PE SCURT
În anul 2019 a avut loc cea mai impunătoare grevă globală pentru climă, unul dintre cele mai mari și importante evenimente de acest fel organizate vreodată. A fost un an în care problemele climatice au primit mai multă atenție din partea autorităților, iar lumea a cunoscut noi figuri gata să lupte pentru un mediu mai curat și sănătos, printre care eleva suedeză de 16 ani Greta Thunberg, desemnată Omul Anului de către revista americană Time. Și în R. Moldova elevii s-au remarcat printr-o serie de acțiuni puse la cale pentru a proteja mediul înconjurător și mai ales, pentru a îndemna întreaga societate să aibă un comportament mai responsabil în legătură cu natura.
PE LUNG
De la flashmob-uri la campanii naționale – acțiunile menite să promoveze un trai sănătos merită toată atenția și sprijinul nostru.
Elevii au plantat brazi
În 2019, a început implementarea unui proiect-pilot de colectare separată a deșeurilor din 10 școli din țară. Este un proiect ce aparține mișcării „Hai, Moldova!”, o inițiativă civică ce își propune să ajute cetățenii R. Moldova să trăiască în armonie cu natura.
Astfel, la începutul lunii ianuarie 2019, „Hai Moldova” a oferit pubele de colectare separată a deșeurilor (plastic și hârtie) și panouri de informare cu instrucțiuni, iar școlile au început să colecteze separat gunoiul. La implementarea inițiativei, școlile au colaborat cu companii de reciclare a deșeurilor în vederea evacuării și reciclării lor. În luna februarie, a avut loc Gala „Hai Moldova”, unde au fost premiate școlile implicate în proiect.
Pe 17 decembrie, zeci de copii din raionale țării s-au mobilizat pentru a planta brazi, din dorința de a contribui la restabilirea numărului de conifere, care sunt tăiate în perioada sărbătorilor de iarnă. Copiii au plantat 30 de puieți de brad argintiu în Parcul Dendrariu din Chișinău. Acțiunea a fost susținută financiar de Corul La La Play Voice.
45 de tone de deșeuri electronice
Tot mișcarea „Hai Moldova” a dat startul Campaniei naționale de colectare a deșeurilor electronice care s-a desfășurat timp de o lună, în această toamnă.
Astfel, au fost instalate tomberoane în mai multe localități din țară unde cetățenii au putut să lase aparatele electronice ieșite din uz: tablete, calculatoare, monitoare, telefoane mobile, acumulatoare, imprimante, camere de filmat/fotografiat, radiouri, DVD-playere, telecomenzi și altele.
Întrucât în Moldova nu avem instalații autorizate pentru procesarea deșeurilor electronice, la finalul campaniei, deșeurile colectate au fost transportate către o fabrică din România care reciclează asemenea produse. Între 15 septembrie – 15 octombrie, cât a durat campania, peste 38 de mii de elevi din instituțiile de învățământ din țară au colectat circa 45 de tone de deșeuri electronice și electrice, care afectează grav mediul.
Și de această data, instituțiile care au strâns cele mai multe deșeuri au fost premiate la Gala „Hai Moldova”. Câștigătorii au primit în dar cadouri generoase, precum cișmele, ustensile şi copaci pentru o livadă de aluni și premii bănești.
Studenții au curățat albia r. Bâc
În luna octombrie s-a desfășurat acțiunea „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, organizată cu ocazia Zilei Naționale de Înverzire a Plaiului. În acest scop, Agenția „Moldsilva” a crescut în pepinierele silvice peste 14 milioane de puieți, cu un spectru de 60 de specii (printre care paltinul, salcâmul, frasinul verde, stejarul, nucul, arțarul). Astfel, militarii și angajații civili ai Armatei Naționale au sădit puieți de stejari pe o suprafață de circa cinci hectare, pe teritoriul Întreprinderii silvice a ocolului silvic Călărași. De asemenea, militarii au sădit arbori și arbuști pe teritoriul adiacent al Complexului Memorial „Capul de Pod Șerpeni” și în garnizoanele militare din Florești și Căușeni. În total, militarii au sădit circa 6 000 de arbori și arbuști.
Totodată, studenții Academiei Militare „Alexandru cel Bun” au efectuat lucrări de salubrizare a albiei râului Bâc pe o suprafață de cinci hectare. În urma acțiunii au fost adunate circa 20 de tone de gunoi menajer.
Plantăm fapte bune
O altă campanie desfășurată în această toamnă a fost „Plantăm fapte bune”, o extensie a comunității „Plantăm fapte bune” din România care activează de ceva timp și în R. Moldova.
Astfel, în cadrul inițiativei peste 5 000 de arbori au fost sădiți în luna noiembrie.
De asemenea, în Căzănești și Țîpova, partenerii proiectului au organizat acțiuni separate de plantare, unde au sădit circa 1 600 de copaci. În primăvara acestui an, faptele bune au fost plantate și în Capitală. Aproximativ 13 000 au fost sădiți, în Chișinău, cu ajutorul a peste 1 200 de voluntari.
Săpun în schimbul plasticului
„Tinerii pentru EcoPlastic” sunt un grup de entuziaști care au organizat mai multe evenimente frumoase în 2019. Au pus la cale sesiuni de informare pentru public, au plantat copaci și au lansat un concept interesant. Aceștia oferă săpun natural în schimbul plasticului. Un asemenea eveniment a avut loc în luna noiembrie, chiar în Grădina Publică „Ștefan cel Mare”. „Săpunul oferit este 100% natural, are grijă de pielea voastră și de mediul nostru”, spun tinerii.
Următorul „schimb” va avea loc pe data de 21 decembrie, pe bulevardul Ștefan cel mare 202. Organizatorii ne atenționează că plasticul donat ar trebui să fie curat și fără etichete. În acest an, moldovenii s-au solidarizat și au ieșit în stradă pentru a protesta în numele unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător.
În septembrie un grup de tineri activiști de mediu au participat la un flashmob împotriva pungilor de plastic, în fața Parlamentului. Tinerii s-au îmbrăcat chiar în pungi din plastic manifestând pașnic și exprimându-și îngrijorarea față de mediul înconjurător.
Prima platformă pentru prelucrarea deșeurilor vegetale
Prima platformă autorizată pentru prelucrarea deșeurilor vegetale adunate de Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” a fost pusă în funcție, în anul 2019. Poligonul are o suprafață de 0,65 ha și este amplasat în sectorul Botanica, pe teritoriul Stației de epurare a apelor reziduale. Potrivit unui comunicat al primăriei Chișinău, aici vor fi depozitate frunzele uscate, iarba cosită în sezonul de vegetație, precum și rumegușul obținut în rezultatul îngrijirii arborilor și arbuștilor, care ulterior vor fi prelucrate pentru obținerea unui compost organic. Procesul tehnologic de obținere a masei organice constă în amestecul deșeurilor vegetale cu nămolul deshidratat, obținut după prelucrarea apelor uzate, în câteva straturi, în raport de 4:1, astfel, după fermentare se obțin îngrășăminte organice.
Masa organică obținută va putea fi utilizată la amenajarea rondurilor de flori, vazelor de pe spațiile publice, precum și la plantarea arborilor din parcuri și scuaruri.
Ask a worm
Autorii proiectului „Ask a Worm” sunt câțiva tineri activi care pun în practică metoda Bokashi și îi învață pe ceilalți moldoveni cum funcționează aceasta. Numele de Bokashi vine din japoneză și se traduce drept „materie organică fermentată”, sau mai simplu „murătură”. Deșeurile de bucătărie nu putrezesc, ci se supun fermentării într-o căldare închisă ermetic. Pentru a porni acest proces, în deșeuri se adaugă tărâțe „bokashi” care conțin un amestec de bacterii benefice.
Cu ajutorul lor, resturile alimentare se „murează” și se conservă până a ajunge în sol, scrie ecopresa.md
Odată ce resturile alimentare sunt „murate”, ele pot fi ținute până în momentul când este posibilă evacuarea. Cei care doresc să înceapă compostarea acasă, în schimbul a 50 de lei primesc două găleți ermetice de 10 litri și 300 gr de tărâțe Bokashi, de la membrii proiectului „Ask a worm”. După procesul de pre-compostare acasă (care durează aproximativ 10-14 zile), fiecare poate să ducă acel amestec la un punct de compostare sau să-l folosească pe terenul propriu, scrie aceeași sursă.
Cele mai moderne automate de reciclat au ajuns la Chișinău
Aparatele Tomra sunt celebre în întreaga lumea pentru posibilitatea pe care o oferă cetățenilor de a recicla ușor și accesibil plasticul, sticla și metalul. Acestea sunt instalate în parcările magazinelor Kaufland din Chișinău, în sectorul Botanica, pe strada Decebal 99/2 și în sectorul Ciocana, pe strada Mircea cel Bătrân 25/1.
Aparatele de reciclat sunt self-service și acceptă trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru). Containerele sunt complet tehnologizate cu o capacitate de procesare a ambalajelor de până la 60 de recipiente pe minut. Ambalajele, fie de aluminiu, sticlă sau plastic, pot fi introduse aleatoriu în container, iar aparatul va identifica singur tipul de ambalaj și îl va sorta și direcționa spre coșul corespunzător fiecărui tip de material. Aparatele sunt dotate cu senzori de măsurare a gradului de umplere, senzori de mișcare, camere de supraveghere și linie de sortare.
