De Radu Benea
Iurie Gotișan: „ Pe lângă donatori, Republica Moldova are nevoie mai mare de investitori.”
Iurie Gotişan: „Dacă vă amintiţi, la conferinţa donatorilor din martie curent s-a invocat suma de 1,9 miliarde de euro, din care jumătate sunt granturi, jumătate credite. Ei bine, această sumă a fost promisă Republicii Moldova pentru o perioadă de trei-patru ani de zile şi cred eu, cuprinde în mare parte mijloace care vor veni în ţară de la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Deci, diferiţi donatori structurali şi instituţionali. Autorităţile, însă, nu au făcut publice domeniile, direcţiile şi valoarea financiară alocată pentru fiecare din acestea în parte, dar de fapt nu este greu de intuit. Spre exemplu, Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional, care vizează o perioadă de trei ani de zile, valorează cam în jur de 600 milioane de dolari. Peste 90 de milioane din aceştea deja au intrat în ţară la sfârşitul lui iulie curent. Dar trebuie să ţinem cont de faptul, că aceşti bani sunt în mare parte direcţionaţi Băncii Naţionale, care îi utilizează pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice, rezervelor valutare, etc. Faptul că numai anul acesta în ţară au intrat câteva tranşe din partea Băncii Mondiale, care sunt estimate la circa 70 milioane de dolari, spune multe. Banii Băncii sunt direcţionaţi mai mult în proiecte de infrastructură, proiecte sociale şi altele. Un alt donator, Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare, a finalizat deja negocierile cu Guvernul pentru alocarea unui credit de 30 milioane de euro. Nu trebuie să uităm şi de acel ajutor nerambursabil, de 260 milioane de dolari, oferit de Statele Unite ale Americii prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniumului. În acelaşi timp, Moldova mai are ajutoare care ar veni din partea guvernelor Olandei, Japoniei, Elveţiei, Suediei sau Lichtensteinului, mijloacele cărora sunt în mare parte direcţionate în proiecte sociale – aprovizionare cu apă, de infrastructură, în domeniul educaţiei. Astfel, cred eu, putem conchide, că suma de 1,9 miliarde de euro mai mult sau mai puţin este realistă pentru o perioadă de trei-patru ani de zile. Deci, au fost, în opinia mea, contabilizate şi evaluate până la urmă potenţialele mijloace, conjugate de altfel, ale tuturor donatorilor şi creditorilor instituţionali şi structurali.”
Europa Liberă: Unii lideri politici afirmă că până în 70 la sută din bugetul de stat pentru acest an ar fi alcătuit din finanţele externe. Aşa să fie?
Iurie Gotişan: „Dacă e să mă refer la buget, veniturile acestuia pentru anul în curs sunt preconizate la ceva mai mult de 15 miliarde de lei, sau echivalentul a unui miliard de euro. Iar statistica Ministerului Finanţelor pentru prima jumătate de an arată clar că grosul veniturilor, mai mult de 70 la sută, sunt obţinute ca urmare a activităţii vamale şi fiscale. Sigur că atragerea acestor credite menţionate mai sus duce la o creştere a datoriei externe, sau îndatorare mai masivă a statului. Fapt pentru care deficitele structurale, inclusiv cele bugetare mari, nu sunt tolerate de pieţe, de creditorii multilaterali, menţionaţi mai sus. Respectiv aceste condiţii, cred eu, obligă la consolidarea fiscală, care reclamă, până la urmă, o restructurare a cheltuielilor publice, inclusiv a celor de natură socială.”
Europa Liberă: Ultimul sondaj IMAS arată că populaţia rămâne la fel de nemulţumită de situaţia socială şi economică a ţării, ca şi acum un an. Cum s-ar putea explica acest lucru, ţinând cont de ajutoarele imense primite până acum de Republica Moldova?
Iurie Gotişan: „Este ceva logic, după cum s-au exprimat mai mulţi lideri, că efectele politicilor şi reformelor aprobate şi împinse, să zic eu, spre implementare, nu pot apărea într-o jumătate de an, sau zece luni. Or, atunci când se aplică nişte măsuri structurale, rezultatele apar să se întrevadă după un timp mai îndelungat. Însă, pe lângă donatori, Republica Moldova are nevoie mai mare şi de investitori.”
