Chişinǎu / Moldova.ORG/ — În urma tratativelor nereuşite dintre pǎrţile americanǎ şi polonezǎ privind amplasarea unui interceptor pe teritoriul Poloniei cuplat cu un nou radar în Republica Cehǎ, tema instalǎrii unui scut antirachetǎ american s-a permutat geografic în România.
Deşi Şeful statului român a făcut precizarea că "elementele scutului antirachetă nu vor fi îndreptate spre Federaţia Rusă", înţelegerea dintre Washington şi Bucureşti privind instalarea unor interceptoare de rachete pe teritoriul român a provocat reacţii imediate din partea Rusiei. “SUA întreprind paşi pentru crearea propriului lor sistem de apărare antirachetă în Europa independent de dialogul cu Moscova şi aceasta poate genera pe viitor riscuri pentru forţele strategice ruse de descurajare”, se afirmă într-un comunicat al Ministerului rus de Externe, transmite ITAR-TASS.
Moscova va “examina cu cea mai mare atenţie evoluţia situaţiei”, se menţionează în text.
“Din păcate, constatăm că paşii practici pentru crearea segmentului european al sistemului global antibalistic al SUA se fac indiferent de dialogul ruso-american pe tema antibalistică, iniţiat la decizia preşedinţilor Dmitri Medvedev şi Barack Obama, la fel ca şi de eforturile vizând posibilul Euroscut antirachetă, în conformitate cu înţelegerile summitului Rusia-NATO de la Lisabona”, se mai afirmă în comunicatul MAE rus.
De asemenea, administraţia de la Moscova cere garanţii juridice din partea Statelor Unite, referitor la acordul încheiat cu România:
“În această situaţie, este şi mai necesar să primim garanţii juridice din partea Statelor Unite, asupra faptului că sistemul antirachetă care urmează să fie amplasat în Europa nu este îndreptat împotriva forţelor strategice nucleare ruse“.
Reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, referindu-se la anunţul preşedintelui român, a comentat, pe Twitter, că planul este un „cal traian" – joc de cuvinte între expresia „cal troian" şi numele şefului statului român, scrie „Pravda".
Mihail Babici, Vicepreşedintele comisiei pentru Apărare din Duma ruseascǎ, a spus că statele alese de SUA pentru a amplasa elemente ale scutului – Polonia, Cehia şi România – „se află la o depărtare relativ egală de graniţele Rusiei, iar sistemele amplasate pe teritoriul acestor ţări prezintă caracteristici tehnici asemănătoare, ceea ce trebuie să antreneze măsuri adecvate din partea Rusiei". Deputatul nu a exclus posibilitatea ca, odată cu desfăşurarea scutului în România, Rusia să fie nevoită să revină asupra amplasării unor forţe de atac în zonele de dislocare a elementelor antirachetă.
Elementele scutului antirachetă din România fac parte din planul SUA de a încercui Rusia cu baze militare, scrie „Pravda". Baza de la Deveselu se află la aproximativ 500 de kilometri de flota rusă din Marea Neagră, de la Sevastopol, iar cea din Polonia, de la Morong, la mai puţin de 100 de kilometri de principala bază a flotei ruse din Marea Baltică, de la Kaliningrad.
„Rossiskaia Gazeta" spune că „trezeşte nelinişte nu numai prezenţa rachetelor SM-3, ci şi tentativele evidente ale conducerii române de a pune mâna pe Moldova şi posibilitatea de a împinge spre confruntare Rusia şi SUA cu ajutorul unor acţiuni provocatoare ale unei terţe părţi", scrie cotidianul rus.
