Connect with us

Diaspora

Ala Beleavschi: Consumatorul canadian ştie deja despre produsele moldoveneşti// INTERVIU

Publicat

pe

Acum 25 de ani, pe data de 20 februarie, au fost stabilite relaţiile diplomatice dintre Republica Moldova şi Canada. Misiunea diplomatică a ţării noastre în Canada a fost deschisă acum mai bine de 3 ani. Primul ambasador cu reşedinţa la Ottawa, Ala BELEAVSCHI, care pe data de 19 februarie a marcat  25 de ani in serviciul diplomatic, ceea ce o face mândră pentru faptul că practic a stat la bazele formării diplomaţiei moldoveneşti, a menţionat că um element important, în viziunea sa, ar fi ca din momentul inaugurarii, Ambasada şi-a sporit vizibilitatea în Canada, astfel încât a fost aleasâ, în ianuarie 2017, în calitate de Preşedinte al Asociaţiei femeilor ambasadoare şi înalţi comisari la Ottawa. Este o asociaţie, care în acest an marchează cea de-a 10 aniversare de la constituire. Despre evoluţia relaţiilor moldo-canadiene în interviul ce urmează.

 Doamnă ambasador,  deşi relaţiile diplomatice dintre Republica Moldova şi Canada au fost stabilite acum 25 de ani, ambasada ţării noastre la Ottawa a fost deschisă acum mai bine de 3 ani. Până a avea misiunea diplomatică cum a fost asigurată cooperarea bilaterală moldo-canadiană?

Mă bucur pentru posibilitatea de a vorbi despre evenimentul pe care îl sărbătorim în relația dintre Republica Moldova și Canada. La scurt timp, la doar 4 luni după proclamarea Independenței RM, Canada a recunoscut noul stat independent și suveran, apărut pe harta lumii. Iar peste 2 luni au și fost stabilite relațiile diplomatice între Republica Moldova și Canada. Printre primele misiuni diplomatice deschise de țara noastră peste hotare au fost cele din România, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii. Iar prima echipă a Ambasadei noastre din Washington, din care am avut onoarea să fac parte, a și fost acreditată prin cumul în Canada. Am avut atunci onoarea de a-l însoți pe primul Ambasador al RM în SUA, dl Nicolae Țâu, la prezentarea scrisorilor de acreditare Guvernatorului General al Canadei în anul 1995.

Iată că așa a vrut, probabil, soarta ca peste 18 ani să mai vin în Canada, de această dată pentru a-mi prezenta scrisorile de acreditare în calitate de primul Ambasador al RM în această țară cu reședința la Ottawa.

Deci, timp de 18 ani RM a fost acreditată în Canada de la Washington, reușind să stabilească și să mențină contacte bilaterale cu autoritățile canadiene și cu sectorul privat. Desigur, acreditarea prin cumul, de la distanță, limitează frecvența acestor contacte și într-o anumită măsură, afectează calitatea acestora. Astfel, decizia Guvernului RM din 2013 de a deschide o misiune diplomatică permanentă cu sediul în capitala federală a Canadei a venit tocmai pentru a extinde aria de cooperare și de a atribui un caracter permanent acestor contacte.

Dumneavoastră, fiind primul ambasador al Republicii Moldova cu reşedinţa la Ottawa, a trebuit să recuperaţi mult, inclusiv pe dimensiunea politică, dar şi cea comercial-economică. Care sunt  realizările cele mai deosebite în acest context ?

Unul din principalele obiective pe care și le-a propus Ambasada în dezvoltarea dialogului cu Canada a fost de a face ca RM să devină cât mai cunoscută în Canada, întrucât am realizat de la începutul mandatului că societatea canadiană cunoaște puțin despre țara noastră, despre rădăcinile noaste, bogatele tradiții culturale, dar și despre năzuințele acestui popor. Nu mai puțin cunoscută pentru canadieni a fost și producția noastră cu care ne mândrim și pe care am putea exporta în Canada.

Însă, nu voi fi corectă dacă voi spune că RM a fost o enigmă pentru canadieni în toți acești ani până la deschiderea Ambasadei – rolul de promovare a țării l-au exercitat cu succes, după cum am spus anterior, colegii mei de la Ambasada la Washington, dar și moldovenii stabiliți cu traiul în Canada. Ei au fost cei care au deschis afaceri în Canada și au adus primele produse moldovenești pe această piață, ei au fost cei care au promovat cu multă mândrie cultura și tradițiile noastre. Deci, prima echipă a Ambasadei la Ottawa a venit deja pe un teren arat, vorbind metaforic. Urma doar să dezvoltăm în continuare aceste contacte, să contribuim la consolidarea cunoștințelor despre țara noastră, a încrederii partenerilor noștri în capacitatea și voința țării noastre de a crea un stat democratic bazat pe valori europene și universale.

Cât privește dialogul politic cu Canada, aici rolul Ambasadei a fost unul important, calitatea căruia fiind determinată de caracterul permanent și consistent al contactelor cu autoritățile canadiene, atât la nivel federal, cât și cel al provinciilor canadiene.

Iată aici aș putea menționa, că în acești 3 ani de la deschiderea Ambasadei, s-a reuși realizarea, în premieră, a unui schimb de vizite ale miniștrilor de externe ale celor două țări, vizită în Canada a Președintelui Parlamentului RM, vizita la Chișinău a Preşedintelui Comisiei pentru Politica Externă din Camera Comunelor.  Primele contacte stabilite la nivel înalt au fost ulterior dezvoltate la nivel de experți în cadrul vizitelor în Canada a viceminiștrilor de externe, agricultură, transporturi și altele. Anul trecut, la Chișinău, au avut loc primele consultări politice între cele două ministere de externe.

Deci, după cum vedeți, a fost o perioadă destul de intensă în dialogul nostru bilateral.

Drept rezultat, în noiembrie 2014, Camera Comunelor a adoptat în unanimitate, moțiunea parlamentară în sprijinul opțiunii europene a RM. Un alt gest de solidaritate și sprijin pentru RM și agenda ei de reforme democratice a fost făcut în noiembrie 2016 de Președintele Grupului parlamentar de prietenie, Alexandra Mendès, care a făcut o declarație în plenul Parlamentului canadian cu privire la RM. De altfel, crearea în iunie anului trecut a Grupului parlamentar de prietenie, care întrunește reprezentanți ai ambelor camere ale Parlamentului canadian și ai tuturor fracțiunilor parlamentare, este o realizare incontestabilă în efortul de promovare a dialogului politic bilateral. Aș vrea să mai menționez aici că atât grupul parlamentar de prietenie creat în cadrul Legislativului canadian, cât și cel constituit la Chișinău, este condus de femei. În fruntea Grupului parlamentar din Moldova se află dna Oxana Domenti, președintele Comisiei pentru Protecție Socială, Sănătate și Familie. Cred ca această coincidență nu este una întâmplătoare. Problema drepturilor femeilor și egalității de gen constituie o prioritate pentru guvernul canadian și este foarte actuală pentru societatea moldovenească. Ne propunem consolidarea colaborării interparlamentare, în special între cele două grupuri de prietenie, și lucrăm activ în această direcție.

Pe măsură ce cooperarea bilaterală se consolida, Canada s-a angajat tot mai activ să susțină Republica Moldova în eforturile ei de modernizare. Asistența oferită de guvernul canadian pe parcursul ultimilor 3 ani a vizat domenii precum consolidarea capacităților serviciului vamal și a poliției de frontieră în lupta cu corupția, susținerea sectorului asociativ din RM în facilitarea dialogului acestuia cu autoritățile centrale. Doar în anul 2016 guvernul Canadei și-a triplat asistența, față de anul 2015, din cadrul Fondului pentru Inițiative Locale destinată RM.

Ambasada a organizat mai multe acțiuni de promovare pe piața canadiană a vinurilor și produselor agricole moldovenești.  Care este impactul acestor acţiuni ? Ar putea piața canadiană  să fie deschisă pentru producătorii moldoveni ?

 Vă vorbeam despre existența unor schimburi comercial-economice până la deschiderea Ambasadei la Ottawa. Această cooperare și-a văzut o intensificare vădită. Vă voi da doar câteva cifre: față de anul 2013, când a fost inaugurată Ambasada, exporturile moldovenești au crescut de 3 ori, deci cu 300%. În 2015, exportul vinurilor autohtone în Canada a crescut de 10 ori față de anul 2013 și de 4.4 ori față de anul 2014. Deci, astăzi, consumătorul canadian ştie  deja despre producția noastră vitivinicolă și îi apreciază calitatea.

Exportăm pe piața canadiană și produsele alimentare preparate, inclusiv fructe și legume conservate. Cât privește exporturile de fructe și legume proaspete, aceasta presupune un proces mult mai complex și anevoios de asigurare a conformității standardelor noastre fitosanitare cu cele aplicate în Canada. Însă ne aflăm în contact direct cu autoritățile canadiene competente în vederea accelerării acestui proces.

CETA are ca scop crearea unei zone de liber schimb între Canada și Uniunea Europeană, aşa cum este şi DCFTA între Republica Moldova şi UE. Intrarea în vigoare a acestor acorduri cum influenţează nivelul schimburilor comercial-economice între Republica Moldova şi Canada?

Acordul Comercial-Economic Comprehensiv semnat în octombrie anul trecut între Canada și UE și ratificat săptămâna trecută de Parlamentul European mai are de parcurs un drum până la intrarea integrală în vigoare. În viitorul apropiat se așteaptă ratificarea Acordului CETA de Parlamentul canadian, după care peste 90% din prevedirile acestuia vor fi puse în aplicare provizorie până la ratificarea acordulii de toate cele 28 state membre ale UE.

Cât privește efectele CETA asupra comerțului cu RM, sper că sporirea prezenței businessului canadian în Europa și în regiunea noastră va determina oamenii de afaceri canadieni să-și extindă tot mai mult prezența pe continent, cu tot mai mult că Canada mai are semnat un acord de liber schimb cu Ucraina care ar putea aduce tot mai multe companii canadiene în vecinătatea noastră. Iar faptul că RM implementează, deja de 2 ani, Acordul de liber schimb cu UE ar fi un element favorabil în acest sens.

Un alt avantaj și stimul pentru venirea businessului canadian în RM îl va constitui și Acordul de Promovare și Protejare a Investițiilor între RM și Canada, care este practic pregătit pentru semnare, ceea ce va garanta afacerile și investițiile canadiene în economia noastră în fața unor eventuale riscuri.

Concetăţenii noştri stabiliţi în Canada, cu siguranţă,  au salut deschiderea Ambasadei Republicii Moldova la Ottawa. Vin des la Ambasadă, propun teme pentru discuţii, activităţi?

Când vorbim despre prezența concetățenilor noștri în Canada, notăm nu doar una numerică, ci în special cea calitativă. De mai multe ori am auzit comentariile reprezentanților altor comunități etno-culturale din Canada în care au fost remarcate și chiar luate drept exemplu activismul și spiritul de unitate ce ne caracterizează diaspora din Canada. Mă bucur să constat că din cele 15 asociații active de moldoveni, care activează pe teritoriul Canadei, 3 au fost fondate în ultimii ani, inclusiv cu sprijinul Ambasadei. Acum a venit timpul să creăm o platformă de colaborare între toate aceste asociații și ne propunem organizarea, în viitorul apropiat, a unui congres al asociațiilor, ceea ce ar permite o mai bună coordonare a activităților acestora în scopul consolidării vocii diasporei și, totodată, conjugării eforturilor pentru organizarea unor evenimente de anvergură pe teritoriul Canadei.

Mă bucur că dialogul Ambasadei cu conaționalii noștri stabiliți în Canada este unul permanent, activ și constructiv. Utilizăm, în acest scop, toate canalele de comunicare disponibile: contactele personale, audiența cetățenilor care se adresează la Ambasadă pentru servicii consulare, pagina web al Ambasadei, rețelele de socializare (doar anul trecut contul Ambasadei pe Facebook a fost urmărit permanent de cca 1000 de utilizatori).

Diaspora este mereu alături atunci când Ambasada organizează diverse acțiuni, dar și noi, echipa misiunii diplomatice, suntem prezenți la evenimentele desfășurate de asociațiile de moldoveni și le oferim sprijinul nostru, în măsura posibilităților. Doar anul trecut, la inițiativa și cu sprijinul Ambasadei au fost organizate peste 26 de evenimente cu caracter cultural, sportiv, educațional. Ținem mult la această relație de colaborare stabilită cu concetățenii noștri!.

Anatol CACIUC

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Diaspora

Diaspora din Italia protestează împotriva concertelor lui Șor: „Noi nu acceptăm artiștii voștri, plătiți din banii furați”

Publicat

pe

De către

Diaspora din Italia se va aduna duminică, 18 noiembrie, la ora 12:00, la Torino, pentru a protesta împotriva concertului organizat de Ilan Șor, primarul orașului Orhei, condamnat pentru escrocherie și spălare de bani.

„Duminică, începând cu ora 12:00, în fața sălii de concert unde va cânta Anastasia Lazariuc, vom protesta împotriva acestor concerte ale lui Șor. La ora 13:00 vom da citire mai multor declarații ale participanților la acest protest, care vin din mai multe orașe ale Italiei. Protestul este autorizat de către poliția din Torino. Vă invit să fim calmi, civilizați și să demonstrăm că suntem uniți și nu ne lăsăm provocați”, susține Larisa Cibotaru-Olarescu, o moldoveancă stabilită în Italia.

Potrivit ei, protestul este împotriva  politicienilor compromiși, care încearcă să le cumpere voturile cu astfel de concerte gratuite.

„Diaspora nu acceptă cadouri, nu acceptă bani, nu se vinde și nu este de partea hoților. Noi nu acceptăm în viitorul Parlament persoane implicate în furtul miliardului, trădătorii de neam, persoane care nu recunosc limba acestei țări, persoane care-și bat joc de acest popor și fără rușine, duc la pierzanie această lume. Nu mai admitem în diasporă concerte gratuite, concerte care vin să ne umilească și să ne cumpere votul”, susține reprezentanta Diasporei din Italia.

După protest, oamenii sunt invitați la un concert organizat de Diasporă, unde va cânta artista Zinaida Bolboceanu. „Noi nu acceptăm artiștii voștri, plătiți cu banii furați. Noi nu suntem niște haimanale, cum ne-a numit Șor. Suntem oameni de treabă și stăm legal în Italia. Noi singuri ne aducem artiștii care ne plac și care luptă pentru binele acestui popor”, susține Diaspora.

Amintim că la 21 octombrie curent,  Ilan Șor a organizat un concert la Veneția, iar Marina Tauber a fost huidută de moldovenii din Italia. La doar câteva zile de la acest eveniment, Partidul Șor a anunțat un nou concert pe 18 noiembrie, care va avea loc la Torino.

„O duzină de haimanale fără valoare încearcă în mod deschis să dea peste cap concertele așteptate cu atâta nerăbdare de diasporă. Dacă prima dată, la Veneția, acțiunea lor a arătat a prostie, atunci continuarea acestei istorii și planificarea cu atâta rea intenție a provocărilor, aduce deja a intimidare a concetățenilor noștri, a colaboratorilor Centrului de susținere a compatrioților și, cel mai neplăcut, a hărțuire și intimidare a unor artiști îndrăgiți și cunoscuți”, a declarat Șor, după ce Diaspora din Italia a anunțat un nou protest.

Potrivit comunicatului plasat pe site-ul partidului, sunt pregătite „măsuri dure” pentru cei care vor împiedica organizarea concertului la Torino. „Sunt sigur că acestor nebuni nu le va reuși să împiedice organizarea evenimentului și să-i sperie pe sutele de concetățeni care vor veni la concert. Dar, oricum, această răutate, josnicie, care sunt inspirate, sunt convins, de anumiți lideri politici care îi controlează pe provocatori de la Chișinău, nu vor rămâne nepedepsite. Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri adecvate și dure atât față de organizatori, cât și față de executanții  acestei fărădelegi”, a atenționat Ilan Șor.

Menționăm că, la 21 iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. În prezent, el se află în libertate, fiind sub control judiciar, deși numele său figurează în raportul Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară. mai mult decât atât, el vrea să ajungă în viitorul Parlament.

Citește mai departe

Cultură

Concurs // Copiii din diasporă, invitați să scrie poezii sau să facă filmulețe despre țara de baștină

Publicat

pe

De către

Copiii din diaspora Republicii Moldova sunt invitați să scrie o poezie sau să realizeze filmuleț video pe tema „Moldova sunt EU”. Este vorba de un concurs la care pot participa copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani și care locuiesc în afara Republicii Moldova. Cele mai creative, originale, dar și aproape de subiect lucrări vor diplome din partea Guvernului Republicii Moldova, obiecte de artizanat care reprezintă Republica Moldova, precum și „Cartea de Aur”.

Participanții sunt rugați să completeze un formular online, unde vor indica datele de contact și vor încărca materialele pentru concurs. Data limită de aplicare este 10 decembrie. Rezultatele concursului vor fi anunțate în perioada 18-19 decembrie, atât pe pagina oficială a Biroului relații cu diaspora, cât și personal.

Citește mai departe

Diaspora

I-au fost promise cazare gratuită și job ușor în Portugalia, dar a primit lucru foarte greu și periculos

Publicat

pe

De către

Un cetățean al Republicii Moldova a plecat la muncă în Portugalia, prin intermediul unei agenții de angajare.

După o perioadă muncită acolo, Otilian Alinescu și-a făcut curaj să-și facă publică istoria pe Facebook:

„Câte ceva despre iadul de aici. Ne câștigăm pâinica bătând(scuturând) măsline. Lucrul e foarte greu, foarte periculos și dăunător sănătății. În fiecare zi ne ducem la muncă ca la război.

Cu ajutorul la nişte furci la care vibrează coarnele batem măslina. La coadă furcile au motoraş pe benzină. La un copac suntem până la zece oameni(cinci pe o parte, cinci pe alta). Şi acum închipuiți-vă câtă fumăraie e acolo!… De parcă zece oameni cu “drujbele” ar sta la un loc şi le-ar hârâi încontinuu opt ore la rând. Şi noi toată ziua răsuflăm cele gaze. Uneori, când ne întindem să batem pe vârfuri, locul pe unde se elimenă gazele de eşapament
ne e în dreptul nasului.
Un alt pericol pentru sănătate îs măslinele ce zboară ca gloanțele şi când te “zapizdesk” în ochi, vezi stele verzi. Eu mai nu am rămas fără un ochi.
A, da, pe lângă fum mai e şi colbul ce apare în timp ce batem. E un colb toxic. Poate mai toxic decât gazele de eșapament(despre care am scris mai sus). Pricina e că, după fiecare ploaie, sau o dată în săptămână, măslinele se stropesc cu otravă împotriva dăunătorilor. Cea otravă se usucă şi se preface în praf, pe care noi şi-l scuturăm în timp ce batem. De la el ne ustură nu numai în nas ci şi ochii.
Plus, cele furci nu numai că îs grele, ci şi vibrează în mâini. Şi încontinuu opt ore să manevrezi cu ele nu e deloc uşor.
Şi sunetul produs de ele e foarte puternic. Seara, când să adormi, încă îți mai sună în cap mult timp.

O altă pricină, din cauza căreia mulți fug(de obicei, noaptea, peste fereastra), e cazarea. Suntem aproape treizeci de oameni la o bucătărie. Când să dovedeşti să-ți faci mâncare dacă rândul la plită poate să nu te mai ajungă? Din astă cauză eu mai nu mi-am pierdut cunoştința. Nu am dovedit să-mi fac mâncare, m-am dus flămând la lucru şi mai n-am dat ortul popii… Tot aşa rând e şi la baie, şi la WC…

Enlarge

otilian

Arhiva personală a lui Otilian Alinescu

Acum mai deschid nişte cărți. Cum fac bani cei ce aduc lume din Moldova la lucru în Portugalia (în cazul meu, la măsline)? Foarte simplu. Cârligul în care stau agățați mai toți e „drumul plătit de angajator” şi reclama ademenitoare (cazarea gratuită, lucru uşor) ce, în realitate, e minciunică gogonată. Cazarea la noi e 60-100€. Lucrul e foarte greu şi periculos. Plus, lucrările în câmp direct depind de cum e timpul afară. Azi, spre exemplu, din cauză că toată noaptea a plouat, la lucru nu am ieşit. Din săptămâna trecută avem lucrate doar trei zile. Din paisprezece zile doar opt am ieşit la lucru. O altă brigadă în o lună au lucrate doar 15 zile. După cum ați înțeles, de ar şti cel ce porneşte la drum spre bani lungi că în o lună va avea doar 70€, nu cred că s-ar mai porni încoace. Repet, ademenitoare-s cuvintele „drumul îl achită angajatorul”. Aceste cuvinte îs şi caşcavalul din capcană. Angajatorii de aici pun accent pe lumea nevoiașă, săracă. Cei ajunşi aici deja îs legați prin a întoarce banii plătiți de angajator agenției de transport. La noi s-a primit şi mai rău. Două săptămâni am aşteptat să ne facă contractele de muncă şi la cele 130€ (drumul) s-au mai adăugat 150€ (contractul) + după necesitate, avansurile. Acum să socotim: Omul a venit să facă bani. I s-a promis 35-40€ pe zi şi cazare gratuită. Despre 150€ pe contract – nici vorbă. Despre dependență de factorii climaterici – tot.
Ei știu bine că omul dând nas în nas cu realitatea(salariu 28-32€, cazarea 60-100€ şi muncă grea) nu va avea încotro. El deja e datornic şi e impus să muncească. E impus, indiferent de condițiile de muncă sau de lipsa comodităților la locul de trai…

Angajatorii de aici ştiu prea bine că mai mult de jumate dintre angajați vor pleca acasă fără nici o copeică în buzunar sau cu datorii (ca în cazul unui om din odaia noastră, care, îmbolnăvindu-se şi nefiind în stare de a munci, a sunat acasă să-i trimită 385 de euro pentru drum,  contract, avans și cazare. Ei ştiu şi nu-şi bat capul, fiindcă în locul lor vor veni alții. Tot ce se petrece aici e deja un fenomen bine aranjat de a se îmbogăți unii pe naivitatea altora. Mai exact, e 100% escrocherie.”

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com