Şefii de stat şi de guvern din 18 ţări ale zonei euro se vor reuni pentru un summit extraordinar care va avea loc duminică, 13 martie, pentru a discuta un plan de acţiune vizând să evite o nouă criză a datoriilor, a declarat marţi o sursă diplomatică pentru AFP.
‘Nu s-a confirmat încă oficial, dar (summitul) va avea loc pe 13 martie. Va fi un summit informal a 17 şefi de stat şi de guvern ai Eurogrupului’, forumul care reuneşte ţările uniunii monetare, a adăugat el.
Summitul a fost hotărât vineri, în cadrul unei reuniuni a şefilor de stat europeni, însă fără o dată precisă. Ţările europene care nu sunt membre ale uniunii monetare nu văd cu ochi buni acest summit, deoarece se simt excluse. Este cazul Poloniei, de pildă.
În ceea ce priveşte Comisia Europeană, aceasta este preocupată de ceea ce consideră a fi o tendinţă în creştere a gestiunii ‘interguvernamentale’ a Europei, care marginalizează instituţiile comunitare.
În schimb, Franţa militează în favoarea unor astfel de întâlniri, menite a realiza ideea unei ‘guvernanţe economice’ în zona euro.
Summitul din 13 martie este foarte aşteptat. Zona euro trebuie, pe de o parte, să se pună de acord cu majorarea Fondului de Stabilitate European (EFSF), pentru a se asigura faţă de crizele care vor veni. Pe de altă parte, sunt necesare măsuri pentru a creşte disciplina comună a statelor ce compun zona euro.
Cea din urmă este condiţia fixată de Germania. Cancelarul german Angela Merkel cere, în schimbul susţinerii financiare, ca toate statele să ajungă la un pact de convergenţă a economiilor, în ceea ce priveşte limitarea deficitelor bugetare, vârsta de pensionare, politica salarială. Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au prezentat această iniţiativă pentru consolidarea convergenţei economice în regiune drept un răspuns ‘structural’ la criza din zona euro, după măsurile de urgenţă adoptate anul trecut pentru salvarea Greciei şi Irlandei.
Proiectul, prezentat în linii mari săptămâna trecută, a suscitat critici acide. Anumite ţări s-au opus ideii impunerii modelului german în Europa. Belgia şi Luxemburg refuză să renunţe la indexarea salarială, iar sindicatele europene sunt sceptice.
