Connect with us
"
"

Economie

Avem șanse să mâncăm ecologic pur?

Publicat

pe

Fiecare acțiune a fiecărui om, chiar și cea mai neînsemnată, are un impact asupra naturii. Acest impact a început să fie măsurat abia 26 de ani. La începutul anilor ’90, ecologistul William Rees a introdus termenul de „amprentă ecologică”, pentru a defini impactul tuturor acțiunilor umane asupra mediului înconjurător. Acest indicator se măsoară în „hectare globale” (hg) – unități de teritoriu necesar pentru asigurarea necesităților și utilizarea deșeurilor noastre. Dacă împărțim amprenta umanității la biocapacitatea planetei, putem afla care este viteza de epuizare a resurselor ei. La momentul actual acest raport este egal cu 1,7, adică noi consumăm de 1,7 ori mai multe resurse, decât Pământul reușește să se restabilească. Adică pentru asigurarea echilibrului în lume, omenirea are nevoie de 1,7 planete ca a noastră.

În mediu, amprenta ecologică se schimbă de la țară la țară: spre exemplu în Quatar acest indicator este mai sus de 10hg per om, în Australia este egal cu 9,3hg, în SUA – 8,2hg, în Afganistan și Pachistan este doar 0,79hg.

Republica Moldova se află pe locul 129, conform epuizării resurselor, indicatorul fiind de doar 1,78hg. Cu toate acestea, ne aflăm și noi în lista celor care consumă mai multe resurse decât Pământul poate restabili.

Unul din componentele de bază ale amprentei ecologice (aproximativ 60 -70%) este amprenta de carbon – totalitatea emisiilor gazelor de seră, carese acumulează în atmosferă, în rezultatul activității noastre și care duc la încălzirea globală. Acest indicator se măsoară în echivalent de CO2 (o unitate reprezintă efectul gazelor de seră care se produce la emisia unui kg de bioxid de carbon în atmosferă), și poate măsura mai multe procese, spre exemplu impactul gazelor de eșapament de la automobile, emisia de gaz metan de la fermele de animale, dar și defrișarea pădurilor.

Un alt component important este amprenta de apă. Ecologiștii i-au oferit 3 gradații: apă „verde”, „albastră” și „gri”. Apa „gri” este apa pe care o poluăm (de la spălatul mâinilor cu detergent până la apa reziduală de la fabrici), apa „albastră” este ce pe care o folosim din lacuri, râuri și izvoare subterane și cea „verde” este apa care se acumulează în sol și hrănește plantele.

Enlarge

Eko-sled-1-1024x1024
Belșug alimentar

Dacă ar fi să ne închipuim amprenta ecologică individuală ca o plăcintă, atunci gunoiul ar fi, surprinzător, doar o mică parte. Cele mai mari bucăți ar fi reprezentate de transport, alimentație și locul unde locuim – aproape o treime. Despre această bucată vom vorbi în acest articol.

Oile, vacile și gazul metan

Automobilele sunt nefirești: produc zgomot, lovesc trecătorii pe drumuri iar dacă stați într-un garaj cu un automobil cu motorul pornit, riscați să nu mai ieșiți la aer liber. Carnea pare să fie firească: este mâncată de oameni și pisici și dacă râmâi în aceeași cameră cu o bucată de carne, poți să te simți neplăcut, dar nu mori de la asta. Cu toate acestea, unii experți consideră că dacă vom reduce consumul de carne de vită și ovină,impactul poate fi mai mare decât dacă trecem de la automobile la biciclete.

Conform studiilor efectuare de organizația ecologistă Environmental Working Group (EWG) în SUA, un kilogram de carne de ovină, pe tot parcursul ciclului de producție, emite în atmosferă 39kg de CO2 (echivalentul emisiei de gaze a unui automobil nou după parcurgerea a 130 -140km). Un kilogram de carne de vită emite în atmosferă 27kg de CO2. În acelaș timp, carnea de porc sau de pasăre „va costa” natura doar cu 12kg și 7kg de CO2.

Acelaș lucru îl putem spune și despre amprenta de apă: producerea unui kilogram de carne de vită necesită 15 000 litri de apă iar pentru carne de porc sau găină e necesar de 2,5 și 3,5 mai puțin.

Enlarge

foodprints
Amprenta ecologica a alimentelor

Cifrele pot fi diferite, în dependență de țară, dar corelația rămâne aceeași: carnea de vită și ovină sunt în fruntea listei, după amprenta ecologică. Dar hai să aflăm de ce?

„De vină” este fiziologia animalelor ierbivore. În condițiile naturale ele se alimentează preponderent cu iarnă, adică celuloză rigidă, pe care multe alte animale nu sunt în stare să le digere. Digestia este asigurată de microorganismele simbionte, care trăiesc în stomacul lor cu patru camere, în special este vorba de archaea, bacterii metanogene, care în procesul de chemosinteză elimină gazul metan. Acest gas este eliminat din organismul bovinei sau ovinei prin eructație și meteorism.

Conform unor calcule, o vită elimină pe parcursul zilei între 100 și 500 de litri de metan, o oaie elimină până la 30 litri de gaz. În lume se numără aproximativ 1,5 mlrd de vite, alte ierbivore mai mici ajung până la 1 mlrd. Gazul metan este unul din cele mai periculoase gaze care produc efectul de seră (de 23 ori mai periculos decât CO2). Este clar de ce emisiile produse în urma creșterii vitelor formează aproximativ 9,5% din volumul mondial al emisiilor de gaze de seră și de ce FAO – Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU a hotărât să  numească creșterea industrială a animalelor – unul din principalii factori de distrugere a mediului înconjurător.

Enlarge

personalcarbonbudgets
Amprenta de carbon conform https://reneweconomy.com.au

Astăzi în mai multe țări se lansează programe care au ca scop scăderea volumului emisiilor de gaze de seră. Aceste programe vizează în primul rând creșterea animalelor ierbivore. Spre exemplu, în cadrul Universității Aarhus din Danemarca se lucrează la crearea unei ierbi modificate genetic care ar scădea producerea de gaz metan. Din păcate, aceste studii sunt de lungă durată, așa că situația în scurt timp nu se va schimba.

Metanul nu este singura problemă. Alimentația animalelor ierbivore este cea mai puțin eficientă comparativ cu tot restul animalelor care sunt prezente în meniul nostru – porc, pește și pasăre.

Coeficientul de conversie a hranei pentru specia de pește Pangasius și a insectelor comestibile este mai mic de 2: la 1,7 -1,8 kg de hrană ei cresc cu un kilogram în masă. La găini acest indicator este de 2, la porc de 3,5 dar la vită de obicei nu este mai mic de 6 sau chiar 8, adică pentru ca vițelul să crească cu un kilogram, trebuie să mănânce 6 sau chiar 8kg de hrană. Astfel crește și aprenta de apă a producerii cărnii de vită și oaie.

„Carnea etică, adică obținută de la animalele care au crescut pe pășuni deschise, tot nu este o soluție. Volumul emisiilor de gaze de seră în acest caz crește pentru că alimentarea cu iarbă este mai puțin energetică iar vitele și oile elimină mai mult metan. Iar pentru fermele „etice” este nevoie de un teritoriu mai mare iar creșterea industrială a animalelor deja ocupă până la 30% din totalul solului accesibil pentru prelucrare de pe glob.

Cumperi „Bio”?

Termenul „agricultură organică” a fost inventat în 1940, dar popularitatea produselor „bio” a început să fie simțită la sfârșitul secolului trecut. Către anul 2016, volumul pieții pentru aceste produse a depășit în Europa suma de 33 mlrd euro. Mulți cumpărători sunt gata să plătească pentru „linte bio”, „castraveți bio” sau       roșii bio” cu 20% sau chiar 100% mai mult decât pentru legumele care nu sunt „bio”. De vină în mare parte este publicitatea: ei sunt siguri că astfel vor salva planeta. Ne grăbim să-i dezamăgim.

Dacă e să ne orientăm după calitățile dietice ale produselor bio, atunci totul este clar, ele nu au urme de pesticide. În acelaș timp, nu încetează disputele cu privire la folosul fermelor organice pentru mediul ambiant. Adepții culturii bio aduc drept argument, folosirea scăzută a ierbicidelor, pesticidelor și îngrășămintele de azot, care formează zone moarte pe coastele mărilor și deltele râurilor. Oponenții lor îi contrazic: fermele bio folosesc cu mult mai mult teren și dacă am dori să hrănim toți oamenii cu aceste produse, ar trebui să defrișăm o suprafață de păduri de 1,5 mai mult decât este acum.

Enlarge

Eko-sled-5-1024x1024
Imagine simbol

Transportul produce o treime din totalul emisiilor gazelor de seră. Cu cât mai des ne deplasăm, cu atât este mai înaltă presiunea asupra naturii. Nu ar fi logic să transpunem acest principiu și asupra alimentației și să presupunem că anume transportul produselor este cauza principală a amprentei lor de carbon, care este imensă. Prin urmare importul de banane din America Latină, a cărnii din Australia și a portocalelor din Africa este cauza tuturor relelor?

Așa consideră mulți, prin urmare sfatul „alimentează-te cu ceea ce găsești local pentru a ajuta naturii” se poate întâlni nu doar pe paginile despre ecologie dar și pe cele cu rețete culinare. Hrana locală se transformă în problemă de etică: ai cumpărat roșii din Turcia – ai comis un păcat împotriva Naturii, le-ai obținut din sera vecinului, ai ajutat planeta.

Continuarea articolului o puteți găsi aici.

Economie

Cât costă să înlocuiești plasticul din alimentație

Publicat

pe

PE SCURT

Începând cu 1 ianuarie 2021, utilizarea și comercializarea pungilor și veselei de plastic va fi sancționată cu până la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și de până la 12 000 de lei pentru persoanele juridice. Ca să fie posibilă sancționarea, ieri, 13 februarie, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare și completare a Codului Contravențional.

Ca să scapi de plasticul din alimentație și să-l înlocuiești fie cu vase din sticlă sau inox, trebuie să plătești în jur de trei mii de lei. De exemplu, dacă vrei să mergi cu prietenii la pădure să coci carne la grătar, ai putea înlocui vesela din plastic de unică folosință cu veselă din plastic tare pe care o poți refolosi sau poți să cumperi veselă de unică folosință biodegradabilă.

PE LUNG

„Articolele din plastic nu pot fi reciclate și rămân să polueze solurile și apa pentru zeci de ani înainte doar după o singură utilizareˮ, a menționat deputatul Dumitru Alaiba. Citește despre acest proiect de lege și alte legi votate ieri în Parlament.

Dacă mergi deseori la piață, poți să-ți cumperi o geantă-cărucior cu volumul de 30 litri. „Iubitele” pungi negre cu calendar pot fi înlocuite cu torbe sau plase și pot fi folosite câțiva ani.

Valeriu Streleț cu o pungă de plastic tip calendar. Oficialul a fost parodiat de internauți, după ce în 2015, la Adunarea Generală a ONU, a fost confundat cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Sursa foto: TimesNewMoldovan

În loc de pungi mici de plastic pentru fructe, legume sau alte produse ai putea utiliza pungi de plasă mici pe care le poți găsi ușor pe magazinele online sau poți să le confecționezi singur.

Dar dacă nu poți scăpa de pungile de plastic, trebuie să plătești mai mulți bani pentru  alternativă: pungile biodegradabile din amidon care nu vor dăuna mediului.

Pungile din plastic pentru gunoi poți să le înlocuiești cu pungile biodegradabile. Un set din 10 pungi a câte 50 de litri costă 65 de lei. Pentru un an, vei avea nevoie de aproximativ 20 de seturi, fie schimbi punga o dată la două zile sau mai des.

În loc de paharele de cafea pe care le cumperi de la chioșcuri, poți utiliza un termos și în loc de PET-urile de plastic poți să ai un vas din sticlă care poate fi folosit la nesfârșit. Când obosești de ea, o dai la reciclare și sticla va fi transformată. De asemenea, poți merge la magazin cu containerele tale din sticlă pentru a înlocui containerele de plastic de unică folosință pe care le primești gratuit (de fapt, prețul acestora este inclus în costul mâncării).

Citește reportajul „Cu piciorul în groapă

despre cum deșeurile pot fi separate, reciclate, refolosite și compostate

La picnic poți folosi veselă din amidon și fibre vegetale. Un set din 16 farfurii compartimentate, 16 farfurii obișnuite, 16 furculițe, 16 cuțite, 16 pahare, 32 de șervețele și două fețe de masă îl poți cumpăra online cu 250 de lei.

Pe lângă toate acestea, pentru a împacheta sandvișuri, fructe sau alte produse alimentare, poți cumpăra hârtie cerată (sau o poți face acasă). Cu 50 de lei, poți cumpăra 5o de bucăți pe care le poți reutiliza de nenumărate ori.

Sursa foto principală: www.thepremiersupplygroup.com

Citește mai departe

Ecologie

Cum să faci bani cu ajutorul unor râme

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Producem săptămânal deșeuri organice care în loc să fie compostate ajung la groapa de gunoi, unde poluează mediul, solul și apele subterane. Autoritățile ridică din umeri, declarând că încă nu găsesc soluții, însă, mai mulți antreprenori din diferite țări au înțeles ce pot face cu resturile vegetale.

De exemplu, o jurnalistă din Canada și-a deschis o mică fermă de viermi, care prelucrează resturile vegetale, transformându-le în îngrășăminte naturale și necesare pentru îmbogățirea solului cu toate elementele de care acesta are nevoie. Astfel, femeia aa reușit să câștige bani, dar și să aibă grijă de Pământ.

PE LUNG

„Viermii sunt o soluție excelentă pentru deșeurile organice. Ei accelerează procesul de compostare, reduc deșeurile și creează un sol valoros de plantare”, a declarat Kim Andersson, expert în salubritate și durabilitate la Institutul de Mediu din Stockholm, în cadrul unui interviu pentru The Guardian.

Urmând aceste sfaturi, o jurnalistă din Canada și-a deschis „o fabrică de viermi” chiar la balcon. „Am luat o găleată de plastic, am găurit-o, am pus acolo 12 viermi, așchii de lemn, foi de ziar și resturi vegetale, iar periodic agitam containerul”, povestește jurnalista, care a recurs la această tehnologie pentru că nu găsea în oraș o fabrică cu viermi.

Göteborg, al doilea oraș ca mărime din Suedia, folosește site-ul său web pentru a sfătui rezidenții să-și producă propriul compost folosind râme. Avantajul fiind nu doar compostul gratuit, dar și reducerea costurilor pentru transportarea deșeurilor, care este scump în unele țări.

Mai mulți antreprenori din lumea întreagă au descoperit această nișă și resursele aproape nelimitate de hrană și au deschis o afacere cu viermi. Râmele se reproduc atât de repede, încât puteți începe afacerea cu doar câteva sute de râme, pe care să le hrăniți bine și îngrijiți,  iar drept rezultat să vă bucurați de compost calitativ, pe care să-l vindeți în țară și peste hotare.

Un exemplu bun este și o întreprindere din Moldova. În urmă cu câțiva ani, Valeriu Andreiciuc, președintele Asociației Obștești „Pomul vieții”, a fondat o fabrică de producere a biohumusului, prin folosirea viermilor și a deșeurilor organice rămase de la cantina socială. Ideea a fost să promoveze principiile unei economii circulare: deșeurile de bucătărie sunt „mâncate” de colonii de râme și transformate în fertilizator natural. Biohumusul obținut este folosit pentru a cultiva plante, iar acestea, din nou, sunt utilizate în alimentare.

Citește mai departe

Ecologie

Niște călugări olandezi s-au alăturat unui proiect științific european

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Abația olandeză Notre-Dame de Koningshoeven îmbunătățește gestionarea apei în industrie și în sectorul agricol, în cadrul unui proiect științific european. Călugării, care se ocupă de producerea berii, au aplicat o tehnologie de curățare a apelor reziduale. Acestea sunt acumulate în rezervoare speciale, unde trei mii de specii de bacterii sunt implicate activ în procesul de curățare.

Mai mult, în viitor se planifică și extragerea din apele uzate a elementelor de carbon, azot și fosfor.

PE LUNG

Olanda de Est. În acest loc, călugării din Ordinul Cistercian au început să producă bere în 1884. Astăzi, fabrica locală produce aproximativ 145 de mii de hectolitri de băutură spumoasă pe an. Dar afacerea are și o valoare de mediu: compania produce timp de o oră 15 metri cubi de ape reziduale, scrie Euronews.

Fratele Isaac povestește: „Ne rugăm de șapte ori pe zi. Începem la ora 4:00, mulțumim lui Dumnezeu pentru creația sa, pentru frumusețe și puritate. Recunoaștem că suntem implicați într-o producție care poluează mediul. De aceea, scopul nostru este să nu permitem apelor uzate să se întoarcă În natură. Dar pentru aceasta ele trebuie să fie curățate. Astfel, vrem să transformăm apa uzată în apă potabilă, în apă utilizabilă”.

Sera locală cu cele două sute de specii de plante poate trata zilnic până la 438 de metri cubi de ape uzate. Aceasta este distilată prin rădăcinile plantelor, plasată în rezervoare speciale, unde trei mii de specii de bacterii sunt implicate activ în curățare. În viitor, se planifică și extragerea din apele uzate a elementelor de carbon, azot și fosfor.

Istvan Koller, consilier pentru optimizarea gestionării apei, a declarat: „Ceea ce dezvoltăm aici poate fi numit o cameră lux pentru bacterii. Da, vrem ca ele să se simtă confortabil și să își facă treaba – să purifice apa”.

Eforturile mănăstirii olandeze fac parte din proiectul de cercetare european NextGen care vizează îmbunătățirea managementului apelor. Pentru a o face parte din economia circulară, specialiștii caută noi tehnologii și noi modele de afaceri. 

Inginerul George Freens prezintă un exemplu: „Examinăm o varietate de scenarii – aceasta este și reutilizarea apei și recuperarea energiei din apă (căldură sau, de exemplu, biogaz) și captarea de nutrienți din apele uzate”.

În estul Olandei, există o altă seră, inclusă în 10 platforme demonstrative ale proiectului. Aici sunt produse anual peste 4 mii de tone de roșii. Un sistem de filtrare și desalinizare cu circuit închis asigură curățarea apei de irigație și transportă substanțe nutritive către plante. Principala sursă de irigație pentru un teren agricol de 9,5 hectare rămâne ploaia, nu apa subterană cu săruri dizolvate în ele.

Guus Mays, consultant pentru optimizarea utilizării apei, explică: „În apa de ploaie există puțin sodiu, un element pe care plantele nu îl folosesc. Dacă apa de ploaie nu este suficientă, folosim apă curentă după desalinizare”.

Cercetătorii UE caută modalități de curățare și reutilizare a fiecărei picături de apă, indiferent că este vorba de ploaie, ape subterane sau ape uzate.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie8 ore în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

CulturăO zi în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie2 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova2 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social3 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură3 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829