Cât traversăm coridoarele lungi, în drum spre secțiile de producere, întâlnim zeci de angajați. Autoritatea ei nu vine din funcție. Se simte în felul în care o salută subalternii, în claritatea replicilor scurte și așezate pe care le schimbă din mers cu șefii de secție, cu angajații din laborator sau din producere. Dar și în libertatea cu care o abordează pe directoarea de producere.
— Ianna, când ne intră salariul?
— Ca de obicei, până pe 20, fără întârzieri.
Ianna Gaja este directoare de producere la compania „Slavena Lux” și are în responsabilitate trei direcții: procesarea peștelui, procesarea cărnii și producerea semifabricatelor. Răspunde simultan de volum și de calitate.
Anticipând standardele de calitate în industria cărnii și a peștelui
Pentru piața locală, diferența dintre certificatele de calitate poate părea teoretică. Pentru Ianna, este una profund operațională.
Standardul ISO validează produsul final. Standardul IFS (International Featured Standards) cere dovezi pentru fiecare etapă din lanț. Nu este suficient să livrezi un produs sigur – trebuie să demonstrezi, cu documente și măsurători, că fiecare risc a fost anticipat și controlat.
„Standardele ISO cer un produs sigur la final. În schimb, IFS merge mult mai departe – de la gestionarea deșeurilor și trasabilitatea acestora până la responsabilitatea față de mediu”, explică Ianna Gaja. „Dacă o companie nu investește constant și nu poate demonstra asta prin probe reale, atunci calitatea produsului este compromisă.”
În Republica Moldova, acest standard este încă rar. „Sunt 8 sau 9 companii certificate IFS. Compania noastră este singura din această listă care procesează carne și pește”, spune ea.
În acest context, munca Iannei înseamnă mai mult decât aplicarea unor reguli – înseamnă deschiderea unui drum, într-o industrie în care cerințele de astăzi, asumate pro-activ de companie, anticipează, adesea, reglementările de mâine.
Eticheta, la rândul ei, nu este un element de marketing, ci un document tehnic. Orice mențiune privind vitamine sau micronutrienți trebuie susținută prin dovezi măsurabile, nu prin presupuneri.
Cum a început totul
Ianna a absolvit Universitatea Tehnică a Moldovei, facultatea de tehnologie alimentară.
În 2011, ieșea din universitate fără o imagine clară asupra profesiei. Spune că era „total lipsită de înțelegerea” direcției pe care o va urma, dar știa sigur că nu este pregătită să stea la plită toată viața.
În schimb, acumulase competențe tehnice neașteptate. Știa să folosească pistolul de lipit, să improvizeze soluții tehnice în situații neprevăzute, inclusiv utilizând aspirina ca flux de lipire, recunoștea componentele instalațiilor de răcire și putea proiecta echipamente frigorifice.
Primul loc de mucnă a venit după un târg de cariere, tehnolog într-o fabrică de lactate din Soroca. A ales locul pentru potențialul de creștere. Lucra în ture de noapte ca să poată scrie ziua lucrarea de diplomă. După nouă luni, a fost promovată în funcția de manager al calității. Acolo a început să construiască ceea ce avea să devină reflex professional, procedura.
Perioada a coincis cu tranziția managementului de la o echipă franceză la una locală, în cadrul grupului „Lactalis”. Ianna consideră acest moment decisiv pentru formarea sa profesională. A învățat că fiecare întrebare trebuie să aibă un răspuns structurat, bazat pe proceduri clare. Iar dacă răspunsul nu există, trebuie creat, documentat și transmis mai departe.
Un incident din acea perioadă a fixat definitiv această abordare: un camion de lapte contaminat cu antibiotice a fost eliminat integral, fără negocieri. De atunci, regula devenise foarte clară – calitatea și siguranța nu se negociază.
La întrebarea dacă industria este un domeniu predominant masculin, răspunsul vine prompt: nu, nici pe departe. Din experiența sa în patru companii, cea mai mare parte a muncii din producția alimentară este realizată de femei. Este o muncă repetitivă, minuțioasă, care necesită răbdare și stabilitate psihică. Aceleași operațiuni trebuie executate ore în șir, cu pauze scurte. Este un tip de rezistență fără de care sistemul nu funcționează, iar experiența arată că femeile se adaptează mai bine acestui ritm.
Când liniile de rol dispar
Discuția noastră are loc într-o perioadă intensă pentru producători, sărbătorile pascale, când volumele cresc, iar ritmul de lucru se accelerează.
În astfel de momente, diferențele dintre funcții dispar. Angajați din contabilitate, marketing sau administrație coboară jos, în secțiile de producere. Pentru că, în industrie, dacă unul se reține, întârzie întregul proces.
Ianna subliniază că leadershipul nu înseamnă să dai indicații și să aștepți rezultate, ci să te alături echipei atunci când este nevoie. Nu este doar o chestiune de organizare, ci și de umanitate.
Recunoaște că nu are răbdare pentru toate operațiunile repetitive, dar își cunoaște punctele forte: lucrează eficient la cântar, porționează rapid și organizează fluxul astfel încât pe linie să intre corect porțiile, condimentele, uleiul, iar ambalarea să nu fie întreruptă.
Matematica deciziilor
Ianna nu se vede legată pentru toată viața de industria alimentară și nu ascunde acest lucru. Spune deschis că are nevoie de sarcini interesante și spațiu de creștere, altfel riscă să se plafoneze și… să se plictisească.
A lucrat în companii mari din sectorul agroalimentar, lactate, patiserie, procesarea cerealelor, apoi carne și pește, fiecare etapă aducând situații de criză, optimizări și procese reconstruite. Strategia a rămas însă constantă, mizează mereu pe analiză susținută de cifre.
Orice proces de optimizare a fost fundamentat matematic, nu logic. „Nu ne putem permite să ne trezim dimineața și să ne apucăm de produs câteva tone de conservă doar pentru că a dat peste noi inspirația – zice directoarea de producere – se analizează istoricul, costurile, prețurile și tendințele pieței. Dacă cifrele confirmă, atunci continuăm”.
Maternitatea – o altă formulă de echilibru
La „Slavena Lux” lucrează de nouă ani. Nici măcar concediul de îngrijire a copilului nu a însemnat o pauză completă. Ianna a ales o formulă flexibilă, venind zilnic la serviciu, câte puțin. Fiul mai mic a devenit, cum spune ea, „membru cu drepturi depline al familiei Slavena”. Până la un an și jumătate era plimbat în curtea fabricii de colege, în timp ce ea lucra. Și da, a fost o alegere conștientă, susținută de companie, care i-a permis să-și continue activitatea fără a pierde legătura cu echipa.
„Îmi place să muncesc printre oameni”, ne spune Ianna. Iar oamenii o urmează nu din obligație, ci pentru că știu că ideile îi sunt argumentate și susținute ulterior. Știu că, dacă este nevoie de efort suplimentar, compania oferă condiții corecte, adaosuri salariale, mese, transport. În același timp, opiniile lor contează atunci când se iau decizii privind schimbările interne.
De unde vine totul
Ianna Gaja nu a avut un model unic, dar a crescut într-un mediu în care munca era o constantă. Gândirea analitică o leagă de tatăl ei, strungar-frezor, obișnuit să lucreze pe utilaje pe care le programa singur. Mama a lucrat în industria ușoară, în unitatea experimentală, iar cariera și-a încheiat-o în funcția de șefă de producție. De aici vin, spune Ianna, primele repere de rigoare și liderism. Restul s-au format „în curte”, cum spune ea, fără să pară o metaforă: copilăria anilor ’90, experiențele din școală și presiunea mediului, ceea ce astăzi am numi, probabil, bullying, au sedimentat reflexul „dacă nu eu, atunci cine?”. Încrederea a fost susținută de prezența fratelui mai mare, pe care putea conta oricând avea nevoie de sprijin.
Părinții i-au oferit libertatea de a testa tot ce i s-a părut curios și interesant, muzică, dans, sport, fără presiunea perfecțiunii, dar cu responsabilitatea de a duce lucrurile până la capăt. Este aceeași regulă pe care o transmite astăzi mai departe copiilor săi.
Pentru femeile și fetele care aleg industria
Mesajul ei pentru tinere este direct și pragmatic: să nu investească în note, ci în cunoștințe.
Nu atât nivelul de stăpânire a domeniului face diferența la început, cât capacitatea de a găsi rapid răspunsurile.
„Cel mai probabil, când te vei apuca de lucru, ți se va spune să uiți o parte din ce ai învățat la facultate”, spune ea. Tocmai de aceea, abilitatea de a căuta, de a înțelege și de a aplica devine esențială.
„Încercați. Testați și duceți lucrurile până la capăt, consecvent, cu pedantism și perseverență, înainte să luați o decizie dacă acest domeniu este sau nu al vostru.
Trageți cu urechea la vocea celor care vor trebui să vă execute indicațiile. Rămâneți umani, cu grijă față de starea de spirit din echipă, mai ales când vine vorba de optimizarea proceselor. Nu vă temeți să întrebați direct: cum o să fie mai comod pentru voi? ce credeți despre asta?
Și evitați să ieșiți pe emoții în fața angajaților. Faceți observații și recomandări în privat, după ce v-ați adus în regulă propriile emoții.” – încheie Ianna.
Acest material a fost realizat în contextul Zilei Internaționale a Femeilor în Industrie, marcată pentru prima dată la inițiativa UNIDO. În noiembrie anul trecut, Conferința Generală a UNIDO a propus instituirea oficială a zilei de 21 aprilie pentru a recunoaște contribuția esențială a femeilor care, prin rigoare, competență și profesionalism, contribuie la transformarea și modernizarea industriei în toate sectoarele sale.
