienilor.

Victor Viorel Bologan este un șahist cu renume din Republica Moldova. La vârsta de aproximativ 7 ani, Viorel a învățat să joace șah, fiind îndrumat de tatăl său. Mai târziu, în toamna anului 1981, a început să frecventeze antrenamentele. După 3 ani, la finele anului 1984, i se acordă deja titlul de candidat de maestru. Ulterior, în fiecare an reușește să atingă tot mai multe culmi în lumea șahului și să devină tot mai apreciat în întreaga lume. Dacă la 1 ianuarie 1992 este clasat al 52-lea în clasamentul Federației Internaționale de Șah, atunci la 1 aprilie 2005 a urcat pe locul 18 în lume cu un total de 2700 puncte ELO. Timp de 7 ani a evoluat în liga germană pentru echipa din Dresda. Pe parcursul anilor 1993-1995 a apărat culorile clubului din Belfort (Franța). În perioada 1995-1997 a jucat pentru clubul „Tattransgaz” din Kazan, cu care în 1996 a devenit câștigător al Cupei Campionilor Europeni.  În 2002 și 2004 a apărat culorile secționatei Moldovei de șah la Olimpiadele de la Bled (Slovenia) și Calvia (Spania), jucând la masa întâi. Echipa a obținut locul 31 în 2002 și locul 36 în 2004. În clasamentul Federației Internaționale de Șah din iulie 2014, Bologan era cotat cu un punctaj Elo de 2654, care îl poziționa pe locul 98 în lume, fiind și cel mai bun din Republica Moldova. Cel mai mare succes al său până în prezent îl constituie câștigarea turneului Sparkassen 2003 Tournament din Dortmund, Germania, din 2003, când s-a plasat înaintea unor șahiști mult mai bine cotați decât el, precum au fost Vladimir Kramnik, Viswanathan Anand și Peter Leko. Bologan a câștigat în anul 2005 Canadian Open Chess Championship.

Codreanca este un club sportiv de dansuri, apreciat în întreaga lume. Acesta a fost fondat în anul 1973. În anul 1978 colectivului „Codreanca” i s-a conferit titlul „Colectiv Popular”, iar în 1988 – „Colectiv Emerit”. Din 1990, Codreanca participă cu regularitate la Campionate Mondiale și ale Europei. În anul 1991, clubul sportiv de dans  a primit premiul mare la Campionatul deschis din Germania. Codreanca a reuşit să cîştige campionatele mondiale la dansuri sportive în anii 1998, 2000, 2003, 2008 și 2009 , iar de patru ori – au fost campioni ai Europei: 1998, 2000, 2003 și 2006. În 2011 Codreanca a cîștigat Medalie de aur la Campionatul Mondial de Tineret la dans sportiv.

Dan Olaru este un arcaș din Republica Moldova. A început să practice sportul la vârsta de 11 ani. A reprezentat țara la Jocurile Olimpice de vară din 2012, participând la proba de individual masculin. Dan a fost cel mai tânăr sportiv din lotul național și portdrapelul Moldovei la cea de-a XXX-a ediție a Jocurilor Olimpice. La ai săi 15 ani, pe atunci, Dan Olaru l-a învins pe arcașul american, Jake Kaminschi și pe britanicul în vârstă de 38 de ani, Terry Simon, stabilind un record național cu 654 de puncte obținute la Londra 2012. Tânărul este deținătorul mai multor titluri, printre care cel de vice-campion mondial junior 2016 și vice-campion European la tir cu arcul în toamna anului 2018, la care sportivul moldovean a cucerit medalia de argint la competiția din Polonia.

Jurnalistă și omul cu frumosul, cărțile și dulciurile. Toate animalele sunt prietenii ei. Scrie ușor despre subiecte grele și face fotografii pe care o să le vindem cu mulți bani cândva.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Social

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

57 cazuri noi de infectare și șapte decese

57 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 2 în Transnistria. Toate cazurile sunt cu transmitere locală. Acestea au fost confirmate în urma procesării a 551 de teste. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 19 439 cazuri, a anunțat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În total, până la ziua de astăzi, s-au tratat 12 793 persoane.

Totodată, ministerul a informat despre înregistrarea altor șapte decese provocate de COVID-19. Cea mai tânără vicitimă avea 40 de ani, cea mai în vârstă – 75 de ani. Bilanțul deceselor a urcat la 649.

Ministerul Educaţiei a propus şapte modele pentru începutul anului de studii 2020-2021

Ministerul Educaţiei a propus pentru consultări publice şapte modele pentru începutul anului de studii 2020-2021. Ministrul Igor Șarov a precizat că soluţiile sunt diferite pentru fiecare şcoală, iar fiecare instituţie de învăţământ va lua deciziile corespunzătoare. Modelul 1 presupune – prezența fizică a tuturor elevilor, cu respectarea măsurilor de prevenire COVID-19. Lecțiile vor dura câte 30 de minute, pauzele vor fi mai mari, vor fi  create mai multe intrări și ieșiri în școală; modelul  2 – învățământul în 2 schimburi. Clasele primare și cele gimnaziale vor avea prioritate pentru primul schimb; modelul 3 –  învăţarea combinată.  Va avea loc împărțirea în zile de prezență și în comunicare la distanță.De ex, luni, miercuri și vineri – prezența claselor primare. Clasele gimnaziale: marți, joi și sâmbătă – prezența la școală, restul -online; modelul 4 – învăţarea de tip hibrid, pe grupe, zilnic, Aceasta presupune împărțirea clasei în 2 grupe;  modelul 5 – învăţarea alternantă, săptămânal. Elevii din clasă vor fi împărțiți în jumătate. Astfel, o săptămână vor studia de la distanță, apoi o săptămână în sălile de clasă.  modelul 6 – învăţarea la distanţă de tip online şi modelul 7 – învăţarea mixtă, care presupune îmbinarea a 2 sau mai multe modele propuse mai sus.

Cetățenilor Republicii Moldova nu le este permisă intrarea în Ungaria

Ambasada Republicii Moldova la Budapesta a informat despre modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul Ungariei. Noile măsuri vizează clasificarea statelor de proveniență a resortisanților pe trei categorii – roșu, galben şi verde şi limitarea, în consecință, a trecerii frontierei de către persoanele care sosesc din aceste țări, respectiv: zona verde – intrarea permisă fără restricții, zona galbenă – intrarea permisă cu restricții și zona roșie – intrare interzisă.

Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile ungare, Republica Moldova a fost inclusă pe lista statelor roșii și, în consecință, cetățenilor Republicii Moldova nu le este permisă intrarea în Ungaria.  În categoria roșie au fost incluse următoarele țări: Albania, Bosnia și Herțegovina, Belarus, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, precum și alte țări din Asia, Africa şi America de Sud. Traficul de tranzit şi transportul de mărfuri fac excepție de la aceste reguli, precum şi deplasările oficiale, totodată, controlul sanitar poate avea loc şi în asemenea cazuri.

Premierul Chicu: Dacă ne ducem la Orheiland, în Italia nu ne ducem

Premierul Ion Chicu a declarat, după ședința dconducerii de vârf a țării, că restricțiile impuse de situația pandemică se vor menține atâta timp cât situația „nu revine sub control în Europa și la noi”. „Noi, ca societate, cetățeni, trebuie să manifestăm responsabilitate pentru că atâta timp cât noi nu vom respecta regulile, vom prefera să mergem în microbuze și autocare la Orheiland, calea în Ungaria și Italia nu poate fi deschisă… Dacă noi nu o să respectăm vom sta închiși în căsuța noastră. Putem să ne indignăm cât dorim, putem să blamăm Guvernul, putem să blamăm miniștrii, dar dacă nu respectăm, dacă ne ducem la Orheiland, în Italia nu ne ducem, asta trebuie să o înțelegem”, a menționat Chicu. Mai mult, premierul nu a exclus reintroducerea restricțiilor în domeniul HoReCa. „În Europa se introduc restricții, inclusiv HoReCa, inclusiv alte activități, din păcate va trebui să o facem și noi dacă ajungem în această situație”, a mai spus premierul.

458 cazuri de infectare și șapte decese

458 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în zilele de sțmbătă și duminică în Republica Moldova. Dintre acestea 18 cazuri au fost confirmate în Transnistria. Toate cazurile au fost înregistrate în urma procesării a 2814 teste. Astfel, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 19 382 cazuri.

Din numărul total de cazuri din cele două zile, 31 sunt lucrători medicali. Până duminică, 12 667 persoane au fost tratate de COVID-19. Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat despre înregistrarea a șapte decese.  Astfel, bilanțul vitimelor răpuse de COVID-19 a ajuns la 642.

Citește mai departe

Social

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Publicat

pe

De către

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat cu persoanele deportate și copiii lor. Descoperirile și destăinuirile au motivat-o să lanseze deportari.md – locul unde poți auzi chiar de la supraviețuitori poveștile lor. Acest website a fost dedicat, spune experta, anume scopului de a conserva memoria și a trezi conștiința celor care încă nu cunosc această pagină din istoria noastră.

De ce deportările au avut loc?

Violenţa şi represaliile au fost modalităţile sigure prin care puterea sovietică îşi putea impune voinţa de a construi socialismul într-un timp record într-un spaţiu străin. În opt ani de putere sovietică (1940-1941 şi 1944-1951), în RSSM au fost operate trei valuri de deportări masive de populaţie şi, zilnic, arestări și exilări singulare sau în grup. S-a dat lovitura asupra tuturor categoriilor sociale incomode şi antisovietice prin mentalitate, mod de trai şi aspiraţii. Putem califica aceste trei valuri de deportări ca o ofensivă totală împotriva populației din RSSM: ofensiva politică (deportarea din 1941), economică (deportarea din 1949) şi spirituală (deportarea din 1951).

În cadrul dezbaterii la Europa Liberă ați declarat că timp de mulți ani nimeni nu a avut acces la arhivele despre deportări. Cum era ascuns acest adevăr și ce ați descoperit în arhive?

Subiectul deportărilor era unul tabu pentru pseudo-istoriografia sovietică. Arhivele erau închise atât pentru istorici, cât și pentru cei care au trecut prin deportări. Scuza de bază era că aceste dosare sunt secrete timp de 75 de ani. În al doilea rând, protecția datelor cu caracter personal ale celor care au participat la operațiunile de deportare și care încă mai erau în viață. În al treilea rând, veșnicul motiv, invocat chiar și astăzi de unii, de a nu ridica problema căci este foarte dureroasă, iar societatea nu e pregătită să discute deschis, să depășească animozitățile. Eu, însă, am insistat să cercetez dosarele elaborate de KGB și completându-le cu mărturiile celor care au supravieţuit calvarului sovietic am scos în relief o nouă faţetă a „raiului” sovietic. În ansamblu, documentele de arhivă conturează, cu lux de amănunte, un tablou istoric lugubru – Basarabia deportată.

Cum au trăit cei deportați, departe de casă și ce au găsit când s-au întors? 

Lăsându-şi gospodăriile moştenite din tată-n fiu, deportaţii au fost supuşi unui tratament dur, inuman și înjositor, atât pe drum, cât şi în localităţile unde au fost distribuiţi: în Kazahstan și în Siberia, regiunile Kurgan, Tiumen, Irkutsk, ţinutul Altai ș.a. Viaţa deportaţilor a fost foarte grea şi cu multe lipsuri. Coloniile speciale, de regulă, erau construite în locuri aproape nepopulate, în taigaua de nepătruns ori în locuri mlăştinoase. Doar o mică parte din deportaţi a avut condiţii satisfăcătoare de trai, marea majoritate însă a îndurat foame şi a locuit în barăci, de regulă mai multe familii într-o încăpere, în frig şi condiţii antisanitare. 

Dintr-un raport al NKVD cu privire la activitatea de muncă a coloniștilor speciali din ţinutul Krasnoiarsk aflăm că în colhozul „Stahanoveţ” spaţiul locativ ocupat de deportaţi era de 1,5-2 mp de persoană; în raionul Bogotolsk deportaţii erau cazaţi în barăci atât de înghesuit, încât, în loc de paturi, au fost construite laviţe, încăperile fiind murdare şi nereparate, şi ca urmare, se înregistrau cazuri de îmbolnăvire. În anul 1949, în localitatea Erbas, regiunea Tobolsk, într-o baracă de 130 mp şi în localul şcolii de 90 mp au fost cazaţi 197 de oameni, fiecărei persoane revenindu-i câte 1,1 mp de spaţiu locativ. În sectorul de pădure Lebedevka, regiunea Tiumen, într-o baracă de 98 mp au fost cazate 28 de familii (75 de persoane), fiecărei persoane revenindu-i câte 1,3 mp de spaţiu locativ. În majoritatea cazurilor, în barăci nu erau paturi, mese sau scaune şi deportaţii dormeau pe podea.

Pentru a se deplasa dintr-o localitate în alta, deportaţii erau obligaţi să obţină permisiune de la comenduirile speciale ale NKVD şi să se prezinte o dată sau de două ori pe lună la aceleaşi comenduiri pentru a se înregistra.

Deportații, indiferent de vârstă și capacitate, erau obligaţi să lucreze la întreprinderi forestiere, piscicole, de construcţii, miniere, în colhozuri, sovhozuri etc. 

Viaţa deportaţilor a fost un calvar, să spunem că a fost grea înseamnă să nu spunem nimic. Și aici mă refer nu doar la perioada deportării propriu-zise, dar și după așa-zisa „reabilitare” și permisiunea de a părăsi locurile de grea suferință. Eticheta de „dușman al poporului”, „colaborator”, „chiabur”, „spion” a fost mereu prezentă în dosarele care se păstrau în structurile ideologice sovietice și se perpetuau la toate instituțiile. De exemplu, dacă un copil de deportat dorea să urmeze studii universitare sau să obțină un loc de muncă mai bun, dosarul său conținea informația de la KGB precum că părinții lui sunt „dușmani ai poporului” și lui i se refuza admiterea sau promovarea la muncă. Criteriile acestea au constituit și o instigare la ură între anumite straturi sociale, localnici și cei veniți din alte regiuni ale URSS, pentru că se făcea o discriminare vădită și înjositoare.

Cine erau de fapt acei „turnători” și cum au reușit sovieticii să-i facă pe vecini să se trădeze unii pe alții? 

Deşi directivele veneau de la Moscova, cei care le-au executat au fost din Basarabia. Multe dosare descriu felul în care autohtonii colaborau cu serviciile secrete sovietice. Unii dintre ei au transformat colaborarea cu bolşevicii într-un serviciu profitabil, în dependenţă de interesul lor personal. Cele mai oribile sunt actele de denunţare din partea persoanelor apropiate, a rudelor şi a prietenilor.

În al doilea rând, mulţi dintre localnici, indiferent de etnie, s-au văzut siliţi să se încadreze în structurile bolşevice. Unii oameni au făcut acest pas din frica de a nu fi deportaţi. Dar cel mai important, acești oameni sunt și ei victime ale regimului sovietic, pentru că au decăzut în așa hal și au comis sau au fost parte la executarea crimelor odioase împotriva omenirii.

Cum au reușit autoritățile sovietice să rămână cu fața curată în pofida terorilor pe care le-au comis asupra moldovenilor și nu numai?

Sistemele totalitare au o mașinărie întreagă de a se impune forțat, fără a ține cont de drepturile și libertățile omului, dând impresia că sunt susținute de popor. Aceasta, însă, este o iluzie, care se destramă mai devreme sau mai târziu. În linii mari, sistemul sovietic s-a impus prin teroarea organizată, represiunile continue, lipsa de transparență, coruperea oamenilor și șantajarea lor, cenzura și lipsa de libertăți, menținerea omului în „pușcăria popoarelor”, crearea „omului sovietic”, iar în regiunea noastră și prin faimoasa tactică de Divide et Impera (dezbină și condu). În final, însă, totul s-a prăbușit. 

Ce lecție ar trebui să învățăm din această tragedie?

Multe lecții, care, odată cu trecerea anilor, se developează, se conturează tot mai bine. Până la acest moment, cam acestea ar fi, în viziunea mea:

  • Nici un imperiu, nicio putere nu e veșnic/ă, totul are un început și sfârșit. Mai ales ceea ce e construit pe sânge, minciună, defăimarea valorilor general-umane. Imperiul sovietic a căzut, teroarea a fost condamnată și declarată crimă împotriva umanității. 
  • Printre străini nu este deloc ușor, dar printre ai tăi este insuportabil, dacă ei sunt trădători. 
  • Memoria este un organism viu care trebuie alimentat, întreținut și îngrijit, ca un component indispensabil al identității umane, naționale, universale. 
  • Dialogul dintre generații este foarte important și asigură transmiterea memoriei, identității și moștenirii culturale intangibile care ne este cartea de vizită.
  • Democrația se câștigă în fiecare zi, este foarte fragilă și nu suportă neglijență sau pasivitate.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri3 ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social7 ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Social11 ore în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică3 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031