Cât de des ți se întâmplă să auzi un cântec sau să vezi un film care să-ți trezească sentimente nostalgice? Sau ți s-a făcut dor de locuri, evenimente sau chiar oameni care nu au existat niciodată sau cu care nu ai apucat să interacționezi? Ei bine, ceea ce simți se numește anemoia, un sentiment similar cu nostalgia, doar că un pic diferit.
Este un cuvânt nou și puțin sau chiar deloc auzit. Anemoia este un sentiment nostalgic față de un trecut pe care tu însuți nu l-ai trăit niciodată. Este un sentiment că ceva a fost intrinsec mai bun în trecutul îndepărtat, că am pierdut ceva crucial în drumul nostru spre progres, spre un alt fel de viitor, spre maturitate.
Anemoia nu reprezintă neapărat trecutul real, ci mai degrabă trecutul așa cum ni-l imaginăm. Tindem să vedem primii noștri ani de viață ca fiind mai idilici decât au fost ei într-adevăr – grijile și conflictele din acele zile sunt înlocuite cu asigurările că totul a fost în regulă, sunt respinse eșecurile și neajunsurile noastre din trecut, astfel încât să nu ne poată distrage de la prezent.
De ce apare?
Pe vremuri, când tradițiile orale dictau istoriile, bătrânilor le era ușor să transmită descendenților lor povești înfrumusețate cu detalii care nu au existat neapărat. Chiar și acum, unii oameni resping în mod intenționat unele laturi ale realității pentru a putea continua să trăiască în fantezii mai confortabile. Astfel, se poate afirma că anemoia este produsul unei acumulări de nostalgie. Oamenii își amintesc trecutul inexact și transmit acele inexactități. Mai târziu, ei aud aceste povești și le îmbogățesc cu tot mai multe detalii. Astfel, cu cât se întoarce mai departe în trecut, cu atât el devine mai frumos și mai idilic. Nostalgia are tendința de a ne picta propriile trecuturi mai frumos decât erau cu adevărat. Anemoia face la fel, dar la o scară mult mai mare.
Totuși, în ciuda acestei explicații aparent rezonabile, există idei care susțin că trecutul a avut ceva ce lipsește prezentului. Trecutul avea un sentiment de apartenență de care prezentul este lipsit. Cu cât ne adâncim mai departe în istorie, cu atât mai clar vedem că locuitorii săi s-au bucurat de o siguranță puternică în legăturile din comunitățile lor, deoarece sentimentul de a aparține unui grup nu este doar unul plăcut, ci și unul care poate contribui la sănătatea noastră emoțională.
Este anemoia benefică?
Deoarece este considerată un fel de nostalgie (cu câteva diferențe), se crede că sentimentele de acest gen ajută oamenii să se simtă în siguranță, ba mai mult, îi ajută să lupte cu depresia și anxietatea și declanșează creativitatea.
Unele studii susțin că anemoia este un fenomen nou pe care oamenii l-au creat pentru a evada din realitatea incomodă și rece care s-a dezvoltat odată cu diferitele mijloace de comunicare, internet și mass-media.
Cel mai des acest sentiment apare în momentele de tranziție din viața noastră, în perioadele mai complicate sau încărcate emoțional. Așa că, atunci când te simți abătut, demoralizat sau ai un episod depresiv, dă frâu liber imaginației. Cine știe, poate îți „amintești” de vremurile când erai cowboy în vestul sălbatic, când țopăiai la Woodstock sau zburai cu Peter Pan prin Țara de Nicăieri.
