Rezolvarea problemei transnistrene "va putea servi ca sablon pentru reintegrarea Osetiei de Sud si Abhaziei in Georgia suverana", conchid Christopher J. Borgen, profesor la Scoala Universitara de Drept "Sf. John" din SUA si Mark A. Meyer, presedintele Comitetului pentru afaceri europene in cadrul Baroului de Avocati al Statului New York, in raportul "Dezmortirea unui conflict inghetat: aspecte juridice ale crizei separatiste din Moldova", prezentat, marti, la Chisinau, la conferinta internationala dedicata solutionarii problemei transnistrene.
Potrivit Agentiei INFOTAG, in raport se mentioneaza ca "acum, este un timp plin de pericole si promisiuni in criza transnistreana". "Pericolul situatiei este ca, date fiind evenimentele recente, atitudinile se vor inaspri si nu vor exista aterizari moi sau "optiuni de rascumparare", conform carora lui Smirnov pur si simplu i se vor oferi suficienti bani ca el sa plece. Promisiunea mereu prezenta a situatiei este ca "un proces negociat de reintegrare (pentru Transnistria) va putea apoi servi ca sablon pentru reintegrarea Osetiei de Sud si Abhaziei in Georgia suverana", mentioneaza autorii studiului.
Ei sustin ca "intrebarea cruciala" pe care si-au pus-o este daca autoproclamata RMN are dreptul la autonomie in cadrul Moldovei sau la secesiune.
"Nu exista obligatii de a recunoaste RMN, chiar daca aceasta detine controlul efectiv asupra teritoriului. Ba din contra, acapararea cu forta a teritoriului, obiectiile continue ale statului predecesor – Moldova, si dependenta evidenta a RMN de suportul militar, economic si politic al Rusiei pentru supravietuirea sa sint argumente contra recunoasterii", apreciaza expertii.
in opinia lor, in prezent Transnistria este "un regim de facto". Ei explica ca, potrivit dreptului international, "astfel de regimuri de facto sint tratate ca subiecte partiale ale dreptului international", iar "statutul lor unic genereaza anumite drepturi si responsabilitati, in primul rind, ce tin de actiuni necesare pentru suportul si bunastarea populatiei. Ele pot incheia acorduri, carora li se confera un statut mai jos decit cel al tratatelor. Pe linga dreptul de a actiona pentru a-si sustine populatia, un regim de facto poate fi tras la raspundere pentru incalcarea dreptului international".
Totodata, cercetatorii americani subliniaza faptul ca, in cazul Transnistriei, regimul de facto "poate fi privit ca analog cu controlul de catre o putere de ocupatie", iar prezenta armatei ruse in regiune nu numai ca a avut un rol decisiv in timpul conflictului din 1991-1992, dar si "propteste fiabilitatea RMN si face reintegrarea mai dificila".
"Pe linga utilizarea armatei pentru a zadarnici eforturile moldovenilor sau asista RMN, a doua problema importanta este ca Rusia a mai utilizat presiuni economice si asistenta economica in calitate de amenintari si, respectiv, stimulari", se spune in raport.
Referitor la pozitia Ucrainei, autorii apreciaza ca ea "a criticat separatismul transnistrean si a sustinut retragerea completa a trupelor rusesti, insa a fost de asemenea (corect sau incorect) perceputa ca permite contrabanda pe teritoriul sau si este posibil deschisa fata de relatii cu RMN". "Cu toate ca, intr-un fel, Ucraina actioneaza ca o contra-balanta a influentei rusesti in Transnistria, atentia manifestata de aceasta deseori a fost privita de moldoveni cu un amestec de sperante si suspiciuni", se arata in documentul citat.
Autorii lui sustin ca actiunile statelor garante ar trebui monitorizate in continuare cu atentie. // Infotag
