Artă și acte creative care au fost cenzurate în 2019

PE SCURT

Libertatea de exprimare și creativitatea sunt cruciale pentru dezvoltarea unor societăți vibrante, pluraliste și democratice. În aproape toate colțurile globului, fie prin satiră politică, cântec de protest, afiș sau doodle pe un zid într-un spațiu public, artiștii rămân creativi și rebeli.

În pofida cenzurii – sau poate din cauza acesteia – artiștii nepopulari și curatorii continuă să fie în fruntea muncii periculoase, dar necesare de stimulare a conștientizării și a schimbărilor sociale, scrie Hyperallergic.com, o revistă online de cultură.

PE LUNG

Azerbaidjan

În pofida unui ordin UNESCO din 2000 care cerea protecția lor, 10 mii de pietre funerare medievale armene, cunoscute sub numele de khachkars, au fost distruse la începutul acestui an. Observatorii culturali spun că este o ștergere consistentă a istoriei culturale și a realizărilor artistice umane. În februarie, s-a constatat că guvernul azerbaidjan a ordonat distrugerea a cel puțin 89 de biserici medievale, 5840 de pietre încrucișate complex și 22 de mii de pietre funerare în Nakhchivan, o republică autonomă situată între Azerbaidjan și Armenia.

Ungaria

În decembrie, blogul de artă artportal.hu a raportat că oficialii de la Budapesta intenționau eliminarea Fondului Cultural Național al Ungariei, principala sursă de finanțare pentru arte. Această mișcare a dus la o mare criză publică. Au fost proteste în care s-a solicitat guvernului să-și anuleze decizia, pe care a luat-o în cele din urmă, restabilind Fondul Cultural Național, deocamdată.

În noiembrie, filantropul George Soros și-a luat rămas bun de la Universitatea Central Europeană, o universitate pe care a înființat-o la Budapesta în 1991. După repetate încercări ale premierului de extremă dreaptă al Ungariei, Viktor Orbán, de-al pune în lumină proastă și de a-l prezenta pe filantropul de origine maghiară ca o amenințare pentru Ungaria, Universitatea a fost obligată să se mute.

Republica Kârgâză

O controversă la Muzeul Național de Artă din capitala Bișkek, inaugurată la final de noiembrie 2019, a culminat cu amenințări de violență fizică și intimidare. Expoziția „Feminnale” de la Muzeul Național de Artă explora subiectul independenței economice a femeilor. Expoziția avea scopul să combată miturile și normele de gen din țară.

Dar, după cum a raportat Human Rights Watch, „în loc să trateze evenimentul ca o oportunitate de a încuraja conversația, adversarii au avut o reacție intensă, implicând abuzuri verbale și amenințări cu moartea, demisia directorului muzeului, eliminarea mai multor opere de artă și, în final, implicarea forțelor de ordine. Ministerul de cultură al țării a declarat expoziția drept „scandaloasă.” În ciuda acestui fapt, directorul muzeului, Mira Dzhangaracheva, a fost forțată să demisioneze în urma amenințărilor la adresa ei și a personalului, despre care a declarat că „mă sfâșie, mă violează”. Expoziție, deschisă pe 28 noiembrie, a coincis cu campania anuală de 16 zile de activism împotriva violenței de gen, care a avut loc în Kârgâzstan și în întreaga lume.

Expoziția a durat 17 zile: în memoria a 17 femei care au fost arse într-o tipografie din Moscova în 2016. 14 dintre ele erau migrante ai forței de muncă din Kârgâzstan.

Rusia

Pe o notă pozitivă, directorul Centrului Gogol, Kirill Serebrennikov, a fost eliberat din arest la domiciliu. În 2019, arestarea sa de aproape doi ani la domiciliu s-a încheiat. Este cunoscut pentru filme critice la adresa elitei politice și religioase ruse. Cazul lui este o dovadă că guvernul rus nu se teme să folosească sistemul instanțelor pentru a-și reduce la tăcere criticii.

În acest an, el lansează, însă, unul dintre cele mai așteptate filme ale Rusiei, Gripa lui Petrov, o adaptare a celui mai vândut roman „Familia Petrov în jurul gripei” de Alexei Salnikov, care a primit două dintre cele mai importante premii de literatură din Rusia. Povestea se învârte în jurul unei familii din Ekaterinburg care experimentează sentimente mitice în timpul unei epidemii de gripă.

Spania

În noiembrie 2019, Freemuse a raportat despre cazul Pablo Hasél, nume real Pablo Rivadulla, rapper și pro-comunist care interpretează „cântece interzise” despre care autoritățile spaniole cred că glorifică terorismul. Înalta Curte Spaniolă (Audiencia Nacional) l-a găsit vinovat de „glorificarea terorismului” prin cântecele sale, conform articolul 578 din Codul penal spaniol, care aduce cu sine potențiale amenzi, interdicții de a munci în sectorul bugetar și chiar pedepse cu închisoarea.

„Trimiterea rapperilor la închisoare pentru versuri și scoaterea în afara legii a satirei politice demonstrează cât de înguste au devenit granițele discursului online acceptabil în Spania”, a declarat Esteban Beltrán, directorul Amnesty International Spania, menționând și faptul că numărul persoanelor acuzate în temeiul articolului 578 a crescut de la trei în 2011 la 39 în 2017 și aproape 70 de persoane au fost condamnate doar în ultimii doi ani.

Resursă informațională: Hyperallergic.com

Foto principală de Malika Baiazova/ medium.com