Moldova.ORG — Banca Mondiala avertizeaza în legatura cu pericolele îmbatrânirii populatiei din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica: numai reformele urgente ar putea ajuta la atenuarea problemelor fiscale pe termen lung, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al Bancii mondiale (BM).
Pana in anul 2025, multe tari din Europa de est si fosta Uniune Sovietica vor avea populatii printre cele mai batrane din lume, ceea ce reprezinta o amenintare pentru succesul economic recent al acestor tari, daca nu se abordeaza adecvat reforma sistemelor de pensionare si ocrotire a sanatatii si daca nu se intocmesc politici eficiente de promovare a cresterii productivitatii.
In intreaga lume, societatile imbatranite sunt supuse riscului gravelor consecinte economice. Totusi, Europa de Est si fosta Uniune Sovietica, cuprinzand tari de la Rusia pana la Albania, este unica regiune din lume care se confrunta cu provocarile combinate ale populatiei relativ sarace si care imbatraneste rapid si o tranzitie incompleta spre economia de piata matura, sustine noul raport al Bancii Mondiale. In cazul acestor tari, problema este agravata de necesitatea de a accelera tranzitia economica si, simultan, de a intreprinde reforme pe termen lung in regim de urgenta pentru abordarea consecintelor demografice, constata raportul Bancii Mondiale.
“Tarile mai instarite si mai dezvoltate, asa ca Franta, Italia si Japonia, sunt mult mai bine pregatite pentru a se infrunta cu provocarile imbatranirii populatiei decat tarile din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica,”explica Arup Banerji, manager economia dezvoltarii umane la Banca Mondiala si co-autor al acestui raport. “Nici o tara cu populatia imbatranita nu este la fel de saraca ca Georgia. Avand un venit national brut per capita de putin peste 1000 de dolari SUA, tara va pierde cu siguranta aproape o cincime din populatia sa in urmatoarele doua decenii. In multe tari dezvoltarea institutionala ampla inca lasa de dorit, chiar si in cele care au aderat la Uniunea Europeana. Anume interactiunea acestor trei tipuri de tranzactie – demografica, economica si politica – fac unica aceasta regiune si provocarile sale”.
Se estimeaza ca populatia din aceasta regiune se va micsora cu aproape 24 milioane de oameni in urmatoarele doua decenii. Numai in Rusia se preconizeaza ca populatia se va micsora cu 17 milioane de oameni. Natiunile mai mici vor fi de asemene mai batrane. Catre anul 2025, intre o cincime si o patrime din populatia a noua tari din Europa de est si fosta Uniune Sovietica – de la Azerbaidjan pana la Slovacia – va avea o varsta de 65 si mai multi ani. In 2025, mai mult de unul din cinci bulgari va avea peste 65 ani. Varsta medie in Slovenia va fi de 47 ani – una din cele mai avansate varste din lume.
Cele mai dificile provocari provin din ingrijorarea ca populatia imbatranita va exercita presiuni noi – si posibil nepermisive – asupra cheltuielilor publice, in special, pentru pensii si ingrijirea pe termen lung a persoanelor in varsta. Aceste preocupari sunt accentuate de realitatea faptului ca in multe foste tari comuniste, finantarea acestor sisteme este deja neadecvata.
“Implementarea politicilor rationale ar putea atenua impactul numarului sporit de persoane in varsta asupra cheltuielilor. Chiar daca majorarea cheltuielilor publice este inevitabila, e posibil sa se reduca din intensitatea loviturii. In acest scop, tarile din regiune trebuie sa pregateasca politici pentru a face sistemele de pensii durabile din punct de vedere financiar, chiar daca vor fi mai multi pensionari, si sa intreprinda masuri pro-active pentru finantarea ingrijirii pe termen lung.”Sustine Mukesh Chawla, economist principal al Bancii Mondiale si co-autor al raportului.
Presiunea costurilor sistemului de pensii se vor majora pe masura ce natiunile imbatranesc, dar raportul constata ca, in toate tarile in care s-au facut estimari detaliate, aceste costuri pot fi compensate in mare parte de schimbarea politicilor. Cea mai buna modalitate de a face schimbari este de a majora varsta de pensionare, care este foarte mica in aceasta regiune, dar si de a modifica formulele de calcul al ratelor beneficiilor. Reformele exacte necesare ar putea fi diferite pentru diferite tari – de la imbinarea ambelor masuri in Lituania si Slovacia, pana la axarea asupra schimbarii varstei de pensionare in Albania, Romania, Serbia si Turcia.
Socul cauzat de majorarea cheltuielilor pentru ingrijirea pe termen lung genereaza o ingrijorare particulara cauzata de numarul sporit de persoane in varsta care nu pot sa aiba grija de dansele si faptul ca institutionalizarea este o solutie costisitoare si ineficienta. Cheia este de a elabora aranjamente de livrare substantial mai ieftine decat serviciile spitalicesti. Pentru a realiza aceasta, este necesar sa se recunoasca si sprijine ingrijitorii neformali. Beneficiile in bani si servicii pot fi incorporate in ingrijirea persoanelor in varsta ca mijloc de mentinere a unui numar adecvat de ingrijitori. Dar tarile din regiunea data nu s-au grabit sa realizeze acest fapt si sa inceapa sa elaboreze politicile si institutiile care vor micsora socul potential cauzat de majorarea cheltuielilor.
Bunul simt ne spune ca schimbarea demografica care are loc in prezent in aceasta regiune va impiedica cresterea economica. Populatia imbatranita va micsora forta de munca si persoanele in varsta vor face mai putine economii – ceea ce la randul lor vor micsora forta de munca si capitalul necesar pentru ca tarile din aceasta regiune sa poata mentine ratele inalte de crestere.
“Acest raport pledeaza ca un viitor cu crestere mica poate fi evitat,”spune Gordon Betcherman, economist principal al Bancii Mondiale si co-autor al raportului. “Daca se iau masuri de imbunatatire a productivitatii muncii, se vor depasi cu siguranta pierderile cauzate de o forta de munca mai mica. Productia tarilor imbatranite se poate majora datorita sporirii participarii fortei de munca prin majorarea varstei de pensionare si incurajarea formelor flexibile de angajare. Si daca permite politica, neajunsul in forta de munca poate fi minimizat datorita migrarii inter-regionale.”
Conform Bancii Mondiale, productivitatea inalta este absolut necesara daca tarile din Europa de est si fosta Uniune Sovietica urmeaza sa continue sa creasca rapid si sa se apropie de veniturile si nivelul de trai din UE. Aceasta va necesita reforme intru aprofundarea pietelor financiare, ceea ce va spori economiile si investitiile si va face pietele muncii mai flexibile. In fine, un sistem de invatamant imbunatatit si angajamentul fata de instruire continua pe durata vietii si fata de inovatii sunt necesare pentru ca tarile din aceasta regiune sa obtina avantaje maxime din resursele umane reduse.
