Connect with us

Opinii

Ce spun internauții despre investirea lui Corneliu Gurin

Publicat

pe

Corneliu Gurin, fostul procuror general al Republicii Moldova, a fost numit ieri, 11 decembrie, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Gurin va ocupa această funcție timp de șase ani.

Curtea Constituţională se compune din șase judecători: doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerea de a-l numi pe Gurin în funcția de judecător al Curții a venit din partea lui Victor Micu, președintele CSM. Vineri, 14 decembrie, la ședința Parlamentului, judecătorul nou-numit la Curtea Constituţională va depune jurământul în faţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Această nouă numire a uimit pe mai mulți internauți. Aceștia s-au arătat deranjați de felul în care a fost propus și acceptat noul judecător, după o zi de la demiterea precedentului.

Andrei Lutenco, reprezentantul Centrului de Politici și Reforme:

Prin prezentul status, eu totusi o sa ma mir de desemnarea lui Gurin ca judecator constitutional.#HaidetiTotusiSaNeMiram

Geplaatst door Andrew Clayton op Dinsdag 11 december 2018

„L-am cunoscut pe Gurin prin 2010. Pe atunci mergea cu transportul public și umbla mereu în același costum și cu o mapă subțioară. În 2011 Corneliu Gurin a devenit vicepreședintele Partidului Acțiunea Democratică și tot atunci și-a cumpărat, probabil, prima lui mașină. Un Volkswagen Sharan (dacă îmi aduc bine aminte) pe care a dat 7000 de euro… În 2013, a devenit Procuror General, iar acum se plimbă cu o Toyota Highlander care costă vreo 20.000 euro. Acum a fost desemnat judecător la Curtea Constituțională și chiar sunt curios care va fi noua lui achiziție.”

„Dacă cineva mai avea dubii, iată dovada că CSM este controlat complet de Plahotniuc. Cândva Corneliu Gurin era o figură respectată în mediu de către experți, apoi s-a aventurat în politică devenind chiar procuror general (mai degraba avocat al lui Plahotniuc), iar acum merge mai departe la Curtea Constituțională. Până unde?”

„Nu se face nici măcar un concurs, iar Plahotniuc ne promitea că judecătorii vor fi aleși de către cetățeni…”, se revoltă Petru Neaga.

„Ţara asta merge în cerc. Aceeaşi oameni, mutaţi doar cu locul pe o tabla de şah. De cineva. Cam trist nu ştiu cum”, opinează teologul Victor Gotișan.

„Am ajuns să o vedem și pe asta – candidatura pentru membru al Curții Constituționale, desemnat peste noapte, exact ca în lumea știți voi a cui. CCM functionează fără un membru de când a plecat doamna Iftodi, actuala ministră a Justiției (din martie 2018, nu?). De atunci Guvernul nu a anunțat nici concurs si nici nu a numit vreo persoană „cu reputație ireproșabilă” fără concurs. Acum aflăm că domnul Doela și-a dat demisia din funcția de judecător (nu am văzut niciun anunț public la acest subiect) și CSM-ul deja a numit o altă persoană. Făcând abstracție de la persoana dlui Gurin, ce e cu această grabă? Cum în februarie 2018 același CSM a putut să anunțe concurs după ce dl. Pantiru și-a dat demisia, iar în decembrie 2018 CSM-ul decide peste noapte pe cine să numească? Ce s-a schimbat de atunci? Această grabă nu o pot interpreta altfel decât sfidarea tuturor regulilor unui stat de drept și un semnal la cât de mult regresăm cu pași terifiant de rapizi.”



Corneliu Gurin și-a început cariera de jurist în calitate de consultant  principal în Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentului, funcție pe care a deținut-o în perioada 1995-2001. Între anii 2001-2005, Corneliu Gurin a fost director general al Aparatului Parlamentului, consilier al preşedintelui Parlamentului în probleme juridice şi relaţii cu organele de drept. În perioada 2005-2012, a fost coordonator de programe la Asociaţia Obştească ADEPT. În noiembrie 2011, Corneliu Gurin a aderat la Partidul Acţiunea Democratică, condus de Mihai Godea. El a părăsit formaţiunea, înainte de a fi desemnat preşedinte al Comisiei speciale pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general. La 18 aprilie 2013, Legislativul l-a numit noul procuror general. În 2015, în această calitate, el a solicitat arestarea lui Vladimir Filat după ce i-a fost retrasă acestuia imunitatea parlamentară. La 26 februarie 2016, Gurin a anunțat că pleacă de la șefia Procuraturii Generale în aceași zi când Parlamentul a votat în a doua lectură Legea cu privire la Procuratură.

Corneliu Gurin nu a mai apărut de ani ani buni în spațiul public, însă ultima sa apariție a fost memorabilă. În decembrie 2016, mai multe fotografii îl arătau pe fostul procuror general încoronat la un bal somptuos organizat de un club de sport din Chișinău. Fostul procuror a fost desemnat drept rege al balului și a primit ca premiu o noapte pentru două persoane în apartamentul prezidențial de la hotelul Nobil, precum și o plimbare cu un automobil Jaguar, relatează anticoruptie.md.

Clubul de sport al cărui invitat a fost Corneliu Gurin aparține unui partener de afaceri al lui Veaceslav Platon, iar coroana de rege i-a fost pusă pe cap fostului procuror de o ex-administratoare a companiilor lui Vlad Plahotniuc. Olga Iftodii, directorul comercial al clublului de sport, cea care i-a pus coroana pe cap lui Corneliu Gurin, a lucrat timp de aproape 15 ani în companiile lui Vlad Plahotniuc.

Opinii

Expert: Programele electorale economice și politice – absente, iar partidele politice au devenit anexa politicienilor

Publicat

pe

De către

La 24 februarie ne așteaptă un nou scrutin nou pentru Republica Moldova, care este cu mai multe necunoscute. Există foarte multă confuzie față de aceste alegeri. Deși a fost schimbată legislația electorală deocamdată nu observăm îmbunătățiri.

Procesul electoral a fost personalizat în detrimentul partidelor politice, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, expertul în politică IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

O parte dintre cetățeni știu că s-a schimbat sistemul electoral, dar nu știu ce anume.

Deși mulți cunosc de circumscripțiile electorale, cea mai mare parte nu cunosc în ce circumscripție sunt și care sunt candidații. În localitățile din țară lucrurile sunt mai simple pentru că oamenii cunosc unde trebuie să voteze, de aceea mai puțin contează numărul circumscripției.

Cu totul altfel stau lucrurile stau în municipiul Chișinău, unde mulți cetățeni nu cunosc din ce circumscripție fac parte, nu mai spunem de concurenții electorali. Or, ca să amplifice confuzia, partidul de guvernământ a introdus inițiativa de organizare  a referendumurilor consultative cu nuanță populistă.

Prima întrebare este dacă alegătorul este de acord cu reducerea numărului de deputați și a doua vizează revocarea din funcție alesului poporului.

„Vedem că majoritatea actorilor politici ignoră acest referendum, iar cetățenii nu pătrund în esență și la sigur nu vor fi întrebați la urnele de vot dacă doresc sau nu să participe la referendum. Pur simplu li se vor da buletinele de vot în mână”, spune Tăbârță.

Referindu-ne la schimbarea sistemului electoral, partidul de guvernământ, dar și PSRM au argumentat schimbarea prin îmbunătățirea lui.

Asta deși instituțiile internaționale au venit cu recomandarea să nu fie schimbat ca urmare a riscurilor pe care comportă. Contrar recomandărilor sistemul electoral a fost schimbat. Estimabil, rapoartele Promo-LEX arată că nu se atestă o îmbunătățire a sistemului electoral și în special la reprezentativitatea de gen, etnie, transparență, finanțare etc. Dimpotrivă, procesul electoral  din Republica Moldova  a devenit mai opac pentru cetățeni, dar și pentru cei care monitorizează procesul electoral

Succesul democrațiilor moderne constă în funcționalitatea instituțiilor. Or, partidele politice sunt cele care leagă cetățeanul de guvernare. Iar în urma schimbării sistemului electoral în Republica Moldova se observă o personalizare a procesului politic.

Potrivit lui Tăbârță, la precedentele alegeri se discuta despre programe electorale, ideologie și programe economice. Disputa se ducea între partidele politice, politicienii fiind reprezentanții formațiunilor. În prezent, situația s-a schimbat, partidele au devenit o anexă pentru liderii politici care au schimbat accentele procesului politic.

Avem o schimbare totală a logicii funcționării procesului politic. Schimbarea accentelor nu a dus la creșterea funcționării instituțiilor statului. Ba dimpotrivă, s-a dat amplificat impresia că Republica Moldova este considerată drept un stat captiv, explicată prin faptul că funcționalitatea instituțiilor statului a fost subordonată intereselor unor politicieni.

Totodată, numărul partidelor politice, care participă în scrutinul electoral s-a redus drastic. Avem un număr restrâns de partide.

Sunt  partidele mari și cele care îndeplinesc rolul de spoileri politici. În stânga eșichierului politic avem partidul de guvernământ, care la moment dictează regulile jocului politic în Republica Moldova. Acesta este asistat de partide loiale – PSRM și Partidul „Șor”.

Estimările arată că PSRM va acumula de la 40 de mandate în sus în noul legislativ, iar partidul „Șor” participă în cursa electorală pentru a nu permite PSRM-ului să acumuleze majoritatea pentru a putea guverna de unul singur.

Tot pe stânga politică avem Partidul Nostru, care și-a propus real să lupte cu partidul de guvernământ, PSRM și Partidul „Șor”. Pe stânga mai este și PCRM a cărui rol încă nu este clar. Va fi „cântecul de lebădă” a liderului Vladimir Vornin pentru a-și mobiliza electoratul să-l voteze sau rolul lui se va rezuma la un banal spoiler electoral.

Pe dreapta avem blocul „ACUM” constituit din PAS și Platforma „DA”. Alți concurenți pe dreapta sunt: Partidul Liberal și Mișcarea Antimafie, care volens nolens s-au plasat ca spoileri electorali.

Partidul Antimafie din start a adoptat acest rol pentru a discredita blocul „ACUM”.  PL, care intenționa să intre în blocul „ACUM”, merge de unul singur ca reprezentat al unioniștilor.

Că s-a făcut asta intenționat sau așa s-a ajuns în urma eșecului negocierilor  este o altă problemă. Cert este că plecarea lui Valeriu Munteanu de la PL și alinierea la blocul „ACUM” a fost acel moment care a separat blocul „ACUM” de PL, decizia liberalilor s fost să meargă pe cont propriu în alegeri.

În concluzie, expertul în politică, Ion Tăbârță a precizat că modificarea sistemului electoral a dus la o anumită confuzie în rândul cetățenilor, iar funcționalitatea instituțiilor statului politice nu au fost îmbunătățită, ba dimpotrivă se observă personalizarea lor.

Citește mai departe

Economie

Expert: Mierea moldovenească – noua vedetă a exporturilor. Livrări pe piața comunitară de 14 milioane dolari

Publicat

pe

De către

Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, suportul Guvernului SUA prin proiectul Agricultură Performantă și entuziasmul apicultorilor moldoveni au fost cele „trei ingrediente necesare” pentru apariția unei noi ramuri de export în Moldova: mierea de albine, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslva Ioniță.

Mierea niciodată nu a fost un produs de export al Moldovei, până la semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, exporturile erau puțin peste jumătate de milion USD anual.

Totul s-a schimbat odată cu liberalizarea comerțului cu UE și suportul din partea Guvernului SUA a apicultorilor noștri. În ultimii ani exporturile au crescut de zece ori ajungând la 14 milioane USD anual.

Aproape tot volumul de miere exportată ajunge în UE, iar primele 5 țări asigură 75% din exporturile noastre.

România, Italia și Franța consumă 2/3 din mierea moldovenească destinată exporturilor.

Creșterea volumelor de export, dar și prețul mierii, poate fi asigurată în următorii ani, prin trecerea la producerea și certificarea Mierii Ecologice.

Cu suportul Programului SUA Agricultură Performantă, primele certificate apicultorii noștri le vor avea deja în vara 2019, cea ce înseamnă perspectiva de dublare a exporturilor în următorii 2-3 ani.

„De fapt acum asistăm la renașterea unei ramuri promițătoare în Republica Moldova: Mierea de albine ecologică”, a constatat expertul.

Citește mai departe

Cultură

Cum a ajuns Donald Tusk să țină remarcabilul discurs în română. Istorii din culise

Publicat

pe

De către

Traducătorul discursului președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în limba română, este Dan Mărăşescu, şeful unităţii de traducere în limba română al secretariatului general al Consiliului UE. Acesta a povestit pentru Mediafax, cum a ajuns Tusk să susţină perfect un discurs în româneşte.

„Traducerea nu a fost esenţială, dar e de mare impact faptul că a vorbit în limba română. Lucrăm şi pentru preşedintele Tusk şi pentru Preşedinţia română, pe legislaţie şi pe declaraţii politice. Am lucrat cu unii colegi din cabinetul preşedintelui Tusk. Discursul şi l-a scris singur dl. Tusk, iniţial în poloneză, apoi a fost tradus în engleză, iar pe acea variantă am lucrat eu, împreună cu un asistent al său, şi cu o colegă româncă, cu care ne-am sfătuit la soluţiile lingvistice”, a declarat Dan Mărăşescu, şeful unităţii de traducere în limba română al secretariatului general al Consiliului Uniunii Europene.

Pentru ca Donald Tusk să pronunțe cuvintele în limba română, fără probleme, aceștia au făcut o înregistrare audio a discursului, ca să îl ajute. În același timp, traducătorii au fost impresionați de faptul că președintele cunoștea diacriticile românești. „Am lucrat câteva ore la traducere, au mai fost modificări pe parcurs. Ne bucurăm că am putut contribui la ceva ce a devenit foarte important pentru români, am fost total surprinşi de efectul pozitiv al discursului, ne dă o satisfacţie a muncii”, a spus Mărăşescu.

Tusk a citat din Nichita Stănescu, Mircea Eliade şi a amintit de marii sportivi români, precum Nadia Comăneci şi Simona Halep, dar şi ce performanţa istorică obţinută de Steaua în anul 1986, la Sevilla, atunci când a câştigat Cupa Campionilor europeni în faţa Barcelonei.

Discursul preşedintelui Consiliului UE, în limba română, a fost aplaudat îndelung la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, care a avut loc joi seara la Ateneul Român.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Important5 ore în urmă

Scăldatul de Bobotează, tradiție nemuritoare

În pofida gerului de afară, creștinii ortodocși au intrat în apa rece din lacurile din țară. Potrivit lor, apa sfințită...

Alegeri6 ore în urmă

Circumscripția 21, Criuleni / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Sănătate7 ore în urmă

Cât costă polița de asigurare medicală și de unde o poți cumpăra

Persoanele care se asigură în mod individual pot să achite începând cu 27 decembrie 2018, prima de asigurare obligatorie de...

Social8 ore în urmă

Luni, 21 ianuarie, cea mai deprimantă zi din an: Blue Monday

Cea de-a treia zi de luni a anului, care în 2019 cade pe 21 ianuarie, este considerată a fi cea...

Știință9 ore în urmă

O eclipsă totală de Lună va avea loc în noaptea de 20 spre 21 ianuarie

O eclipsă totală de Lună va avea loc în noaptea de 20 spre 21 ianuarie şi va fi vizibilă şi...

Alegeri10 ore în urmă

Circumscripția 20, Strășeni / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Alegeri11 ore în urmă

CEC a respins contestația PDM împotriva ACUM

Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins contestația Partidului Democrat din Moldova (PDM), din 15 ianuarie, împotriva blocului electoral ACUM și...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri15 ore în urmă

Circumscripția 19, Ivancea / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Alegeri16 ore în urmă

Câte secții de votare vor fi deschise pentru locuitorii regiunii transnistrene

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit pe 19 ianuarie, organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului...

AlegeriO zi în urmă

Circumscripția 18, Orhei / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

AlegeriO zi în urmă

Câte secții de votare vor fi deschise în străinătate

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit, la propunerea Guvernului Republicii Moldova, organizarea a 125 de secţii de votare în străinătate...

AlegeriO zi în urmă

Circumscripția 17, Nisporeni / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

AlegeriO zi în urmă

Primari, consilieri, directori – cine sunt candidații cu cele mai „tari” grupuri de inițiativă

Moldova.org, ca să vă prezinte portretele tuturor candidaților care și-au înregistrat grupul de inițiativă pentru una dintre cele 51 de...

AlegeriO zi în urmă

Circumscripția 30, Chișinău, sectorul Ciocana / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Advertisement

Opinii

WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com