Connect with us
"
"

Politică

Ambasadorul României la Chişinău, despre taxele de roaming: „Sunt foarte, foarte mari, sunt aproape la fel de mari ca şi cum am vorbi cu Australia”

Publicat

pe

PE SCURT

Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, consideră că taxele de roaming între România şi R. Moldova sunt foarte mari, însă ambasadorul s-a arătat convins că există voinţă politică între cele două părţi pentru soluţionarea aceste probleme şi va fi indentificată o soluţie în folosul cetăţenilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Declaraţia a fost făcută aseară în platoul emisiunii Articolul VII de la TVR Internaţional, transmite TVR Moldova.

PE LUNG

Daniel Ioniţă a declarat că pentru a realiza o conexiune directă între România şi Republica Moldova trebuie să găsim o soluţie şi în problema roaming-ului între cele două părţi.

„Pentru prima dată s-a vorbit despre eliminarea taxelor de roaming între România şi R. Moldova cu prilejul aniversării Centenarului, 1 decembrie 2018, în rest taxele de roaming între România şi R. Moldova sunt foarte, foarte mari, sunt aproape la fel de mari ca şi cum am vorbi cu Australia sau Noua Zeelandă, nu cred că este normal şi aici voinţa celor două părţi sunt convins că va contribuii la identificarea unei soluţii în folosul cetăţenilor de pe cele două maluri ale Prutului. Trebuie să ajutăm ca această conexiune directă să aibă loc, inclusiv prin chestiunile respective”.

La 20 august ministrul de Externe, Nicu Popescu, împreună cu ministrul Economiei, Vadim Brînzan, au discutat cu reprezentanții Guvernului României și a operatorilor de telefonie mobile despre posibila eliminare a taxelor de roaming între Romania şi Moldova. Nicu Popescu a menționat că s-au discutat „paşii concreți pentru ca cetăţenii din ambele ţări să nu mai plătească sume foarte mari pentru aceste servicii de telefonie”.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Alegeri

14 pentru România. Cine se vrea președinte în România și ce poziție au față de Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe 10 noiembrie, cetățenii României vor fi chemați la urnele de vot în cadrul alegerilor prezidențiale. Pentru funcția de președinte concurează 14 candidați.

Pentru că România este declarată partener strategic al Republicii Moldova, iar la acest scrutin vor participa și cetățenii moldoveni cu pașaport românesc, Moldova.org îți propune profilul celor 14 candidați și poziția acestora față de Republica Moldova. Opiniile acestora, selectate din surse deschise, au fost făcute în cadrul sau cu prilejul mai multor evenimente pe parcursul anilor.

PE LUNG

1. Klaus Iohannis

Klaus Iohannis este profesor de fizică, de origine germană, născut în România. A fost profesor de fizică la liceu, inspector școlar si primar la Sibiu. A fost edil al Sibiului timp de patru mandate. În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. A fost ales șef al statului după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din 16 noiembrie 2014, de către 54,43% din cetățenii romani care au votat. Candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL.

„România și Republica Moldova aparțin aceleiași familii, aceluiași spațiu cultural, istoric și de limbă. Republica Moldova trebuie să reprezinte proiectul strategic al României. Este esențial ca la București să existe o coerență de acțiune prin care România să devină nu doar un partener de nădejde, dar și un apărător al intereselor Republicii Moldova în Europa”, declara Klaus Iohannis imediat după preluarea mandatului de președinte.

Pe parcursul anilor, șeful statului român a făcut mai multe declarații în care se arăta că relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru el personal. În chestiunea conflictului din regiunea transnistreană, şeful statului român a vorbit despre „respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”.  În iunie 2019, după ce Parlamentul Republicii Moldova a votat învestirea Guvernului Maia Sandu, iar PDM încă nu-și anunțase retragerea de la guvernare, Klaus Iohannis a adresat o scrisoare președintelui Consiliului European și șefului Comisiei Europene, în care a lansat un apel la indentificarea urgentă a unor soluții concrete pentru a pune capăt situației din Republica Moldova. Tot atunci, Iohannis a adresat forțelor politice de la Chișinău un „apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept”, declarând că România este „pregătită să sprijine aceste eforturi în deplină concordanță cu obiectivul nostru strategic, care este și obiectivul Uniunii Europene”.

2. Theodor Paleologu

Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale din noiembrie. Este eseist, diplomat şi om politic român, ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005 – 2008. A renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008 din România. În urma acestui scrutin, a devenit deputat de Bucureşti în Parlamentul României şi ministru al culturii în guvernul Emil Boc. În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mișcarea Populară.

Theodor Paleologu a declarat că România are nevoie de un minister pentru relația cu Republica Moldova, care ar trebui să aibă scopul de a pregăti o eventuală unire. Potrivit lui, înființarea unui minister pentru relația cu Republica Moldova ar pregăti România pentru o zi a unirii.

„Ideea este că trebuie să fii pregătit. Modelul este cel al Republicii Federale Germania care s-a pregătit pentru momentul în care se pune problema unirii. Am convingerea că problema unirii se va pune sau măcar că se poate pune cândva”. Liderul PMP, Eugen Tomac, a declarat că Theodor Paleologu va fi și președintele tuturor moldovenilor, unirea Republicii Moldova cu România fiind unul dintre principalele obiective ale PMP.

3. Dan Barna

Dan Barna este licențiat în Drept. În decembrie 2016 a fost ales deputat USR de Sibiu. În Camera Deputaților, Dan Barna este vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene. A fost membru al Guvernului Cioloș, unde a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea, unul dintre principalii săi colaboratori din USR. În octombrie 2017, Dan Barna a fost ales președintele USR.

A avut mai multe întâlnirii cu românii din Republica Moldova, în cadrul cărora a declarat că România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu R. Moldova, nu ultima.

„Mie mi se pare perfect îndreptățit și este un demers pe care o să-l susțin în continuare ca România să fie cel mai activ, mai vocal și mai asumat avocat al Republicii Moldova în toate aceste demersuri de accedere a Moldovei cât mai aproape de Uniunea Europeană. Și sper la un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină și membru al Uniunii Europene”. Într-un mesaj către cetățenii Republicii Moldova i-a îndemnat să creadă în continuare în România, pentru că acolo este o nouă generație de politicieni care va veni cu siguranță la conducerea acestui stat.

4. Kelemen Hunor

Kelemen Hunor este medic veterinar, profesor de filosofie si politician român de etnie maghiară, ales președinte al UDMR la congresul din 2011. A candidat la președinția României din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în 2009. A fost ministru al Culturii în perioada decembrie 2009 – aprilie 2012, în Guvernul Boc II și Mihai Răzvan Ungureanu. La alegerile prezidențiale din 2009 Kelemen a obținut 3,83% din voturi.

În martie 2018, Parlamentul de la București a adoptat o declarație privind unificarea cu R. Moldova. UDMR s-a abținut. Întrebat de ce, Kelemen Hunor a declarat că sentimental înțelege hotărârea și discursurile din Parlament.

„Dar am discutat cu aliații noștri, cu Washington-ul cu Bruxelles-ul? Când am fost acceptați în NATO, n-am spus că vom aduce în interiorul Alianței un conflict înghețat cu Rusia. Asta s-ar întâmpla dacă s-ar realiza ce doresc politicienii români în frunte cu Băsescu, Dragnea, Tăriceanu, Orban, Barna”. Tot atunci, el a menționat că politicienii nu pot să arunce o țară într-o asemenea aventura, iar cazul Germaniei a fost o altă situație, din alt film. „Și dacă se rezolvă problema transnistreană, ceea ce nu cred, ar accepta R.Moldova să se transforme în 5 județe în estul României? De ce nu vrem sa vorbim despre federalizare?”, a menționat atunci el.

5. Viorica Dăncilă

Ocupă funcția de prim-ministră a României din 29 ianuarie 2018. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, a obținut masterul Spațiul Public European. Este specializată în programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană. A fost profesoară la Liceul Industrial din Videle, iar din 1997 până în 2009 a fost inginer la Petrom SA. Este membră a Partidului Social Democrat încă din 1996. La 21 ianuarie 2009 devine europarlamentar social-democrat. Până în 2018, Viorica Dăncilă a deținut două mandate succesive în Parlamentul European. Este deseori criticată, la fel ca partidul pe care-l reprezintă, pentru incompetență și corupție.

Ocupând poziția de premier, a făcut mai multe declarații privind relații cu Republica Moldova, în care a afirmat că Guvernul de la București va acorda sprijin țării noastre pentru implementarea proiectelor din domeniile de protecția mediului, sănătate, educație.

„Dorim să aducem o contribuție directă la îmbunatățirea condițiilor de trai a tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, cele două guverne vor începe să lucreze în cadrul unui grup de lucru interguvernamental, urmând să analizăm ce proiecte în curs de derulare necesită atenție imediată. Putem avea în vedere derularea de proiecte noi care să susțină avansul european al Republicii Moldova”, a declarat Viorica Dăncilă după o întrevedere cu premierul Maia Sandu. Totodată, a fost criticată de politicieni unioniști de peste Prut pentru că nu are o poziție fermă în acest sens. Eugen Tomac, președintele PMP, i-a adresat o scrisoare deschisă în care i-a cerut să nu omoare presa de limbă română din Republica Moldova, el afirmând că mass-media de limba română de peste Prut este în moarte clinică din cauza reducerii substanțiale a finanțării acordate de statul român.

6. Cătălin Ivan

Cătălin Ivan este absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Deține un masterat în afaceri internaționale și unul în management politic. A fost membru al PSD și europarlamentar. A făcut parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, momentan fiind europarlamentar neafiliat. Este președinte al Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională – ADN.

În calitate de europarlamentar Cătălin Ivan a optat pentru întărirea relațiilor dintre România şi Republica Moldova şi de consolidarea parteneriatului RM cu Uniunea Europeană. Cunoaște bine situația din Republica Moldova. A fost și membru al delegației UE-Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare din 2015, a declarat că mesajul moldovenilor a arătat clar direcția către care se îndreaptă și de la care nu mai poate fi „întoarsă”.

7. Ninel Peia

Este absolvent al facultății de Drept, licentiat în stiinte juridice. În perioada 2012 -2016  a fost deputat în Camera Deputatilor, din partea Partidului Social Democrat. În martie 2016, Peia a fost exclus din PSD. În 2018 a devenit presedinte Partidul Neamul Românesc.

În 2016 a declarat că Unirea devine din ce în ce mai populară peste Prut.

„Cred că a venit timpul ca toate forțele din România, fie ele politice, economice, culturale sau chiar instituționale, să lucreze împreună la proiectul Unirii. Avem de partea noastră toate argumentele posibile, fie naționale și sentimentale, fie economice și financiare. Aceste lucruri însă trebuie spuse peste Prut, cât mai des, cât mai mult și cu o forță din ce în ce ai mare. Singurul lucru de care avem nevoie pentru a face Unirea este ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să-și dorească acest lucru. Iar acel moment nu este departe”.

8. Sebastian Popescu

Este de profesie medic veterinar. Spune însă că în ultimii ani a fost jurnalist, deținând două site-uri de știri exclusivnews.ro și recentnews.ro. Înainte de a-și anunța candidatura a cedat cele două publicații online unui coleg de partid. Se definește drept „oltean pur sânge, iute la mânie“.

În programul său electoral se menționează: reîntregirea ţării prin unirea Republicii Moldova cu România va fi unul dintre punctele prioritare în cei cinci ani de mandat ca preşedinte al României. Voi depune toate eforturile diplomatice pentru recuperarea Tezaurului şi/sau a contravalorii acestuia, de la Federaţia Rusă.

9. John-Ion Banu

Este candidat al Partidului Națiunea Română, stabilit în Statele Unite. A crescut în România, iar în 1985 a emigrat in Statele Unite ale Americii unde și-a luat numele de „John”. Aflat în Statele Unite, John Banu a creat Liga Româno-Americană, o asociație care a devenit cea mai puternică organizație românească din Florida. John Ion Banu candidează la funcția de președinte al României cu susținerea partidului PNRo – Partidul Națiunea Română, al cărui președinte fondator este.

Nu a făcut declarații oficiale despre Republica Moldova.

10. Mircea Diaconu

Mircea Diaconu este actor, om politic și fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București. Fost director al Teatrului „Nottara” din București. El a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului, senator din partea PNL din 2008 până în 2012, europarlamentar independent, membru al Grupului ALDE și vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din 2014 până în 2019.

În 2018 a susținut organizarea la sediul din Bruxelles al Parlamentului European a unei conferințe „România și regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene”. În opinia lui, comunităţile românești din regiunile istorice sunt adeseori uitate atunci când se vorbește despre românii din afară graniţelor ţării.

„Și în Timoc, Cernăuți, Odessa sau Basarabia trăiesc români care sunt în același timp europeni, prin cultură, și ale căror drepturi trebuie respectate”. A lansat o scrisoare deschisă adresată președintelui şi Guvernului de la București în care a solicitat implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea drepturilor românilor din afara frontierelor. „Comunităţile româneşti din afara graniţelor beneficiază, din păcate, de un tratament aflat în continuă degradare”, se spunea în scrisoare, făcută publică.

11. Bogdan Stanoevici

De profesie actor, Bogdan Stanoevici este director al Circului Metropolitan București.A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada ianuarie – decembrie 2015, iar înainte de a ocupa această funcţie, a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Cu câteva luni înainte de Revoluţia din 1989, a părăsit România, stabilindu-se în Franţa, unde şi-a continuat cariera actoricească. Stanoevici a revenit în România în 2011.

În 2014, pe când deținea funcția de ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a votat la Chişinău, la secţia de votare din sediul Ambasadei României în Republica Moldova.

El a declarat că a dorit să-şi exercite dreptul la vot în Republica Moldova, întrucât acest lucru are o încărcătură simbolică.

Bogdan Stanoevici a subliniat sprijinul pe care România l-a acordat Republicii Moldova, în special în ultimii ani, subliniind că România va ajuta necondiţionat şi în continuare Republica Moldova ca aceasta să obțină calitatea de membru al Uniunii Europene.

12. Ramona Bruynseels

Ramona Ioana Bruynseels, candidata la alegerile prezidențiale din partea Partidului Puterii Umaniste, este consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă. Ramona Bruynseels a terminat Facultatea de Drept şi a absolvit un program în cadrul Universităţii Harvard. Are o experiență de peste 10 ani în piețe financiare, în domeniul bancar, învățământ universitar în România.

Presa de peste Prut nu citează declarații ale acestei candidate privind relația cu Republica Moldova. Totuși, a fost protagonista unei situații intens comentate în România, când fiind la Digi24.ro a fost întrebată de moderator despre partenerii din Est ai României, trimitere la Republica Moldova ori Ucraina, Ramona Ioana Bruynseels a declarat: „Nu îi ignorăm total și nici nu avem cum. Suntem împreună cu Rusia parte a NATO, trebuie să ne continuăm exercițiile bilaterale și exercițiile din cadrul NATO pe partea militară”.

13. Viorel Cataramă

Viorel Cataramă este un om de afaceri român care a fondat în anul 1990 compania Elvila, fiind prezent şi pe scena politică din România. A fost la conducerea Noului Partid Liberal, iar din 1993, după fuziunea acestuia cu PNL, a fost vicepreședinte al Partidului Național Liberal. A fost senator PNL de Bacău, În 2006 se numără printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Liberal, al cărui președinte este, iar în 2010 este ales vicepreședinte al Asociației „Friends of Opera ”. În noiembrie 2018, Cataramă decide să părăsească partidul pentru a-și forma propriul partid, numit Dreapta Liberală (DL).

În 2011, a declarat că unirea României cu Republica Moldova este „perfect realizabilă”, apreciind că o astfel de mișcare i-ar fi oferit lui Traian Băsescu șansa de a intra în istorie ca fiind „unificatorul țării”.

14. Alexandru Cumpănaşu

Este unchiul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, și se prezintă ca fiind candidatul anti-sistem. Presa de peste Prut scrie că spre deosebire de alți candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie, Alexandru Cumpanașu preferă să își țină CV-ul „la secret”, beneficiind de faptul că și-a desfășurat activitatea în zona ONG-urilor, nu în instituții de stat, chiar dacă a câștigat, sub diverse forme și contracte, foarte multi bani publici.

Nu am identificat declarații ale acestui candidat despre Republica Moldova.

Precizăm că alegerile prezidențiale 2019 în România vor avea loc pe 10 noiembrie pentru primul tur și 24 noiembrie pentru turul doi. În străinătate se va putea vota de-a lungul a trei zile, adică de vineri (8 noiembrie) până duminică (10 noiembrie) pentru primul tur ți de vineri (22 noiembrie) până duminică (24 noiembrie) pentru al doilea tur. La scrutinul prezidențial din noiembrie 2014, au votat 21 928 de români din Republica Moldova.

Citește mai departe

Cultură

Vitalie Colț, despre poezie, Transnistria, masaj și Yardsale-ul „Te salut, Chișinău!”

Publicat

pe

PE SCURT

Vitalie Colț este basistul formației FurioSnails. Pe lângă muzică, artistul a scris o carte de poezii „Pacea din Transnistria”. Acum a trecut la proză și scrie povestiri, la fel despre Transnistria. Cine este Vitalie, de ce scrie atât de mult despre Transnistria și cum îi vine inspirația, citiți mai jos.

PE LUNG

Vitalie Colț este originar din satul Mălăiești, Grigoriopol, un sat moldovenesc pe partea stângă a Nistrului. Are 2 km până la frontiera cu Ucraina și 4 km până la Nistru. „Mai departe ce faci cu pașaportul transnistrean?”, s-a întrebat Vitalie și a părăsit satul după doi ani de la absolvirea Colegiului de Medicină din Bender. Ar fi putut rămâne acolo: lucra pe ambulanță, cânta pe la nunți, Tiraspolul era aproape. Totuși, a plecat, pentru că simțea că între Nistru și și Ucraina ar putea să degradeze.

L-am întâlnit în centrul Capitalei, de hram, după ce băuse vreo jumătate de litru de vin roșu din poamă Moldova. Și-a luat un milkshake cu vanilie, fără să-i fie teamă că-n burtă i-ar putea „bolborosi”. Îi place prea mult milkshake-ul că să renunțe la el.

În glumă, se autodefinește „scriitoro-poet”, întrucât recent a început să scrie proză. Acum lucrează la o carte de povestiri despre soldații din Transnistria, moldoveni, ruși și transnistreni. Va povesti despre cum a ajuns în armata nr. 14 și cum blindatele ieșeau din unitate în 1992. „Ce se întâmplă acum în Ucraina este un copy-paste al războiului cu Transnistria. Și atunci, și acum este un conflict cu Rusia”. Colț zice că în carte va fi puțin sânge și puține împușcături. „Eu nu scriu cine este rău și cine este bun, eu scriu despre oameni, despre lucrurile care se întâmplau atunci, despre caracterele oamenilor care au nimerit în acele circumstanțe”.

„Din 1992 până în 2019 la tv, la radio, în ziarele din Transnistria se vorbește doar despre: independență, imperialismul de la Chișinău și că Moldova a năvălit asupra noastră.”

Cartea nu va fi despre războiul dintre Moldova și Transnistria, ci despre oameni. Nu a identificat un titlu, dar a primit o idee de la redactorul cărții: „pe frontul de Est, nimic nou”. Eu am zis: „este perfect!” Dar m-am uitat în Internet și acolo sunt multe titluri de acestea. Chiar prietenii mei din România, formația „Travka”, au o piesă „Nimic nou pe frontul de Est”. Colț ar vrea să lase titlul propus de redactor, dar se va sfătui și cu oamenii din jurul lui și dacă vor zice că nu este relevant, îl va schimba.

Despre Transnistria, Vitalie mai are o carte de poezii „Pacea din Transnistria”. Le spune oamenilor că podurile de iarbă vor uni Transnistria-Moldova-România. Vorbește agitat despre acest subiect și zice că se enervează când are de trecut două puncte vamale atunci când se duce la prietenii din România. A devenit român, din principiu, pentru a respecta adevărul istoric. Mai mult, ar putea renunța cu ușurință la cetățenia moldovenească.

Despre inspirație

Inspirația artistului vine la cerere. „Dacă nu-i trebuie nimănui asta, eu nu voi cânta, nu voi scrie. Eu foarte ușor aș viziona filme, aș citi cărți sau m-aș juca la computer. Dar dacă cineva cere și eu promit, voi face neapărat”, spune Vitalie și adaugă: „altfel cred că deveneam gras și lucram în birou”, se amuză acesta.

Chiar în noaptea înainte de hramul Chișinăului, Vitalie a fost inspirat să scrie pentru cartea lui până la ora 4:34 dimineața. Obișnuiește să-și noteze în carnet ora la care termină lucrul. De fapt, noua pasiune l-a înghițit și nu prea câștigă bani. Își amintește că era la fel când începuse să fie muzician, la Chișinău. Paralel, a lucrat 5-7 ani în calitate de kinetoterapeut și maseur, după ce lăsase universitatea de medicină. De atunci are pacienți fideli care și azi le prestează servicii de masaj, aceasta fiind sursa de venit a artistului. „Când eram muzician, mai supraviețuiam… nu rău”, se amuză chitaristul Vitalie Colț.

Enlarge

jurnal
Carnetul în care Vitalie Colț își scrie poeziile și povestirile

Despre Chișinău

Atunci când a părăsit satul Mălăiești, a găsit Chișinăul foarte apropiat lui. Cel mai bine îi redă sentimentele legate de oraș piesa „Oameni și locuri dragi” a FurioSnails.

Oameni și locuri dragi
și tu care îmi placi –
sunt toate aici
la doi pași.

Oameni și locuri dragi
care spun: „Ce mai faci?”
„Bine și sunt în oraș”.

„Oricum, eu aș pleca, nu știu pentru cât timp. Mă tem să nu mă regăsesc în alt loc. Dar trebuie să plec, pentru că nu pot merge mai departe aici ca artist”, povestește bărbatul. Nu este trist deloc când vorbește despre asta. Crede că nu poate pleca deocamdată, întrucât „țara îl iubește atât de mult , încât nu-l lasă să plece”. Și Vitalie la rândul lui iubește Moldova și oamenii ei, motiv pentru care a decis să cânte la Yardsale-ul „Te salut, Chișinău!”.

„Chișinăul ar fi fost trist dacă nu erau astfel de evenimente. Acolo poate veni oricine este liber, cine are curaj și tot acolo poți întâlni oameni frumoși”, a menționat artistul, adăugând că pe lângă cântece, va avea cărțile cu poezie scrise de el.

În afară de Vitalie Colț, la Yardsale-ul „Te salut, Chișinău!” vor cânta și Cibo, Chris Sly, Laura Bodorin, Katea Libercat,  Serghei Voloc,. Evenimentul va avea loc duminică, 20 octombrie, la Muzeul de Etnografie din Chișinău.

*Material realizat în colaborare cu echipa Yardsale.

Citește mai departe

Politică

Ministrul de Externe Nicu Popescu: Ne dorim adoptarea unei noi declaraţii privind cooperarea strategică cu România

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Nicu Popescu speră să fie adoptată o nouă declaraţie privind cooperarea strategică Bucureşti – Chişinău pentru următorul deceniu.

„Se împlinesc curând zece ani de la declaraţia privind instituirea unui Parteneriat strategic între România şi Republica Moldova şi ne-am dori adoptarea unei noi declaraţii care să pună bazele cooperării noastre strategice şi pentru următorul nostru deceniu”, a menționat Popescu, la București, în declaraţia de presă comună susţinută cu ministrul român de Externe, Ramona Mănescu.

PE LUNG

Ministrul de Externe a afirmat că obiectivul Guvernului de la Chişinău este să dezvolte şi să se mişte dintr-o situaţie în care să fie o comunitate de istorie, limbă şi cultură într-o situaţie în care mai avem şi o comunitate de infrastructură pe cât mai multe domenii posibile, în domeniul energetic, în domeniul telecomunicaţiilor, al comunicaţiilor, al investiţiilor, pentru că doar prin realizarea acestor proiecte concrete Republica Moldova poate fi ancorată şi mai ferm în spaţiul european cu sprijinul şi prin România.

El a menţionat că, de aproape trei decenii, Republica Moldova are independenţă politică, iar treptat şi-a edificat „un grad sporit de independenţă economică şi comercială”, care se datorează în mare parte Acordului de asociere cu UE. „Sper că în următoarele luni vom asista şi la o situaţie în care Republica Moldova va fi independentă şi energetic, atunci când sper că împreună vom putea deschide gazoductul Ungheni – Chişinău prin care Republica Moldova va fi conectată la reţeaua de gaze europene prin intermediul României”, a adăugat ministrul.

La rândul său, ministra de Externe a României, Ramona Mănescu, a reiterat susţinerea României pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Obiectivul strategic al României în relaţia cu Republica Moldova rămâne acela de a susţine ferm parcursul european, agenda europeană. Am confirmat interesul nostru major pentru avansarea agendei bilaterale de cooperare”, a menționat ea.

Ea a precizat că s-a convenit ca, în plus faţă de numeroasele proiectele prioritare, să se facă şi un demers de identificare, fie pe bază bilaterală, fie în formatul UE, a posibilităţii de transfer de expertiză care să sprijine eforturile Republicii Moldova de avansare a reformelor asumate.

Sursa: Agerpres

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle14 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap  Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe...

Sănătate16 ore în urmă

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea...

Lifestyle19 ore în urmă

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie...

Divertisment2 zile în urmă

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp? (II)

Continuăm să călătorim cu mașina timpului! Împreună cu Prietenii Moldova.org facem un exercițiu de imaginație: călătorim în timp și vorbim cu noi...

Economie3 zile în urmă

Afaceri pe timp de criză: cum s-au reinventat companiile străine 

PE SCURT În timp ce „coșmarul” numit COVID-19 a închis foarte multe afaceri, altele au reușit să aibă chiar succes...

Economie3 zile în urmă

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

PE SCURT 88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un...

Economie3 zile în urmă

Coronavirusul seacă industria vinului

PE SCURT Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031