Autor: Nicolae Negru
Într-un stat normal, într-o democraţie sănătoasă, colegul lui Roşca, Igor Boldureanu, care vrea să cumpere postul municipal Euro TV Chişinău, ar fi fost nevoit mai întâi să demonstreze de unde are banii un pensionar ca el, trăitor din salariu de ofiţer de poliţie, şi pe cât de legală este calea pe care i-a obţinut.
Dacă i-a câştigat din afaceri, din care anume? Dacă i-a primit moştenire, de la cine anume? Dacă i-a câştigat la loterie, când şi unde? Dacă i-a luat dintr-un sertar al biroului din dormitorul său, cine i-a pus acolo?
Iar fiscul ar trebui să ne spună dacă dl Boldureanu a plătit anul trecut toate impozitele pe cele 2,1 milioane de lei pe care vrea să-i scoată din buzunar. Fireşte, aceasta se referă şi la Liuticov. Fiindcă veni vorba despre bani, sumele derizorii pe care le-au propus ei pentru ambele posturi, includ şi sediile şi „brandul” sau numai „fiarele”, adică echipamentul? Centrul Anticorupţie nu ar trebui să se autosesizeze în cazul în care o proprietate publică este vândută cuiva aproape pe degeaba?
Fiindcă comuniştii şi creştin democraţii îşi camuflează acţiunile de acaparare a Antenei C şi Euro TV cu prevederile noului Cod al Audiovizualului, pe care le-au redactat după pofta inimilor lor răzbunătoare şi hrăpăreţe, ar fi normal ca „echidistantul” Consiliu Coordonator al Audiovizualului să le amintească în mod tranşant că acelaşi nou Cod al Audiovizualului prevede transparenţa proprietăţii mass-media. Şi nu numai să le spună, dar şi să se asigure că anume Boldureanu este cel care plăteşte banii şi nu altcineva din umbră. Fireşte, obligativitatea transparenţei se referă şi la dl Dumitru Liuticov, cumpărătorul Antenei C, ale cărui relaţii cu PCRM vor ieşi la iveală mai pe urmă. Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să pună piciorul în prag şi să le retragă licenţa noilor „proprietari”, dacă aceştia nu vor putea demonstra că îşi investesc propriul capital, pe care l-au obţinut pe căi legale.
Ne dăm seama cât de amuzant sună pentru Voronin şi Roşca „pretenţia” noastră de a cere unor marionete puse de ei să acţioneze de sine stătător! Dar ce mai e de făcut? Să apelăm la societatea civilă care tace, la Madame Josette Durrieu de la Consiliul Europei, la Marianne Mikko de la Comisia Europeană, la Ambasada SUA şi ambasadele UE, care tac şi ele? Sau poate să-i scriem Partidului Comunist Chinez sau lui Fidel Castro, lui Kim Jeng-Il sau Aleksandr Lukaşenko? Sau să încercăm să-l întrebăm pe Putin?
O soluţie similară ar fi să ne adresăm direct finanţatorilor care vor plăti pentru Antena C şi Euro TV Chişinău, să-i rugăm să-şi dezvăluie identitatea, să ne spună sincer cine sunt ei. Sunt persoanele care au privatizat o parte din „Stadionul Republican”? Sunt cei care au pus mâna pe Victoriabank? Sau cei care vor pune mâna pe parcul din Valea Morilor şi Piaţa Centrală? Poate dl Socor ne dă numele lor? Ca avocat al mariajului comunisto-creştin-democrat şi ca luptător exemplar pentru democraţie, el este obligat să ştie cine pune banii în sertarele lui Boldureanu şi Liuticov, şi de ce Voronin şi Roşca preferă să acţioneze prin persoane interpuse. Pentru că le este ruşine că strangulează pluralismul în RM? Pentru că se tem de Madame Durrrieu?
Sigur că nu. Probabil, ei nu vor să iasă la iveală faptul că banii pentru Antena C şi Euro TV Chişinău provin din aceeaşi sursă şi că, prin urmare, caii PCRM şi PPCD sunt înhămaţi la acelaşi car. S-ar putea ca sertarele lor să fie umplute periodic de una şi aceeaşi persoană, care a plătit şi pentru NIT (presupunând că aceasta a fost identificată deja de CCA). Şi atunci am avea de-a face cu acţiuni subversive, din punct de vedere democratic, de monopolizare a audiovizualului din RM. Iar cu monopolizarea audiovizualului trebuie să lupte acelaşi CCA. Şi iarăşi ajungem să-i amuzăm pe Voronin şi Roşca… // Jurnal de Chisinau
