Connect with us

Economie

Avem șanse să mâncăm ecologic pur?

Publicat

pe

Fiecare acțiune a fiecărui om, chiar și cea mai neînsemnată, are un impact asupra naturii. Acest impact a început să fie măsurat abia 26 de ani. La începutul anilor ’90, ecologistul William Rees a introdus termenul de „amprentă ecologică”, pentru a defini impactul tuturor acțiunilor umane asupra mediului înconjurător. Acest indicator se măsoară în „hectare globale” (hg) – unități de teritoriu necesar pentru asigurarea necesităților și utilizarea deșeurilor noastre. Dacă împărțim amprenta umanității la biocapacitatea planetei, putem afla care este viteza de epuizare a resurselor ei. La momentul actual acest raport este egal cu 1,7, adică noi consumăm de 1,7 ori mai multe resurse, decât Pământul reușește să se restabilească. Adică pentru asigurarea echilibrului în lume, omenirea are nevoie de 1,7 planete ca a noastră.

În mediu, amprenta ecologică se schimbă de la țară la țară: spre exemplu în Quatar acest indicator este mai sus de 10hg per om, în Australia este egal cu 9,3hg, în SUA – 8,2hg, în Afganistan și Pachistan este doar 0,79hg.

Republica Moldova se află pe locul 129, conform epuizării resurselor, indicatorul fiind de doar 1,78hg. Cu toate acestea, ne aflăm și noi în lista celor care consumă mai multe resurse decât Pământul poate restabili.

Unul din componentele de bază ale amprentei ecologice (aproximativ 60 -70%) este amprenta de carbon – totalitatea emisiilor gazelor de seră, carese acumulează în atmosferă, în rezultatul activității noastre și care duc la încălzirea globală. Acest indicator se măsoară în echivalent de CO2 (o unitate reprezintă efectul gazelor de seră care se produce la emisia unui kg de bioxid de carbon în atmosferă), și poate măsura mai multe procese, spre exemplu impactul gazelor de eșapament de la automobile, emisia de gaz metan de la fermele de animale, dar și defrișarea pădurilor.

Un alt component important este amprenta de apă. Ecologiștii i-au oferit 3 gradații: apă „verde”, „albastră” și „gri”. Apa „gri” este apa pe care o poluăm (de la spălatul mâinilor cu detergent până la apa reziduală de la fabrici), apa „albastră” este ce pe care o folosim din lacuri, râuri și izvoare subterane și cea „verde” este apa care se acumulează în sol și hrănește plantele.

Enlarge

Eko-sled-1-1024x1024
Belșug alimentar

Dacă ar fi să ne închipuim amprenta ecologică individuală ca o plăcintă, atunci gunoiul ar fi, surprinzător, doar o mică parte. Cele mai mari bucăți ar fi reprezentate de transport, alimentație și locul unde locuim – aproape o treime. Despre această bucată vom vorbi în acest articol.

Oile, vacile și gazul metan

Automobilele sunt nefirești: produc zgomot, lovesc trecătorii pe drumuri iar dacă stați într-un garaj cu un automobil cu motorul pornit, riscați să nu mai ieșiți la aer liber. Carnea pare să fie firească: este mâncată de oameni și pisici și dacă râmâi în aceeași cameră cu o bucată de carne, poți să te simți neplăcut, dar nu mori de la asta. Cu toate acestea, unii experți consideră că dacă vom reduce consumul de carne de vită și ovină,impactul poate fi mai mare decât dacă trecem de la automobile la biciclete.

Conform studiilor efectuare de organizația ecologistă Environmental Working Group (EWG) în SUA, un kilogram de carne de ovină, pe tot parcursul ciclului de producție, emite în atmosferă 39kg de CO2 (echivalentul emisiei de gaze a unui automobil nou după parcurgerea a 130 -140km). Un kilogram de carne de vită emite în atmosferă 27kg de CO2. În acelaș timp, carnea de porc sau de pasăre „va costa” natura doar cu 12kg și 7kg de CO2.

Acelaș lucru îl putem spune și despre amprenta de apă: producerea unui kilogram de carne de vită necesită 15 000 litri de apă iar pentru carne de porc sau găină e necesar de 2,5 și 3,5 mai puțin.

Enlarge

foodprints
Amprenta ecologica a alimentelor

Cifrele pot fi diferite, în dependență de țară, dar corelația rămâne aceeași: carnea de vită și ovină sunt în fruntea listei, după amprenta ecologică. Dar hai să aflăm de ce?

„De vină” este fiziologia animalelor ierbivore. În condițiile naturale ele se alimentează preponderent cu iarnă, adică celuloză rigidă, pe care multe alte animale nu sunt în stare să le digere. Digestia este asigurată de microorganismele simbionte, care trăiesc în stomacul lor cu patru camere, în special este vorba de archaea, bacterii metanogene, care în procesul de chemosinteză elimină gazul metan. Acest gas este eliminat din organismul bovinei sau ovinei prin eructație și meteorism.

Conform unor calcule, o vită elimină pe parcursul zilei între 100 și 500 de litri de metan, o oaie elimină până la 30 litri de gaz. În lume se numără aproximativ 1,5 mlrd de vite, alte ierbivore mai mici ajung până la 1 mlrd. Gazul metan este unul din cele mai periculoase gaze care produc efectul de seră (de 23 ori mai periculos decât CO2). Este clar de ce emisiile produse în urma creșterii vitelor formează aproximativ 9,5% din volumul mondial al emisiilor de gaze de seră și de ce FAO – Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU a hotărât să  numească creșterea industrială a animalelor – unul din principalii factori de distrugere a mediului înconjurător.

Enlarge

personalcarbonbudgets
Amprenta de carbon conform https://reneweconomy.com.au

Astăzi în mai multe țări se lansează programe care au ca scop scăderea volumului emisiilor de gaze de seră. Aceste programe vizează în primul rând creșterea animalelor ierbivore. Spre exemplu, în cadrul Universității Aarhus din Danemarca se lucrează la crearea unei ierbi modificate genetic care ar scădea producerea de gaz metan. Din păcate, aceste studii sunt de lungă durată, așa că situația în scurt timp nu se va schimba.

Metanul nu este singura problemă. Alimentația animalelor ierbivore este cea mai puțin eficientă comparativ cu tot restul animalelor care sunt prezente în meniul nostru – porc, pește și pasăre.

Coeficientul de conversie a hranei pentru specia de pește Pangasius și a insectelor comestibile este mai mic de 2: la 1,7 -1,8 kg de hrană ei cresc cu un kilogram în masă. La găini acest indicator este de 2, la porc de 3,5 dar la vită de obicei nu este mai mic de 6 sau chiar 8, adică pentru ca vițelul să crească cu un kilogram, trebuie să mănânce 6 sau chiar 8kg de hrană. Astfel crește și aprenta de apă a producerii cărnii de vită și oaie.

„Carnea etică, adică obținută de la animalele care au crescut pe pășuni deschise, tot nu este o soluție. Volumul emisiilor de gaze de seră în acest caz crește pentru că alimentarea cu iarbă este mai puțin energetică iar vitele și oile elimină mai mult metan. Iar pentru fermele „etice” este nevoie de un teritoriu mai mare iar creșterea industrială a animalelor deja ocupă până la 30% din totalul solului accesibil pentru prelucrare de pe glob.

Cumperi „Bio”?

Termenul „agricultură organică” a fost inventat în 1940, dar popularitatea produselor „bio” a început să fie simțită la sfârșitul secolului trecut. Către anul 2016, volumul pieții pentru aceste produse a depășit în Europa suma de 33 mlrd euro. Mulți cumpărători sunt gata să plătească pentru „linte bio”, „castraveți bio” sau       roșii bio” cu 20% sau chiar 100% mai mult decât pentru legumele care nu sunt „bio”. De vină în mare parte este publicitatea: ei sunt siguri că astfel vor salva planeta. Ne grăbim să-i dezamăgim.

Dacă e să ne orientăm după calitățile dietice ale produselor bio, atunci totul este clar, ele nu au urme de pesticide. În acelaș timp, nu încetează disputele cu privire la folosul fermelor organice pentru mediul ambiant. Adepții culturii bio aduc drept argument, folosirea scăzută a ierbicidelor, pesticidelor și îngrășămintele de azot, care formează zone moarte pe coastele mărilor și deltele râurilor. Oponenții lor îi contrazic: fermele bio folosesc cu mult mai mult teren și dacă am dori să hrănim toți oamenii cu aceste produse, ar trebui să defrișăm o suprafață de păduri de 1,5 mai mult decât este acum.

Enlarge

Eko-sled-5-1024x1024
Imagine simbol

Transportul produce o treime din totalul emisiilor gazelor de seră. Cu cât mai des ne deplasăm, cu atât este mai înaltă presiunea asupra naturii. Nu ar fi logic să transpunem acest principiu și asupra alimentației și să presupunem că anume transportul produselor este cauza principală a amprentei lor de carbon, care este imensă. Prin urmare importul de banane din America Latină, a cărnii din Australia și a portocalelor din Africa este cauza tuturor relelor?

Așa consideră mulți, prin urmare sfatul „alimentează-te cu ceea ce găsești local pentru a ajuta naturii” se poate întâlni nu doar pe paginile despre ecologie dar și pe cele cu rețete culinare. Hrana locală se transformă în problemă de etică: ai cumpărat roșii din Turcia – ai comis un păcat împotriva Naturii, le-ai obținut din sera vecinului, ai ajutat planeta.

Continuarea articolului o puteți găsi aici.

Economie

„Vestele galbene” în Franța // Câți bani au pierdut magazinele de la începutul protestelor

Publicat

pe

De către

Este deja al patrulea weekend consecutiv de proteste ale vestelor galbene.

Statistica protestului de ieri:

125 de mii de francezi au ieșit pe străzi să critice guvernul

10 mii doar în Paris

90 de mii de polițiști și jandarmi

2 oameni ai legii la fiecare 3 demonstranți

135 de demonstranți și polițiști răniți

1000 de persoane reținute

Reținerile au avut loc după ce forţele de ordine au găsit asupra lor obiecte periculoase, precum ciocane şi bâte de baseball, transmite digi24. Deşi extrem de violente, protestele de sâmbătă au avut totuşi o amploare mai mică faţă de weekendul trecut, considerat cele mai sângeros din cele patru.

Din 17 noiembrie, de când au început protestele „vestelor galbene”, cu excepția protestelor din 8 decembrie, retailerii francezi au pierdut aproximativ un miliard de euro, anunță Digi24. Federaţia de Retail din Franţa (FCD), alcătuită din giganţii din distribuţie, cum ar fi Carrefour sau Casino, a avertizat că mişcările de stradă ar putea afecta semnificativ vânzările de Crăciun, esenţiale pentru veniturile marilor lanţuri de magazine. Mai mult, săptămâna aceasta, acţiunile Accor, Vinci, Air France KLM, Carrefour şi FNAC Darty au înregistrat scăderi importante la Bursa de la Paris, pe fondul temerilor că protestele “vestelor galbene” vor duce la scăderea consumului şi a numărului de turişti.

Turnul Eiffel, muzeele pariziene Luvru şi Orsay, alături de Grand Palais, Petit Palais şi Orangerie, precum şi Opera din Paris, asemeni centrelor comerciale de pe bulevardul Champs Elysees, au fost închise publicului sâmbătă, când a avut loc la patrulea weekend cu proteste. Anul trecut, Parisul a atras 40 de milioane de vizitatori, iar în primele şase luni din acest an turiştii au cheltuit în capitala Franţei 10,3 miliarde de euro. Analiştii avertizează că actualele turbulenţe ar putea afecta industria turismului din Franţa, a doua economie a zonei euro.

Citește mai departe

Economie

Nici usturoi n-a mâncat… / Ce spune Pavel Filip despre creditul de 100 de mln de euro pe care RM nu-l va mai primi

Publicat

pe

De către

Prim-ministrul Pavel Filip declară că decizia Comisiei Europene de a suspenda susținerea macrofinanciară a Republicii Moldova este una „mai mult politică”, transmite IPN. Este vorba despre acordarea primei tranșe de asistență macrofinanciară, ce trebuia să sosească în luna iulie. La recomandarea Parlamentului European, aceasta a fost amânată din cauza deciziei Curții Supreme de Justiție din RM privind invalidarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului. Tot atunci a fost suspendat și sprijinul bugetar pentru Republica Moldova.

„Republica Moldova trebuie să primească prima tranșă cu mult înainte de alegerile locale. S-a tărăgănat procesul și nevalidarea scrutinului local din Chișinău a fost o găselniță pentru a nu acorda banii Republicii Moldova.”

Această declarație a fost făcută în cadrul emisiunii „Piatnița s Anatoliem Golea” („Vineri cu Anatolie Golea”) de la postul de televiziune RTR Moldova. Mai mult, Pavel Filip ne asigură că sistemul judecătoresc este unul independent, că el nu poate suna judecătorii pentru a le sugera să ia anumite decizii și că decizia instanțelor de judecată de a nu valida alegerile locale din municipiul Chișinău a fost cea mai mare lovitură asupra Guvernului.

Amintim că, în mesajul serviciului de presă al Comisiei Europene, se recunoșteau eforturile economice depuse, dar se trăgea alarma asupra situației grave privind îndeplinirea angajamentelor politice. Atunci, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, şi Comisarul UE pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, Johannes Hahn, au criticat decizia Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău, calificând-o drept netransparentă. Într-o declarație a conducerii UE referitoare la această problemă, se subliniază că „decizia instanței subminează încrederea poporului Republicii Moldova în instituțiile statului”. 

Enlarge

foto-_M3_4451
Pavel Filip și Federica Mogherini

În același timp, Johannes Hahn a informat că premierul Republicii Moldova Pavel Filip i-a trimis un SMS în care și-a exprimat îngrijorarea că decizia instanței ar putea influența acordarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova din partea UE.

***

Programul de asistență macrofinanciară cu o valoare totală de 100 milioane de euro a fost propus de COmisia Europeană, în baza unei cereri din partea RM, la finele anului 2016. Pachetul de asistență urma să fie furnizat sub formă de finanțare nerambursabilă (40 milioane de euro) și împrumuturi pe termen mediu acordate în condiții favorabile (restul de până la 60 de milioane). Anterior, în perioada 2010-2012 (Guvernul Filat 2), Republica Moldova a beneficiat cu succes de asistență macrofinanciară, care a fost acordată integral sub formă de finanțare nerambursabilă, în valoare de 90 de milioane de euro.

Citește mai departe

Economie

Cine și cum va primi cetățenia R.Moldova în schimbul investițiilor în țară

Publicat

pe

De către

Foto: Agora.md

Republica Moldova este o țară mare, în care mulți oameni de afaceri vor să investească, mai ales datorită regimului liberalizat de vize pe care îl avem cu Uniunea Europeană. Așa spun reprezentanții companiilor selectate pentru a implementa programul lansat de Guvernul R.Moldova, prin care străinii vor putea primi cetățenia țării noastre în schimbul investițiilor.

Într-un interviu pentru NewsMaker, președintele Henley&Partners, Christian Kälin, și directorul responsabil de relații cu publicul, Paddy Blewer, au vorbit despre avantajele acestui program și au explicat cum vor fi verificați investitorii care vor dori să obțină cetățenia moldovenească.

Decizia autorităților moldovenești de a lansa programul ce prevede oferirea cetățeniei în schimbul investițiilor, dar și alegerea consorțiului de companii pentru implementarea acestui program – MIC Holding și Henley&Partners – stârnesc mai multe controverse.

„Henley&Partners face parte dintr-un consorțiu condus de o companie bazată în Emiratele Unite Arabe – Moldovan Investment Company (MIC) Holding LLC. Noi am participat la acest tender în calitate de experți în implementarea programelor de cetățenie în schimbul investițiilor. Suntem lideri mondiali în acest domeniu. La tender a participat încă cel puțin un asemenea consorțiu. Trebuie să înțelegeți că orice guvern interesat în promovarea unui asemenea program sau altcineva, cum a fost MIC în cazul nostru, neapărat va ajunge să ne contacteze. Dacă aceste concurs va fi unul corect, noi, cel mai probabil, îl vom câștiga”, le-a spus președintele Henley&Partners, Christian Kälin, jurnaliștilor publicației NewsMaker.

„Țara voastră poate fi comparată cu Muntenegru”

Kälin spune că Moldova nu este Austria, însă că țara noastră poate fi comparată cu Muntenegru. „Dacă vrei să investești într-o țară, e mai comod să o faci fiind cetățean al acesteia decât străin. Moldova este o țară destul de mare, dacă e să o comparăm, de exemplu, cu țările din Caraibe, chiar și cu Muntenegru. Aici există mai multe oportunițăți de investiție pentru investitorii internaționali care vor să devină cetățeni ai Moldovei. Și, după mine, acesta este un avantaj important, pe lângă regimul liberalizat de vize cu UE”, punctează președintele Henley&Partners. Acesta mai spune că nu cunoaște foarte bine detaliile programului și ce anume se planifică. „Deocamdată pot spune că există posibilitatea de a investi în Fondul de Investiții Publice. În legislație, de asemenea, este stipulată posibilitatea de a investi în imobile și sper ca această prevedere să intre în vigoare anul viitor. Ce va fi mai departe – nu știu, și nu sunt sigur că cineva dispune la moment de asemenea informații, întrucât încă nu toate deciziile au fost luate. Nu sunt la curent dacă în lista de investiții vor fi incluse și terenurile agricole”, afirmă Christian Kälin, în interviu.

Acesta adaugă că sectorul imobiliar este unul cheie în economia oricărei țări și că majoritatea programelor de acordare a cetățeniei în schimbul  investițiilor prevăd o asemenea componentă. „Investițiile în imobile au un efect pozitiv considerabil – acestea cresc numărul tranzacțiilor și dezvoltă industria construcțiilor. Pe lângă aceasta, casele trebuie să fie întreținute, iar pentru aceasta e nevoie de oameni – de la grădinari la avocați și administratori. Sectorul imobiliar are multe puncte de intersecție cu alte sectoare ale economiei. Astfel, va reprezenta un motor de creare a locurilor de muncă”, afirmă Kälin.

Cine va solicita cetățenia Moldovei 

Președintele Henley&Partners afirmă că cetățenia țării noastre nu va fi solicitată de vreun „oligarh rus cu mulți bani și legături în lumea politică”. Totuși, acesta spune că, în mod sigur, viitorii participanți ai programului sunt oameni bogați care, din motive personale, doresc să-și îmbunătățească posibilitățile de a se deplasa prin lume. „Să spunem că familia dumneavoastră trăiește în Emiratele Arabe Unite, că aveți o afacere acolo și aveți casă și bani. Însă nu sunteți sigur că veți dori să trăiți în această țară în următorii 15 ani sau dacă urmașii voștri vor dori să trăiască aici. Cu pașaportul EAU este greu să călătorești, inclusiv în scop de afaceri. Iată de ce cetățenia unei țări precum Moldova va permite unei asemenea familii să călătorească mai ușor în UE sau să se mute într-o țară UE”, spune Kälin.

„Cetățenia nu te ajută să scapi de impozite”

Acesta a mai declarat jurnaliștilor de la News Maker că cetățenia în schimbul investițiilor nu are nimic în comun cu impozitele sau încercările de a fugi de ele. „Din păcate această afirmație este repetată des. Impozitele sunt plătite de rezidenți. Va primi omul cetățenie moldovenească sau nu, acest factor nu afectează în niciun fel statutul său fiscal, fie că se află în țara sa natală sau peste hotare. Statutul său fiscal se va modifica doar atunci când se va muta în Moldova. Atunci el va deveni rezident fiscal în Moldova. Noi considerăm că nu vom avea mulți asemenea candidați. Solicitanții de cetățenie sunt interesați de mobilitate și securitatea personală, mai puțin de impozite”, explică expertul.

Cum vor fi filtrați solicitanții

Christian Kälin mai spune că printre cei care vor beneficia de acest program se vor găsi și oameni de rea-credință. „Este la fel ca la bancă, unde sunt mii de clienți, iar printre ei se găsesc 5,7 sau 10 infractori. Însă din această cauză nu se închid băncile. Important e cum gestionăm aceste procese și dacă putem identifica asemenea oameni. Guvernul le poate retrage buletinul de identitate. Așa s-a întâmplat în Malaysia: după un scandal financiar de proporții Guvernul a retras cetățenia omului de afaceri Joe Low”, exemplifică președintele Henley&Partners.

Acesta mai spune că Guvernul nostru urmează să decidă dacă va publica numele investitorilor ce vor primi cetățenia R.Moldova. „Este decizia fiecărei țări. Unele țări publică numele, altele – nu. Aceasta poate arăta ca o tentativă de a ascunde ceva, însă e o părere greșită. Este vorba de respectarea drepturilor acestor oameni la viața privată, și nu de o încercare de a ascunde infractorii”, afirmă Kälin.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Ciclistul care a parcurs 34.500 km

Român-canadian, alpinist, cicloturist și blogger, Radu este mai presus de toate un pasionat al aventurii și călătoriei. Radu Păltineanu este...

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova2 ore în urmă

PSRM nu va participa la referendumul de pe 24 februarie

Partidul Socialiștilor nu se va înregistra în calitate de participant la referendumul consultativ din 24 februarie 2019, a anunțat astăzi...

Social3 ore în urmă

Fostul Procuror General Corneliu Gurin, desemnat judecător la Curtea Constituțională

Fostul procuror general al R. Moldova, Corneliu Gurin, a fost desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în funcția de...

Externe3 ore în urmă

Peștele, care poate ucide un om dacă nu e gătit cum trebuie, a suferit o mutație genetică

Peștele fugu sau în traducere liberă porcul de râu, cunoscut ca fiind cel mai periculos pește comestibil din lume, a...

Externe4 ore în urmă

Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluţie prin care solicită aderarea României şi Bulgariei la Schengen

Parlamentul European a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie prin care solicită admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul...

Partidul Democrat din Moldova4 ore în urmă

Partidul Democrat propune CEC și CCA să elaboreze un cod de conduită pentru perioada electorală

Partidul Democrat a decis transmiterea unei scrisori către Comisia Electorală Centrală și Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în care propune celor...

Social5 ore în urmă

„Friptură cu arzător”, „element de încălzire josnic” sau „blincuri ”- greșeli depistate de ASP în denumirile de produse

Agenția Servicii Publice, care a preluat funcțiile Centrului Național de Terminologie, a anunțat astăzi că a respins mai multe solicitări...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com