Connect with us
"
"

Alegeri

Autoritățile și susținătorii lui Țuțu din Trușeni, iritați de prezența jurnaliștilor Moldova.org la o întrunire, unde Țuțu nu a mai venit

Publicat

pe

Sandu, nu vorbi, pentru că ei înregistrează”, „Nu am avut nevoie să vină jurnaliști”, „Nu mă interesează presa. Sunt unul dintre cei mai deștepți studenți ai Republicii Moldova”, „Mă irită prezența voastră”. Acestea sunt doar câteva replici care au venit la adresa echipei Moldova.org, prezentă la o întâlnire electorală cu deputatul și candidatul Constantin Țuțu în satul Trușeni, din circumscripția 33.

Pe lângă replicile tăioase, mulți tineri au refuzat să mai participe la întâlnire, fiind incomodați de prezența jurnaliștilor, care a fost și motivul pentru care politicianul nu a mai intrat în sala Casei de Cultură, unde urma să aibă loc întrunirea.

***

Campania electorală a deputatului PDM, Contantin Țuțu, pe circumscripția 33, a început cu mult timp înainte de 25 ianuarie 2019. Politicianul a fost prezent aproape la toate evenimentele de interes din comuna Trușeni. De exemplu, unele drumuri din localitate au fost reparate „la inițiativa lui”, așa cum a menționat pe pagina acestuia de Facebook. De asemenea, „la inițiativa” candidatului Țuțu, a fost lansată, în toamna 2018, ruta nr. 34 spre Trușeni. Asta chiar dacă , în toamna 2017, localnicii au protestat de nenumărate ori, au bătut la uși și au cerut rezolvarea problemei transportului public. Mai mult, Țuțu a fost prezent și la hramul satului (21 noiembrie 2018), când a avut loc inaugurarea pomului de Crăciun, unde a mai împărțit papuci de cauciuc oamenilor și alte daruri.

***

Odată cu începerea campaniei electorale oficiale pe 25 ianuarie, Constantin Țuțu a vizitat comuna Trușeni, aproape zilnic. Pe 26 ianuarie, a mers într-o regiune a satului, iar a doua zi – în altă mahala. Pe 28 ianuarie a mers, însoțit de fosta ministră a Sănătății Silvia Radu, la Centrul de Sănătate Trușeni. La întâlnirile respective au fost prezenți și primarul, viceprimarii, dar și alți membri PDM, lucru care nu s-a întâmplat atunci când au venit alți candidați de pe aceeași circumscripție în comună. Mai mult decât atât, se pare că întâlnirile s-au petrecut în secret, întrucât nu a fost făcut nici un anunț public despre aceste evenimente electorale.

Totuși, datorită unui tânăr membru al organizației de tineret democrat, care a publicat anunțul despre întâlnirea tinerilor cu Țuțu la Casa de Cultură într-un grup pe Facebook, am aflat și noi.

Enlarge

1-6
Întâlnirea electorală din 28 ianuarie la Centrul de Sănătate Trușeni

Ora 17:50, 29 ianuarie. S-au apropiat de locul evenimentului primarul satului Ion Apostol, viceprimarul Victor Masleaev, viceprimarul Lilian Bernat, directoarea Casei de Cultură Stela Munteanu.

„Vine domnul deputat Contantin Țuțu cu tinerii să se adune, e campanie electorală”, a spus viceprimarul Bernat. Al doilea viceprimar nu dorește să discute cu presa. Zice că e funcționar public până la 17, dar la întâlnirea cu Țuțu a venit „în ospeție”, să vadă ce fac băieții. „Nu fac campanie electorală. Nu am dreptul”, a declarat Masleaev. Întrebat ce a făcut pe 28 ianuarie la Centrul de Sănătate Trușeni, în compania candidatului PDM Țuțu, când, de fapt, trebuia să fie la serviciu, funcționarul a zis că fusese la medic, la control.

Ora 18:00. Într-o încăpere rece a Casei de Cultură a satului Trușeni s-a adunat administrația publică locală și câțiva tineri. Cei mai mulți au preferat să rămână afară.

Ora 18:30. Nici urmă de Constantin Țuțu. Cei din sală discută despre taraful localității și lipsa instrumentelor, despre stadionul de fotbal, despre Casa de Cultură și despre cum tinerii vor să organizeze activități pentru animarea vieții satului. Cei prezenți sunt încă deranjați de prezența echipei Moldova.org.

Ora 19:00. S-a ajuns la ora când evenimentul trebuia să se încheie. De ce nu a mai venit candidatul Constantin Țuțu, nu am aflat. Primarul satului, Ion Apostol, a declarat că nu a fost informat despre venirea politicianului la întâlnire, chiar dacă înaintea evenimentului, cei doi viceprimari au confirmat lucrul acesta.

Autoritățile și susținătorii lui Țuțu din Trușeni, iritați de prezența jurnaliștilor Moldova.org la o întrunire, unde Țuțu nu a mai venit

„Sandu, nu vorbi, pentru că ei înregistrează”, „Nu am avut nevoie să vină jurnaliști”, „Nu mă interesează presa. Sunt unul dintre cei mai deștepți studenți ai Republicii Moldova”, „Mă irită prezența voastră”. Acestea sunt doar câteva replici care au venit la adresa echipei Moldova.org, prezentă la o întâlnire electorală cu deputatul și candidatul Constantin Țuțu în satul Trușeni, din circumscripția 33.Istoria integrală aici – https://www.moldova.org/cum-nu-venit-tutu-la-o-intalnire-electorala-din-cauza-jurnalistilor-moldova-org/

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 19 februari 2019

La fel ca viceprimarul Masleaev, primarul spune că a fost în vizită la șefa Centrului de Sănătate ca să discute despre ședința consiliului de administrație. Și… exact atunci apăruse candidatul Țuțu, însoțit de fosta ministră a Sănătății, Silvia Radu. „Păi, am mai nimerit și cu alte persoane vajnice acolo, câteodată, să știți… Nu m-a telefonat nimeni, cu părere de rău, că am pățit, într-adevăr, rușinea. […] Nu am putut să plec, să mă întorc cu spatele și la doamna ministră, și la domnul candidat”, a declarat primarul satului.

Despre contribuția exactă a candidatului Țuțu în repararea drumurilor, deschiderea rutei nr. 34 de troleibuz, primarul spune că nu ne poate oferi informații. „Văd că lucrările merg, este un lucru pozitiv”, a declarat Ion Apostol, fără să menționeze exact despre ce lucruri este vorba.

Constantin Țuțu nu a răspuns la telefon să ne spună de ce nu a venit la întâlnirea cu tinerii, din 29 ianuarie. Totuși, presupunem că acesta a fost informat despre prezența echipei de filmare Moldova.org în Casa de Cultură de la Trușeni, unde urma să aibă loc întrunirea cu tinerii. Lilian Bernat, viceprimarul comunei, membru PDM, a menționat că Țuțu ar avea ședințe și să încercăm să-l telefonăm seara. Acesta nu a răspuns nici până în prezent. 

Politică

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale niciunul dintre candidați nu ar acumula destule sufragii și ar ar fi necesar turului II, unde s-ar confrunta Igor Dodon și Maia Sandu, arată un sondaj prezentat astăzi de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Potrivit aceleiași cercetări, mai mult de jumătate din cetățeni spun că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni sunt sărăcia și șomajul. Greu de crezut, dar studiul mai arată că dacă ar fi fost organizat un referendum și cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE și Uniunea Euroasiatică, cei mai mulți ar opta pentru cea din urmă.

De notat că, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat rezultatele altui sondaj înainte de alegerile din februarie 2019, unde diferența față de scorul obținut de PSRM era de  +17.2%. Situația a fost comentată de Doru Petruți.

PE LUNG

Alegeri parlamentare anticipate

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, În forul legislativ ar accede PSRM, PAS și PDM, care au acumulat potrivit sondajului 32,1%, 15,6% și respectiv 7,3 %. Același sondaj mai arată totuși că dacă se iau în considerație votul decișilor, atunci în Parlament ar mai accede și Platforma DA. Rezultatele în baza voturilor celor deciși arată în felul următor- PSRM-44%, PAS 21,4, PDM-10 și Platforma DA 6,3 la sută.

Întrebați dacă vor merge la scrutin, 59,5% din respondenți au declarat că sigur că vor merge, iar 21,6- probabil că da.  

Totodată, sondajul mai arată că cetățenii nu vor alegeri parlamentare anticipate. 69,5% au declarat că apreciază negativ declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat, în timp ce 17,3% au apreciat pozitiv, 7,8 s-au declarat indiferenți. 

De notat că cercetarea a arătat că 47 la sută din cetățeni nu și-au schimbat în ultimii cinci ani formațiunea politică preferată, în timp ce circa o treime – 33,8% au declarat că și-au schimbat partidul politic favorit. 58,4% au apreciat situația social-politică din țară drept una calmă și bună. 

Alegeri prezidențiale și cum trebuie ales șeful statului?

Potrivit sondajului, 71,7% din respondenți au declarat că președintele trebuie ales direct de popor, în timp ce 20,6% au spus că de Parlament. Aproape 70 la sută au spus că vor merge la scrutinul pentru alegerea șefului statului, iar 14,1 – probabil că da.

Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, atunci actualul președinte Igor Dodon și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-ar confrunta în turul doi. Pentru Igor Dodon și-au exprimat intenția de vot aproape 34,8 dintre participanții la sondaj, iar pentru Maia Sandu – 20,2 %. Cei doi sunt urmați de liderul PDM Pavel Filip cu 7,5% și de PPDA, Andrei Năstase cu 6,1%. Votul decișilor a arătat în felul următor: Igor Dodon 43,9%, Maia Sandu – 25,5%, Pavel Filip – 9,5% și Andrei Năstase – 7,7%. 

În ce direcție merge Republica Moldova și cum va fi viața peste un an?

67,2 din cetățenii noștri consideră că lucrurile din Republica Moldova merg într-o direcție greșită, 21,5% au spus că în direcția cea bună. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat nemulțumiți de situația economică – 32,6% au spus că nu prea sunt mulțumiți, iar 28,3%- deloc mulțumiți. Cele mai mari îngrijorări ale moldovenilor sunt sărăcia (25,8%), șomajul(23,1%), migrația (21,3%) și corupția (19,2).

Totodată 45,1% dintre respondenți au spus că viața din localitățile lora rămas la fel ca și acum cinci ani, iar 20,5 că a devenit mai proastă, iar 17,1% a spus că a devenit ceva mai proastă.  

În plus, aproape 40 la sută din cei chestionați au spus că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar, iar 24,3 au spus că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar. 

Interesant este de notat că 41,4 la sută din cetățeni declară că reformele derulate în țară nu prea au fost eficiente, iar 8,6% -deloc eficiente. Pe de altă parte 39,5% au spus că oarecum au fost eficiente.

În pofida acestor rezultate, potrivit sondajului, moldovenii rămân optimiști. Întrebați cum cred că vor trăi peste un an, respondenții 31,9 au au răspuns că probabil mai bine, 24,5% că aproximativ la fel, iar 19,4 % că ceva mai prost. 

Uniunea Europeană sau cea Economică Euroasiatică?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, la care cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE sau UEE, atunci cei mai mulți ar vota pentru UEE 40,1%, iar pentru UE -38,7%.7,8% nu ar vota pentru niciuna, iar 13 la sută au spus că nu ar participa sau nu au vrut să răspundă. 

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 2-13 ianuarie pe un eșantion de 1189 de respondenți și are o marja de eroare de 3%.

De notat că, în vara anului 2019, după prezentarea unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor, sociologul Doru Petruți a reacționat într-o postare pe Facebook că „măcar mass media independentă ar fi bine să spună și că aceiași realizatori au publicat un sondaj înainte de alegerile din Februarie 2019 care a fost la +17.2% diferență față de scorul obținut de PSRM”. 

Citește mai departe

Politică

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu.  În urma acestora, Partidul Socialiștilor a anunțat că vrea o nouă structură a Guvernului și un nou candidat la funcția de prim-ministru. Blocul ACUM a declarat că este gata să o susțină doar pe Maia Sandu în funcția de premier și insistă pe aceeași membri ai Executivului. Partidul Democrat a menționat că dacă va fi înaintat un premier și o garnitură care va lua în calcul propunerile PDM, atunci subiectul va fi discutat la Consiliul Politic Național al formațiunii. Partidul ȘOR a declarat că este împotriva unui guvern minoritar și că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile.

Drept urmare, la finalul consultărilor, șeful statului a declarat că alegeri parlamentare anticipate pot fi evitate prin două scenarii: crearea unei majorități stabile sau votarea unui Guvern tehnocrat propus de șeful statului. Totodată, el a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Aceasta pentru că Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM au poziții diferite.

PE LUNG

PSRM: Nu vrem alegeri anticipate

Primii care au venit la consultările cu șeful statului au fost deputații PSRM. Întrevederea cu PSRM s-a desfășurat cu ușile închise, însă după aceasta deputații socialiști au declarat că nu vor alegeri parlamentare anticipate și că sunt gata să facă o nouă majoritate parlamentară cu cei din blocul ACUM., dar în anumite condiții. Astfel, socialiștii își doresc o nouă structură a Guvernului, nu cum a fost anterior, când întreaga răspundere pentru guvernare i-a revenit blocului ACUM. Totodată, socialiștii au spus nu vor accepta  o eventuală candidatură a Maiei Sandu.

„Propunem oficial blocului ACUM să creăm o nouă majoritate parlamentară, dar în condiții noi care implică o nouă structură a Guvernului, nu așa cum a fost până acum când blocul ACUM a preluat întreaga responsabilitate pentru guvernare. Plus la aceasta, cu un nou candidat la funcția de Prim-ministru. Aceasta este poziția noastră oficială”.

Zinaida Greceanîi a precizat că chiar dacă Blocul ACUM nu este pregătit să formeze o nouă majoritate parlamentară, f„racțiunea PSRM nu poate permite inițierea alegerilor parlamentare anticipate”.

„Țara nu are nevoie de alegeri parlamentare anticipate. De aceea, vom examina  orice candidat propus de președintele țării pentru funcția de prim-ministru, chiar dacă nu există o majoritate parlamentară”, a spus Zinaida Greceanîi.

Ea a mai spus că PSRM nu examinează crearea unei majorități parlamentare cu alte fracțiuni politice.

Blocul ACUM insistă ca premier să fie numită Maia Sandu

După consultările cu socialiștii, la întrevederea cu președintele Igor Dodon au venit deputații Blocului ACUM. După aceasta, reprezentanții blocului ACUM au declarat că vor insista ca premier să fie numită Maia Sandu, iar din viitorul Guvern să facă parte aceiași miniștri.  Doar în acest caz pot avea loc discuții cu PSRM. Totodată, deputații Igor Grosu(PAS) și Alexandru Slusari (Platforma DA) au declarat că elementul destabilizator în actuala situație politică, din păcate, rămâne Președinția, pentru că de aici pornesc toate, „de la comportamentul, mesajele, pozițiile pe care le are și le-a avut Președinția în aceste cinci luni de zile”.

„Am fost întrebați pe cine vedem premier. Am reiterat că poate fi doar doamna Maia Sandu, cu garnitura actuală de miniștri și cu acea agenda pe care Guvernul și-a asumat-o – reforma justiției, ceea ce ține de procurorul general, evaluarea procurorilor, scoaterea din captivitate a instituțiilor de reglementare etc. Doar așa pot avea loc discuții. În caz contrar se va ajunge la o situație similară”..

Igor Grosu a mai spus că cei de la Blocul ACUM cred că dacă nu ar fi fost problema cu preselecția candidaturilor la funcția de procurori general,  se venea cu alt motiv pentru a demiterea Guvernului Sandu. „Igor Dodon cred că se pregătește tot mai insistent pentru alegerile prezidențiale”,

Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari, de la Platforma DA, a menționat că era de așteptat că, după demisia Guvernului, blocul ACUM să vină cu aceeași strategie și aceeași componență a Guvernului.

„ Guvern reformator, pro-european, axat pe reforma justiției, pe care nu pot fi compromisuri. După ce s-a întâmplat ieri, care sunt garanțiile că președintele țării nu va interveni în actul de guvernare?”.

Totodată, Slusari a precizat că Blocul ACUM face distincția între PSRM și Igor Dodon. „Cu toate rezervele și problemele, noi am comunicat cu PSRM. Factorul destabilizator era Igor Dodon. Zarurile au fost aruncate, se așteaptă un guvern tehnocrat”, a adăugat deputatul.

PDM nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare

Partidul Democrat nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare, deoarece se află într-un proces profund de reformare. Totodată, formațiunea este gata să discute formarea noului guvern dace acesta va continua inițiativele demarate de PDM, a declarat Pavel Filip, președintele PDM, după întrevederea cu șeful statului.

„Ar fi o iresponsabilitate să lăsăm țara fără guvernare şi să mergem în alegeri parlamentare anticipate. De aceea avem condițiile noastre. Avem programele sociale, lansate de noi şi oprite de guvernul Maia Sandu. Avem mai multe inițiative pentru oameni. Şi dacă va fi înaintat un premier şi o garnitură care vor lua în calcul propunerile PD, respectarea Acordului de asociere cu UE, subiectul va fi discutat  la Consiliul Național Politic al PDM”.

Partidul ȘOR: Alegerile anticipate sunt inevitabile

După consultările cu președintele Igor Dodon, deputații Partidului ŞOR au declarat că singura soluţie pentru depăşirea crizei politice este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Preşedintele fracţiunii, Denis Ulanov, a declarat că există două scenarii: primul este numirea unui Guvern minoritar, însă în acest caz acest guvern  nu va rezista în R. Moldova, și al doilea – alegeri parlamentare anticipate.

„Cel mai potrivit scenariu ar fi alegerile parlamentare anticipate care oricum vor avea loc. Un guvern care nu are susținere majoritară în Parlament nu are multe șanse. În țara noastră nu există experiența unei activități eficiente și de lungă durată a unui executiv minoritar”.

Igor Dodon: Voi face tot posibilul pentru a evita alegerile anticipate

Președintele Dodon a menționat  că alegerile anticipatele pot fi evitate prin două scenarii: „crearea unei majorități parlamentare stabile sau votarea unui guvern tehnic propus de președintele țării”. În același timp, oficialul a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare.

„Crearea unei majorități parlamentare stabile poate să fie doar între PSRM și Blocul ACUM. La această etapă nu văd șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Pozițiile dintre ACUM și PSRM sunt diametral opuse”.

În aceste condiții, șeful statului a precizat că sunt trei luni, până pe 12 februarie, timp în care el trebuie să vină cel puțin de două ori cu inițiativa de înaintare a unui candidat la funcția de prim-ministru. „Candidatul, dacă nu va fi majoritate parlamentară, va merge la fracțiuni și își va spune programul, după care vedem, va obține votul politic bine, nu obține – alegeri anticipate și să-și asume riscurile cei care o să le provoace. Eu în calitate de președinte voi face tot posibilul pentru a evita alegerile parlamentare anticipate”, a menționat Igor Dodon.

Citește mai departe

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social13 ore în urmă

Poți să-ți faci operație plastică și să rămâi feministă?

PE SCURT Fac modificările cosmetice parte dintr-o nouă eră a „iubirii de sine”? Sau ideologia feministă este interpretată greșit?, se...

Social14 ore în urmă

Cecenii „tratează” homosexualitatea cu Coranul și alte știri agasante

PE SCURT Președintele Dodon greșește de trei ori denumirea statului în care pleacă într-o vizită, trei familii din Chișinău sunt...

Economie15 ore în urmă

Cât costă să-ți securizezi casa

PE SCURT Aproape fiecare a doua infracțiune săvârșită în Republica Moldova, potrivit datelor BNS pentru anul 2018, este contra patrimoniului...

Social17 ore în urmă

În hăul egalității de gen. 257 de ani pentru umanitate și 12 trepte pentru Moldova

PE SCURT Republica Moldova se situează pe locul 23 din 153 de țări la capitolul egalitate de gen. Cel puțin...

Divertisment23 de ore în urmă

Uite cum arată leagănul electric – cel mai performant device pentru bebe! Modele, prețuri și gama existentă în Moldova

Odată cu apariția unui copil în familie, părinții încep să caute tot mai multe ustensile care ar asigura un somn...

Cultură2 zile în urmă

Dansuri, concerte, târguri și poezie. Ce poți face în acest weekend

PE SCURT Cafea cu gust de anticorupție, lecții de pictură, atelier de modelare plastică, seminar despre aritmii și EU4Ungheni –...

Justiție2 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică3 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică4 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

PoliticăO săptămână în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031