De Adriana Agapii/ Chişinău / Moldova.ORG/ — La hotarul României cu Serbia, măreaţa Dunăre este străjuită de coloşi de piatră crescuţi din apele fluviului, aidoma unor străjeri. Cine sunt aceşti coloşi? Nu sunt altceva decât creaţia superbă a naturii, cu numele, dat de oameni, Cazanele Dunării.
Cazanele sunt un sector de circa 9 km (Cazanele Mari – 5km; cazanele Mici – 4km) în Defileul Dunării , acolo unde Munţii Carpaţi se întâlnesc cu cei Balcanici.
Este o regiune încântătore, unde istoria se împleteşte cu modernitatea, divinul cu umanul, eternul cu ereditarul, iar peste toate domneşte liniştea şi melancolia.
La ieşire din Cazanele Mici s-a păstrat un monument ce datează de pe timpul împăratului Traian. „Tabula Traiana” este placa scrisă de însăşi Traian în marşul triumfal al trupelor romane spre Dacia. Este amplasată pe malul sârbesc al Dunării, dar se pot desluşi doi delfini şi un vultur, la o plimbare cu barca la 250 m permişi depărtare de malul sârbesc.
Ca o replică a „Tabulei Traiana”, la intrarea în Cazanele Mici, veghează lina curgere a Dunării, Regele Decebal, sculptat în stâncă. Este cea mai mare sculptură din piatră din Europa, înaltă de 55 m şi lată de 25 m. Este mai mică cu 6 decât Statuia Libertăţii, mai mare cu 8 m decât Statuia lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro şi mai mare cu circa 10 m decât legendarul Colos din Rhodos.
O plimbare cu barca pe apele Dunării îţi descoperă şi o peşteră, Ponicova, în care se poate intra şi cu barca, dacă nivelul apei este destul de ridicat, sau pe uscat.
Dunărea mai are un străjer, pe malul românesc, mănăstirea Mraconia, care datează din sec. XVI, dar fiind inundată odată cu construirea barajului de la Porţile de Fier, a fost reconstruită în 1995, după modelul celei vechi. Când nivelul apei Dunării este foarte scăzut se pot vedea ruinele vechii mănăstiri.
Dunărea îşi ghidează apele alene, săpând adânc în istorie, în piatră şi în inimile noastre, făcându-l rob pe viaţă pe cel ce i-a cunoscut splendorile.
Distanţa de la Chişinău până la Cazanele Mici este de 836 km.
