Connect with us
"
"

Economie

Avem șanse să mâncăm ecologic pur?

Publicat

pe

Fiecare acțiune a fiecărui om, chiar și cea mai neînsemnată, are un impact asupra naturii. Acest impact a început să fie măsurat abia 26 de ani. La începutul anilor ’90, ecologistul William Rees a introdus termenul de „amprentă ecologică”, pentru a defini impactul tuturor acțiunilor umane asupra mediului înconjurător. Acest indicator se măsoară în „hectare globale” (hg) – unități de teritoriu necesar pentru asigurarea necesităților și utilizarea deșeurilor noastre. Dacă împărțim amprenta umanității la biocapacitatea planetei, putem afla care este viteza de epuizare a resurselor ei. La momentul actual acest raport este egal cu 1,7, adică noi consumăm de 1,7 ori mai multe resurse, decât Pământul reușește să se restabilească. Adică pentru asigurarea echilibrului în lume, omenirea are nevoie de 1,7 planete ca a noastră.

În mediu, amprenta ecologică se schimbă de la țară la țară: spre exemplu în Quatar acest indicator este mai sus de 10hg per om, în Australia este egal cu 9,3hg, în SUA – 8,2hg, în Afganistan și Pachistan este doar 0,79hg.

Republica Moldova se află pe locul 129, conform epuizării resurselor, indicatorul fiind de doar 1,78hg. Cu toate acestea, ne aflăm și noi în lista celor care consumă mai multe resurse decât Pământul poate restabili.

Unul din componentele de bază ale amprentei ecologice (aproximativ 60 -70%) este amprenta de carbon – totalitatea emisiilor gazelor de seră, carese acumulează în atmosferă, în rezultatul activității noastre și care duc la încălzirea globală. Acest indicator se măsoară în echivalent de CO2 (o unitate reprezintă efectul gazelor de seră care se produce la emisia unui kg de bioxid de carbon în atmosferă), și poate măsura mai multe procese, spre exemplu impactul gazelor de eșapament de la automobile, emisia de gaz metan de la fermele de animale, dar și defrișarea pădurilor.

Un alt component important este amprenta de apă. Ecologiștii i-au oferit 3 gradații: apă „verde”, „albastră” și „gri”. Apa „gri” este apa pe care o poluăm (de la spălatul mâinilor cu detergent până la apa reziduală de la fabrici), apa „albastră” este ce pe care o folosim din lacuri, râuri și izvoare subterane și cea „verde” este apa care se acumulează în sol și hrănește plantele.

Enlarge

Eko-sled-1-1024x1024
Belșug alimentar

Dacă ar fi să ne închipuim amprenta ecologică individuală ca o plăcintă, atunci gunoiul ar fi, surprinzător, doar o mică parte. Cele mai mari bucăți ar fi reprezentate de transport, alimentație și locul unde locuim – aproape o treime. Despre această bucată vom vorbi în acest articol.

Oile, vacile și gazul metan

Automobilele sunt nefirești: produc zgomot, lovesc trecătorii pe drumuri iar dacă stați într-un garaj cu un automobil cu motorul pornit, riscați să nu mai ieșiți la aer liber. Carnea pare să fie firească: este mâncată de oameni și pisici și dacă râmâi în aceeași cameră cu o bucată de carne, poți să te simți neplăcut, dar nu mori de la asta. Cu toate acestea, unii experți consideră că dacă vom reduce consumul de carne de vită și ovină,impactul poate fi mai mare decât dacă trecem de la automobile la biciclete.

Conform studiilor efectuare de organizația ecologistă Environmental Working Group (EWG) în SUA, un kilogram de carne de ovină, pe tot parcursul ciclului de producție, emite în atmosferă 39kg de CO2 (echivalentul emisiei de gaze a unui automobil nou după parcurgerea a 130 -140km). Un kilogram de carne de vită emite în atmosferă 27kg de CO2. În acelaș timp, carnea de porc sau de pasăre „va costa” natura doar cu 12kg și 7kg de CO2.

Acelaș lucru îl putem spune și despre amprenta de apă: producerea unui kilogram de carne de vită necesită 15 000 litri de apă iar pentru carne de porc sau găină e necesar de 2,5 și 3,5 mai puțin.

Enlarge

foodprints
Amprenta ecologica a alimentelor

Cifrele pot fi diferite, în dependență de țară, dar corelația rămâne aceeași: carnea de vită și ovină sunt în fruntea listei, după amprenta ecologică. Dar hai să aflăm de ce?

„De vină” este fiziologia animalelor ierbivore. În condițiile naturale ele se alimentează preponderent cu iarnă, adică celuloză rigidă, pe care multe alte animale nu sunt în stare să le digere. Digestia este asigurată de microorganismele simbionte, care trăiesc în stomacul lor cu patru camere, în special este vorba de archaea, bacterii metanogene, care în procesul de chemosinteză elimină gazul metan. Acest gas este eliminat din organismul bovinei sau ovinei prin eructație și meteorism.

Conform unor calcule, o vită elimină pe parcursul zilei între 100 și 500 de litri de metan, o oaie elimină până la 30 litri de gaz. În lume se numără aproximativ 1,5 mlrd de vite, alte ierbivore mai mici ajung până la 1 mlrd. Gazul metan este unul din cele mai periculoase gaze care produc efectul de seră (de 23 ori mai periculos decât CO2). Este clar de ce emisiile produse în urma creșterii vitelor formează aproximativ 9,5% din volumul mondial al emisiilor de gaze de seră și de ce FAO – Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU a hotărât să  numească creșterea industrială a animalelor – unul din principalii factori de distrugere a mediului înconjurător.

Enlarge

personalcarbonbudgets
Amprenta de carbon conform https://reneweconomy.com.au

Astăzi în mai multe țări se lansează programe care au ca scop scăderea volumului emisiilor de gaze de seră. Aceste programe vizează în primul rând creșterea animalelor ierbivore. Spre exemplu, în cadrul Universității Aarhus din Danemarca se lucrează la crearea unei ierbi modificate genetic care ar scădea producerea de gaz metan. Din păcate, aceste studii sunt de lungă durată, așa că situația în scurt timp nu se va schimba.

Metanul nu este singura problemă. Alimentația animalelor ierbivore este cea mai puțin eficientă comparativ cu tot restul animalelor care sunt prezente în meniul nostru – porc, pește și pasăre.

Coeficientul de conversie a hranei pentru specia de pește Pangasius și a insectelor comestibile este mai mic de 2: la 1,7 -1,8 kg de hrană ei cresc cu un kilogram în masă. La găini acest indicator este de 2, la porc de 3,5 dar la vită de obicei nu este mai mic de 6 sau chiar 8, adică pentru ca vițelul să crească cu un kilogram, trebuie să mănânce 6 sau chiar 8kg de hrană. Astfel crește și aprenta de apă a producerii cărnii de vită și oaie.

„Carnea etică, adică obținută de la animalele care au crescut pe pășuni deschise, tot nu este o soluție. Volumul emisiilor de gaze de seră în acest caz crește pentru că alimentarea cu iarbă este mai puțin energetică iar vitele și oile elimină mai mult metan. Iar pentru fermele „etice” este nevoie de un teritoriu mai mare iar creșterea industrială a animalelor deja ocupă până la 30% din totalul solului accesibil pentru prelucrare de pe glob.

Cumperi „Bio”?

Termenul „agricultură organică” a fost inventat în 1940, dar popularitatea produselor „bio” a început să fie simțită la sfârșitul secolului trecut. Către anul 2016, volumul pieții pentru aceste produse a depășit în Europa suma de 33 mlrd euro. Mulți cumpărători sunt gata să plătească pentru „linte bio”, „castraveți bio” sau       roșii bio” cu 20% sau chiar 100% mai mult decât pentru legumele care nu sunt „bio”. De vină în mare parte este publicitatea: ei sunt siguri că astfel vor salva planeta. Ne grăbim să-i dezamăgim.

Dacă e să ne orientăm după calitățile dietice ale produselor bio, atunci totul este clar, ele nu au urme de pesticide. În acelaș timp, nu încetează disputele cu privire la folosul fermelor organice pentru mediul ambiant. Adepții culturii bio aduc drept argument, folosirea scăzută a ierbicidelor, pesticidelor și îngrășămintele de azot, care formează zone moarte pe coastele mărilor și deltele râurilor. Oponenții lor îi contrazic: fermele bio folosesc cu mult mai mult teren și dacă am dori să hrănim toți oamenii cu aceste produse, ar trebui să defrișăm o suprafață de păduri de 1,5 mai mult decât este acum.

Enlarge

Eko-sled-5-1024x1024
Imagine simbol

Transportul produce o treime din totalul emisiilor gazelor de seră. Cu cât mai des ne deplasăm, cu atât este mai înaltă presiunea asupra naturii. Nu ar fi logic să transpunem acest principiu și asupra alimentației și să presupunem că anume transportul produselor este cauza principală a amprentei lor de carbon, care este imensă. Prin urmare importul de banane din America Latină, a cărnii din Australia și a portocalelor din Africa este cauza tuturor relelor?

Așa consideră mulți, prin urmare sfatul „alimentează-te cu ceea ce găsești local pentru a ajuta naturii” se poate întâlni nu doar pe paginile despre ecologie dar și pe cele cu rețete culinare. Hrana locală se transformă în problemă de etică: ai cumpărat roșii din Turcia – ai comis un păcat împotriva Naturii, le-ai obținut din sera vecinului, ai ajutat planeta.

Continuarea articolului o puteți găsi aici.

Social

Peste 1600 de terenuri din Moldova, contaminate. Ce zic specialiștii?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mai mult de 1600 de terenuri pe întreg teritoriul țări sunt contaminate cu poluanți organici persistenți și produse industriale. Aceasta în condițiile în care în țară sunt 23 de depozite de substanțe toxice. De asemenea, există teritorii cu stocuri de pesticide perimate, a căror cantitate se estimează la peste 200 de tone fracție solidă și peste 88 de tone fracție lichidă. Datele au fost prezentate de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Chiril Moțpan.

Parlamentarul a menționat că a transmis o solicitare privind acordarea unui sprijin NATO pentru evacuarea pesticidelor periculoase din R. Moldova. Experții în domeniu susțin că suprafața exactă a terenurilor contaminate ar putea fi stabilită în urma unor analize a solului din zonele respective. Totodată, ei susțin că lansarea unui proiect realizat de NATO, similar celui care a fost realizat în Moldova în anii trecuți, ar fi remediat situația.

PE LUNG

Chiril Moțpan: Avem o problemă gravă

„Această problemă există pe tot teritoriul R. Moldova. Mai mult de 1 600 de terenuri sunt contaminate cu pesticide din categoria poluanților organici persistenți și produse industriale. Suprafața terenurilor contaminate constituie circa 3,336 milioane de metri pătrați. Aceste substanțe se extind și în apele subterane”, a declarat astăzi Moțpan, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament.

Deputatul a menționat că o asemenea situație se atestă și în localitatea Hârbovăț, raionul Anenii Noi, unde există o cantitate impunătoare de substanțe toxice, pesticide și recipiente cu chimicale periculoase.

Chiril Moțpan a spus că o problemă este și lipsa asigurării pazei celor 23 de depozite de substanțe toxice. „Problema este de gravitate mare. Majoritatea dintre aceste depozite nu sunt luate sub supravegherea statului, sunt deteriorate și există un risc enorm să fie otrăvite terenurile, apele freatice, iar în final să sufere oamenii”, a spus deputatul.

El a smenționat că a discutat problema în cadrul unei întrevederi cu Kristina Baleisyte, șefa Oficiului de legătură NATO în R. Moldova, solicitând sprijinul al NATO pentru evacuarea pesticidelor periculoase din R. Moldova.

Substanțe care nu se descompun nici în 100 de ani

Ecologistul Vladimir Garaba a declarat că, cel mai probabil, este vorba despre terenurile pe care în trecut s-au păstrat pesticidele, fostele depozite de păstrare a pesticidelor.

„În Republica Moldova fiecare localitate avea câte un depozit sau două, ele ocupau 20-30 de ari. Probabil așa s-au adunat 1600 de terenuri. Anume teritoriile acelea au fost controlate și încă mai conțin cantități uneori serioase de poluanți organici persistenți. În primul rând este DDT, hexaloran, care se păstrau 45-50-60 ani în urmă și care nu au mai fost folosite”.

El a menționat că, în anumite locuri, unii oameni au cumpărat și privatizat terenurile unde au fost depozitele de pesticide și le-au inclus în circuitul agricol, iar produsele crescute aici prezintă un risc. „Majoritatea substanțelor sintetice organice se descompun, dar cele care conțin cloruri organici, sunt deosebit de persistente, ele nu se descompun timp de zeci chiar și sute de ani. Descompunerea este foarte lentă. Dacă au fost plantate culturi agricole pe aceste terenuri atunci cu siguranță poluanții au pătruns în acestea”.

Vladimir Garaba a opinat că singura soluție de remediere a problemei ar fi realizarea unui proiect cu finanțare externă, de exemplu cum a fost în anii trecuți, cu ajutorul NATO. Aceasta se întâmplă pentru că noi nu avem în țară utilaje pentru a neutraliza pesticidele rămase.

Maxim Brumă, inspector principal la Inspectoratul pentru protecția mediului, a menționat că, totuși, suprafața terenurilor contaminate este puțin mai mică, aceasta pentru că, cu sprijinul financiar al NATO, în anii trecuți a fost evacuată o cantitate masivă de pesticide. „Din anumite motive au mai rămas o anumită cantitate de pesticide care nu a fost evacuată în anii trecuți. Poate fi vorba despre vreo 50 tone pe tot teritoriul țării. Sunt pesticidele din perioada sovietică, dar și cele aduse în anii 90, însă termenul acestora a expirat”, a explicat el.

Potrivit specialistului, aceste pesticide nu pot fi cântărite, pentru că este necesar ca persoanele care vor merge la fața locului să fie dotate cu echipament corespunzător. În plus, pesticidele trebuie reambalate. Bruma a mai explicat că unii agenți economici au importat o cantitate mai mare de pesticide și nu le-au utilizat, iar, pentru că acestora le-au expirat termenul, au fost catalogate drept deșeuri.

La fel ca și deputatul Chiril Moțpan și ecologistul Vladimir Garaba, Maxim Brum susține că pentru evacuarea și neutralizarea pesticidelor este necesar sprijin financiar extern, cum ar fi cel acordat anterior de NATO. Totodată, el a opinat că, chiar dacă sprijinul va fi acordat, acest lucru va fi posibil nu mai devreme de anul viitor. „Până atunci, trebuie de restricționat accesul la depozitele cu pesticide, iar substanțele toxice trebuie să fi izolate pentru a nu fi afectate de precipitații”, a adăugat el, menționând că pentru a vedea starea de poluare a solului pe teritoriile respective, este necesară prelevarea probelor și o analiză de laborator a acestora.

Încă 4000 de tone de pesticide rămase

Precizăm că în anul 20013 în Moldova a demarat proiectul NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în Republica Moldova. Aceasta a fost implementat pe etape. Costul total al proiectului a fost de 2,2 milioane de euro, bani oferiţi de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Polonia, România şi Turcia.

1269 de tone de substanțe chimice au fost adunate și transportate pentru distrugere în Polonia

În total, din perioada sovietică, pe teritoriul Republicii Moldova au rămas 7245 de tone de pesticide. Începând din anul 2003, 1269 de tone au fost ambalate, evacuate și distruse în Polonia, în cadrul proiectului NATO privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice în Republica Moldova. Iar 1976 de tone au fost evacuate și distruse în Franța, în cadrul altor proiecte finanţate de partenerii externi.

Pe teritoriul țării noastre mai rămân 4000 de tone de pesticide, înhumate la poligonul din satul Cişmichioi, UTA Găgăuzia. Autoritățile poartă discuții cu Agenția Cehă pentru Dezvoltare în vederea implementării unui proiect în valoare de 1 milion de euro, pentru evacuarea acestora.

Citește mai departe

Social

Animalele de companie și cele fără stăpân vor fi înregistrate. Când, unde, cum și de ce?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Locuitorii orașului Chișinău, care dețin animale de companie, vor fi obligați să asigure sterilizarea lor, iar, începând cu vârsta de 3 luni a animalului, să le asigure vaccinarea anuală. În plus, proprietarii, ai căror câini, pisici, iepurii și dihori de casă au atins vârsta de 3 luni, vor fi obligați să-i pună la evidență și să-i înregistreze în Baza de Date Electronică Unică.

Totodată, numărul animalele fără adăpost din capitală va fi micșorat printr-un program cu genericul  „Capturare – Sterilizare – Eliberare”, în cadrul căruia acestea vor fi înregistrate în baza de date, vor fi sterilizate, microcipate și apoi eliberate.  Toate aceste acțiuni sunt prevăzute în noul Regulament de întreținere a animalelor de companie și fără stăpân, aprobat la 17 septembrie de Consiliul Municipal Chișinău.

Tot atunci a fost aprobat și un regulament privind capturarea, transportarea, evidenţa şi îngrijirea câinilor şi a pisicilor fără stăpân. La insistența activiștilor civici, cele două documente încă mai urmează a fi îmbunătățite până la finele anului, astfel, încât prevederile acestora să fie implementate începând cu anul 2020.

PE LUNG

Ce prevăd cele două regulamente?

În general, cele două documente stabilesc modul de deținere a animalelor de companie, drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice față de acestea, dar și modalitățile de gestionare a numărului de animale fără supraveghere și fără stăpân. Pe lângă vaccinarea și sterilizarea obligatorie, documentele prevăd între altele că proprietarii pisicilor și cățeilor nesterilizați achită anual impozite speciale, stabilite de CMC.

Potrivit documentului, persoana care deţine animale de companie va fi obligată:

  • să asigure la timp, începând cu vârsta de 3 luni a animalului, vaccinarea anuală obligatorie și măsuri administrative (înregistrare), pentru a preveni îmbolnăvirea animalelor
  • să asigure în mod obligatoriu, începând cu vârsta de 6 luni, sterilizarea câinilor și pisicilor fără rasă, metişilor și celor fără o valoare genetică. Proprietarii pisicilor și cățeilor nesterilizați achită anual impozite speciale pentru animalele nesterilizate
  • să se asigure că în locurile aglomerate, câinii însoțiți să fie în lesă, iar câinii de rasa specială în lesă şi botniță. Câinele poate umbla fără lesă doar în locurile în care este permis plimbatul liber
  • să strângă dejecțiile fiziologice din urma animalelor sale de companie
  • să transmită animalul unei alte persoane, unui azil pentru animale fără adăpost sau să se adreseze Serviciul Gestiunea Animalelor de Companie, în cazul imposibilității întreținerii în continuare a animalului
  • persoana care deţine animale de companie va achita taxa pentru deținerea câinilor și pentru pisici, dacă nu sunt sterilizate.

Enlarge

70911592_1301062946731745_6403016104771321856_n
Foto: Fb/ CEST - Centru de sterilizare Chisinau - voluntari

Modul de înregistrare a animalelor de companie

Toți câinii, pisicile, iepurii și dihorii de casă care se află la întreținerea persoanelor fizice sau juridice, indiferent de rasă, la atingerea vârstei de 3 luni, vor fi supuse înregistrării obligatorii prin introducerea informației despre acestea în Baza de Date Electronică Unică de identificare a animalelor din municipiul Chișinău.

Înregistrarea se asigură în baza cererii scrise a proprietarului animalului. Pentru înregistrare, proprietarul animalului de companie are obligația să solicite identificatorului și operatorului Bazei de Date Electronice Unice a animalelor de companie din municipiul Chișinău următoarele:

  • identificarea cu un microcip aprobat, în conformitate cu prezentul Regulament;
  • proceduri obligatorii sanitar veterinare, în conformitate cu prevederile legale;
  • includerea în Registru;
  • emiterea cartelei medicale;

În cazul găsirii unui animal de companie dispărut, persoana care a găsit animalul respectiv este obligată să declare faptul la cel mai apropiat sector de poliție sau la Serviciul Gestiunea Animalelor de Companie din municipiul Chișinăul, pentru identificarea și notificarea proprietarului.

Toate animalele din aziluri, precum și din punctele de întreținere temporară, în cadrul procedurii de adopție sau în cazul programului „Capturare – Sterilizare – Eliberare”, sunt supuse înregistrării și microcipării în mod obligatoriu.

Programul „Capturare – Sterilizare – Eliberare”

În cadrul programului, animalele fără adăpost vor fi capturate, sterilizate, vaccinate. Acestora li se va pune microcipuri, apoi vor fi eliberate acolo unde au fost prinse.

Mai mult, există posibilitatea de a lua animalele fără adăpost în curatelă. Asta înseamnă că curatorii au grijă de animalele fără adăpost, fără a-i lua acasă.

Curatorul animalelor este eliberat de achitarea impozitelor pentru câini și i se oferă reduceri la sterilizarea sau vaccinarea animalelor respective, furnizate și stabilite anual de către Serviciul Gestiunea Animalelor de Companie.

Câinii care se află sub curatelă sunt marcați cu crotalii (n. red. crotal – marcă metalică aplicată pe urechea animalelor ca semn de recunoaștere) și nu sunt supuși capturării. O persoană fizică nu poate lua în curatelă mai mult de 3 câini și 10 pisici.

Animalul este eliberat în habitatul său, în locul din care a fost capturat, doar după ce a fost tratat de boli infecțioase sau răni, traume, fracturi și alte afecțiuni temporare ale organismului, a fost sterilizat, deparazitat, vaccinat contra rabiei, i s-a aplicat microcipul și a fost inclus în Registru/Baza de date a animalelor fără supraveghere.

Când vor fi implementate documentele?

Vasile Efros, șef adjunct al Direcției generală locativ-comunală și amenajare, a precizat că regulamentul, care prevede între altele crearea Bazei de Date Electronice Unice și a Serviciului Gestiune a Animalelor de Companie, urmează să soluționeze problema câinilor vagabonzi din capitală. Până în prezent, exista un regulament aprobat în 2001 care se referea doar la regulile de plimbare și întreținerea câinilor, care însă nu conținea prevederi privind animalele fără stăpân.

Potrivit lui, documentele aprobate de CMC, includ acțiuni concrete, dar și aspectul financiar. Banii urmează a fi prevăzuți în bugetul pentru anul 2020.

„Scopul final al regulamentului este să reducem numărul de câini vagabonzi din capitală, dar și stricta monitorizare a tuturor animalelor de companie. Dacă va exista o bază de date, noi imediat vom ști, de exemplu, dacă un câine are sau nu stăpân și dacă animalul care avea un stăpân, acum îl vedem în spațiul public”.

Totodată, Efros a precizat că nu se știe câți câini fără stăpân sunt în Chișinău. „Avem vreo 300 de câini la centrul municipal de sterilizare care au fost capturați și sterilizați. Odată cu implementarea regulamentului și întocmirea bazei de date vom avea o evidență strictă”, a menționat funcționarul.

Activistul civic, Vitalie Voznoi, care a candidat la funcția de primar și a participat la elaborarea acestor documente, a precizat că, deși documentele prevăd obligativitatea înregistrării animalelor de companie, la prima etapă aceasta se va face pe principii benevole.

„Înregistrarea în baza Baza de Date Electronică Unică se va face gratis, vaccinarea contra rabiei se face gratis, iar sterilizarea și atașarea cipurilor nu necesită investiții mari”.

Organizațiile obștești din domeniu insistă ca, în cazul înregistrării animalelor de companie în baza de date și a respectării tuturor procedurilor de sterilizare și microcipare, posesorii de animale să fie scutiți de plata de impozite. Aceasta, pentru ca cât mai mulți oameni să conștientizeze beneficiile înregistrării animalelor.

Voznoi a mai spus că cele două documente au fost  înaintate spre aprobare CMC încă în luna februarie, dar a fost aprobat de CMC abia la 17 septembrie. „În general, aceste regulamente sunt destul de bune, însă mai urmează a fi perfecționate. Este necesară o perioadă de timp ca regulile de joc să fie clare pentru jucători, iar apoi, cred că lucrurile se vor redresa”, a menționat el.

Valentina Dudnic, președinta Asociației „Alga” a opinat că dacă cele două documente vor fi realizate, sunt șanse de îmbunătățire a situației privind numărul de câini vagabonzi. Totodată, ea a atenționat că centrul municipal de sterilizare din Chișinău, unde urmează a fi sterilizate și vaccinate animalele fără adăpost, nu corespunde standardelor.

„Acolo ar trebui să fie măcar trei medici, câinii să fie capturați de niște persoane instruite și nu la ora 4:00 dimineața, ci ziua. Oamenii să fie informați despre toate aceste acțiuni”.

În ceea ce privește numărul de câini de vagabonzi, Valentina Dudunic a spus că, deși în ultimii ani se vorbește că în Chișinău ar exista 20 mii de animale, numărul acestora ar fi cu mult mai mic. „Cred că în Chișinău există vreo 3 mii de câini vagabonzi”, a menționat ea.

Citește mai departe

Ecologie

Compania Coca Cola își va vinde băutura în pet-uri din plastic reciclat din Marea Mediterană. Poziția neoficială a companiei este alta

Publicat

pe

PE SCURT

Coca Cola a prezentat recent prima sticlă de probă fabricată din plastic marin recuperat și reciclat, încercând să demonstreze că, într-o bună zi, chiar și resturile oceanice ar putea fi utilizate ca ambalaje reciclate pentru alimente sau băuturi. Aproximativ 300 de sticle au fost produse folosind 25% plastic marin reciclat, extras din Marea Mediterană și plaje.

Totuși, poziția neoficială a companiei este alta. Jurnaliștii de la The Incercept au publicat o analiză despre cum compania Coca-Cola subminează eforturile de reciclare a deșeurilor, ignorând categoric legi care au dat rezultate în multe state din SUA. În schimb, compania încearcă să realizeze și să promoveze un plan aproape irealizabil de a recicla deșeurile existente din plastic, conform instituției de presă menționată mai sus. Mai mult, compania Coca-Cola s-a dovedit a fi responsabilă de deșeuri, mai mult decât alte companii, întrucât pe țărmul a 40 de state din 43 au fost găsite sticle marca Coke.

PE LUNG

Sticla de plastic a fost făcută pentru a arăta potențialul de transformare al tehnologiilor de „reciclare îmbunătățită”. Acestea pot recicla plasticul folosit anterior de orice calitate, înapoi la calitatea înaltă necesară pentru ambalarea alimentelor sau a băuturilor, se arată în comunicatul publicat de compania Coca Cola.

Tehnologiile de reciclare folosesc procese inovatoare care descompun componentele plasticului și elimină impuritățile din reciclabile de calitate inferioară. Acest lucru înseamnă că materialele plastice de calitate inferioară, care erau adesea destinate incinerării sau depozitului de gunoi, li se poate da o viață nouă.

Sticla de probă este rezultatul unui parteneriat între Ioniqa Technologies, Indorama Ventures, Mares Circulares (Circular Seas) și The Coca-Cola Company. Cea din urmă intenționează să folosească acest conținut reciclat îmbunătățit pentru unele sticle ale sale începând cu anul 2020.

Bruno van Gompel, directorul tehnic al lanțului de aprovizionare Coca-Cola Western Europe, spune că potențialul tehnologiei este imens:

„Pe măsură ce tehnologiile de reciclare încep să se extindă, vom vedea tot felul de materiale plastice uzate returnate, nu doar o dată, dar din nou și din nou, fără deșeuri destinate incinerării sau depozitării lor.”

Totuși, se pare că pe intern, lucrurile stau diferit decât în se arată în campania de promovare. Theintercept.com a publicat un articol despre cum compania Coca-Cola subminează eforturile de reciclare a plasticului, după ce în presă s-a scurs o interceptare audio de la întâlnirea liderilor în reciclare.

Înregistrarea audio dezvăluie modul gigantului de băuturi carbogazoase de a ajuta la distrugerea a ceea ce ar putea fi un instrument important în lupta împotriva plasticului – legea „Bottle Bill”.

Întâlnirea grupului cunoscut sub numele de Atlanta Recycles a avut loc în ianuarie, la Centrul de materiale greu de reciclat din partea de sud a Atlantei.

Gloria Hardegree, directoarea executivă a Coaliției de Reciclare din Georgia, organizație care primește finanțare din partea companiei Coca-Cola, zice că compania este total împotriva legii bottle bills.

„Nu se va discuta despre asta, întrucât compania urmează să investească major în „Lumea fără deșeuri” în Atlanta și în alte orașe mari din Statele Unite ale Americii.”

Potrivit jurnaliștilor, femeia se referă la planul holistic al Coca-Cola să recicleze fiecare sticlă ce va produce până în 2030. Ei spun că scopul lor este măreț și irealizabil. Cei de la The Intercept declară că, în cazul în care compania Coca-Cola s-ar fi interesat cu adevărat de creșterea ratei de reciclare, s-ar fi uitat la legea privind depozitul de containere sau „Bottle Bill” (lege implementată în California, Connecticut, Delaware, Hawaii, Iowa, Maine, Massachusetts, Michigan, New York, Oregon, Vermont).

Legea prevede o plată adițională pentru bere, băuturi răcoritoare și alte recipiente pentru băuturi, pentru a asigura o rată mai mare de reciclare sau de reutilizare. În așa mod oamenii ar putea returna recipientele pentru băuturi și ar putea primi banii înapoi, adică plata adițională. Statisticile au arătat că oamenii sunt mult mai susceptibili să își returneze sticlele dacă există un stimulent financiar. Statele care au introdus legea „bottle bills” reciclează mai mult de 60% din sticle și cutii de conserve decât celelalte state, care reciclează doar 24%. Mai mult, statele americane în care funcționează această lege au cu 40% mai puțin gunoi pe malurile lor.

Totuși, legea cu privire la plata adițională pentru sticle prevede responsabilitate și costuri de reciclare care produc deșeurile, „motiv pentru care Coca și alte companii de sodă au luptat mult timp împotriva lor”m scrie The Intercept.

Coca-Cola produce acum 117 miliarde de sticle de plastic pe an, conform propriilor estimări, dintre care miliarde nespuse ajung să fie arse sau aruncate în depozitele de deșeuri și natura. Coke a fost responsabilă pentru mai multe deșeuri decât oricare altă companie, potrivit unui studiu efectuat în 2018, realizat de grupul de avocatură Break Free From Plastic. Studiul zice că de-a lungul țărmurilor și pe străzile, parcurile a 42 de țări, în 40 dintre ele au găsit plastic marca Coke. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

CulturăO oră în urmă

2 cărți mai mult sau mai puțin fericite

Mă fascinează inteligența emoțională. Ador oamenii empatici. Scriu cu drag despre emoție ca parte inerentă a dezvoltării Sinelui. Dar tot...

Lifestyle3 ore în urmă

Cine sunt milenialii și cât costă fericirea lor

PE SCURT Milenialii sau reprezentanții generației Y, așa cum li se mai spune, sunt cei născuți între anii 1981 și...

Economie21 de ore în urmă

Cât costă chiria în 4 orașe mari din Republica Moldova

PE SCURT Prețul chiriilor în Republica Moldova diferă în funcție de orașe și locuințe. Un lucru este clar – în...

Divertisment23 de ore în urmă

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada...

Social23 de ore în urmă

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

PE SCURT 43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating...

CulturăO zi în urmă

Zece scriitoare premiate internațional recomandă cărțile preferate în 2019

PE SCURT De la povești și romane de dragoste la memorii și romane inovatoare. Scriitori și scriitoare câștigători și candidați...

SănătateO zi în urmă

Ateliere, dansuri și filme. Ce își doresc persoanele cu dizabilități din R. Moldova

PE SCURT Cele 50 de beneficiare ale Centrului de plasament temporar pentru persoane adulte cu dizabilități din Bălți spun că...

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică4 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031