Pe 19 iulie la Chişinău a avut loc o conferinţă, care poate influenţa destul de mult politicile migraţionale ale Guvernului Republicii Moldova (RM). Ceva mai înainte Cancelaria de Stat publica Proiectul de Hotărîre de Guvern referitor la crearea unei Agenţii care ar avea menirea să gestioneze aceste politici. Conferinţa respectiva nu a discutat despre oportunitatea sau nu a creării unui astfel de organism ci, considerînd crearea Agenţiei un fapt asumat, îşi punea ca scop să dezbată despre modalităţile de funcţionare ale ei.
(Subiectul respectiv este unul aparte şi merită un alt articol. Voi spune doar că crearea acestei Agenţii nu a reeşit dintr-o necesitate stringentă, conştientizată şi cristalizată în urma discuţiilor între/cu toate părţile interesate, în sens de stakeholders, ci pe urma unei acţiuni de lobby din partea unor asociaţii comunitare (ele fiind doar una din parţile interesate) şi un şantaj/negociere politic clasic, atunci cînd un deputat disident al PLDM-ului a condiţionat votul său prin crearea acestei Agenţii, totodată încercînd să exploateze un teren relativ virgin pentru a-şi constitui un capital de simpatie politic).
În repetate rînduri m-am pronunţat împotriva creării unui astfel de Agenţii şi în continuare sînt categoric împotriva creării unui Minister dedicat, argumentîndu-mi poziţia într-un articol precedent într-un mod cît se poate de explicit şi accesibil.
Repere teoretice şi noţiuni de bază:
Voi încerca acum să revin asupra unor concepte teoretice folosite în Gestiune, dezvoltate şi preluate în teoriile referitoare la organizaţii şi sisteme. Aceste teorii sînt actualmente destul de numeroase, fiecare dintre ele abordînd una sau mai multe dimensiuni a ceea ce numim noi astazi „organizaţie”.
Fiind imposibil, ţinînd cont de suport, să trec respectiva decizie prin mulineta fiecărei din aceste teorii, voi alege doar una, dar voi face din cînd în cînd referinţă şi la altele.
Teoria aleasă, printr-un hazard absolut hilar, se cheamă „Teoria agenţiei”. Ea operează cu următoarele noţiuni şi concepte: părţile interesate (stakeholders), obiective individuale şi organizaţionale, mandat, costuri tranzacţionale legate de negocierea obiectivelor, noţiunea de risc şi amenajarea lui, costurile de control şi subordonare ca expresie al unui contract prealabil.
Teoria agenţiei (ori teoria mandatelor), atacă postulatul iniţial conform căruia întreprinderea (firma) este un actor unic (conceptul de cutie neagră – black box) pentru a pune accentul pe divergenţele de interese potenţiale între diferite părţi interesate (ex: relaţiile între management, acţionari şi creancieri). Comportamentul întreprinderii rezultă deci dintr-un proces complex de echilibrare care generează inevitabil un anumit număr de costuri numite costuri de agenţie sau tranzacţionale care sînt necesare pentru ca managerii, spre exemplu, să adopte un comportament conform aşteptărilor acţionarilor care i-au mandatat.
Am ales acest cadru teoretic pentru că este unul din rarele care încearcă să pună în paralel teoriile financiare şi cele organizaţionale, interesîndu-mă bineînteles mai mult la organizaţii decît la firme (care sînt şi ele, bineînţeles, una din formele de organizaţii).
Părţile interesate: cine sînt ele?
Pentru a discuta despre costurile de tranzacţie legate de crearea „Agenţiei pentru relaţia cu diaspora” este necesar, în primul rînd, să înţelegem cine sînt părţile interesate implicate în acest proces. Vom începe de la cele mai evidente:
1. Asociaţiile din diasporă care au făcut lobby pentru crearea unei astfel de instituţii şi cele care nu s-au alăturat apelului
2. Executivul şi reprezentanţii săi
3. Parlamentarii care au condiţionat votul pentru alegerea Preşedintelui cu acel al creării Agenţiei.
Există însă şi alţi actori care, deliberat ori ba, dar au fost mai puţin consideraţi ori uitaţi cu desăvîrşire:
1. Cetăţenii emigraţi care nu sînt afiliaţi asociaţiilor
2. Cetăţenii RM care au rămas în ţară şi care plătesc impozite
3. Agenţii economici din RM care sînt direct afectaţi de exodul masiv al forţei de muncă
4. Autorităţile ţărilor care sînt destinaţia principală a emigraţilor din RM.
În cele ce urmează voi încerca, grupînd anumiţi actori, să trec în revistă fiecare din aceste părţi interesate, încercind sădelimitez obiectivele lor şi să identific costurile de tranzacţie care le sînt caracteristice.
De Vitalie Vovc
Opiniile exprimate în prezentul articol aparțin autorului și nu reflectă în mod necesar poziția portalului Moldova.ORG
(Va mai urma)
