„Cotidianul“ a identificat principalele tipuri de cheltuieli ale unificarii si valoarea acestora.
In bugetul „fuziunii“ dintre Romania si Republica Moldova vom avea, cel putin in primii ani, doar cheltuieli, mari, si venituri extrem de mici.
Convergenta PIB
Pentru o convergenta minimala cu economia romaneasca, probabil cel mai bun reper pentru Moldova ar fi Vasluiul, cel mai sarac judet din Romania. Potrivit Directiei Judetene de Statistica Vaslui, PIB-ul judetului a fost de 23.578,5 miliarde de lei vechi, in 2003, la o populatie de 464.184 locuitori, acestea fiind ultimele date disponibile. La cursul mediu pentru acel an, rezulta un PIB pe cap de locuitor de 1.352 de euro. Corectat cu cresterea economica medie anuala din 2004 si 2005 si raportat la cursul mediu, rezulta, pentru Vaslui, un PIB pe cap de locuitor de 1.581 de euro, in 2005.
Suma este aproape tripla fata de cit produce un basarabean. Potrivit Guvernului de la Chisinau, PIB-ul estimat in Republica pentru acest an este de 44,2 miliarde de lei moldovenesti, adica 2,6 miliarde de euro (un euro valoreaza aproximativ 17 lei moldovenesti). Populatia Moldovei este de 4,22 milioane de locuitori, revenind asadar un PIB pe cap de locuitor de doar 616 euro. Rezulta, asadar, o diferenta absoluta de 965 de euro intre cit produce, pe an, un roman din cel mai sarac judet al tarii si cit produce un basarabean.
Exista un singur raspuns la intrebarea: cum poate un basarabean sa produca tot atit cit un vasluian? Investitiile, prin care sa apara activitati productive, care sa puna la treaba forta de munca locala, iar marfa produsa de ea sa se vinda si sa se contorizeze in PIB. Apare, asadar, intrebarea: citi euro trebuie pompati acolo pentru ca PIB-ul sa creasca cu un euro. Raspunsul vine din partea profesorului de economie Daniel Daianu si se numeste „implemented capital output ratio“ (raportul capitalului externalizat). „PIB-ul, ca pondere nou creata, este rodul avutiei nationale care produce, a activelor care lucreaza efectiv. Exista un raport mediu intre totalul capitalului din economie si valoarea creata si este, in medie, de unu la trei. Adica, pentru o unitate de PIB e nevoie de trei unitati de capital. PIB-ul Romaniei, de 80 de miliarde de euro (anul trecut – n. red.), este obtinut cu o avutie nationala de 250 de miliarde de euro“, explica Daianu. Aplicind rationamentul profesorului la situatia Vaslui – Basarabia, rezulta ca, pentru acoperirea diferentei de 965 de euro, este nevoie de 2.895 de euro, plus active productive pe cap de basarabean. Raportat statistic la intreaga populatie a tarii, activele noi care ar trebui sa apara, adica investitiile care ar trebui facute pentru a pune Moldova la treaba, se ridica la peste 12 miliarde de euro. Asta fara a mai pune la socoteala ca nici Vasluiul nu sta pe loc. Evident, investitiile ar trebui sa fie intr-o maniera covirsitoare private, dar pentru asta e nevoie ca autoritatile sa cheltuiasca intii din banul public, pentru a-i oferi investitorului conditiile optime ca sa-si inceapa afacerea. Pentru ca investitorul privat nu poate, de exemplu, sa-si deschida o fabrica de bere intr-un loc in care nu exista nici o conducta de apa, drum de acces sau curent electric.
Armonizarea bugetara
Totalul cheltuielilor bugetare din Republica Moldova s-a ridicat anul trecut la 8,48 miliarde de lei moldovenesti. Pe cap de locuitor, statul moldovean cheltuieste deci 2.019 lei anual, adica 118 euro. Prin comparatie, cheltuielile bugetare ale statului roman au fost fixate anul acesta la 73,7 miliarde de lei, revenind pe cap de locuitor 3.500 de lei (972 de euro).
Astfel, pentru ca un moldovean sa beneficieze de aceeasi cheltuiala din partea statului, Romania ar trebui sa puna la bataie nu mai putin de 3,58 miliarde de euro, doar intr-un an. In eventualitatea unei unificari si in eventualitatea in care integrarea economica a Moldovei ar fi dupa modelul german si ar dura cinci ani, s-ar cheltui asadar 18 miliarde de euro, doar daca alocatiile bugetare acordate Moldovei s-ar opri la sumele acordate in Romania acum. Evident, suma poate fi mai mica, in masura in care efortul Bucurestiului va fi sustinut de o crestere economica stabila a zonei Basarabiei, care sa genereze venituri mai mari, taxe mai mari si, implicit, un surplus de incasari bugetare.
Alinierea salariilor bugetarilor moldoveni la nivelul celor ale bugetarilor din Romania ar costa statul circa 700 de milioane de euro pe an.
Republica Moldova numara peste 203.000 de salariati in sfera bugetara, cifra totala a persoanelor angajate legal in Republica fiind de numai 860.000. Salariul mediu pe acest sector este in prezent de 1.561 de lei moldovenesti, adica 92 de euro.
Salariul mediu in sectorul bugetar romanesc, potrivit Institutului National de Statistica, este in prezent de circa 1.000 de lei, aproximativ 285 de euro. Aceasta este si suma la care ar trebui sa ajunga un functionar mediu din Moldova, fara a mai pune la socoteala sporurile. Cistigul mediu in asa-numitul „sector real“ al economiei Moldovei (adica nonbugetarii) ajunge la 1.843 de lei moldovenesti. Salariul minim fixat de Guvernul de la Chisinau este in prezent de 500 de lei moldovenesti, adica 30 de euro. Statul inca mai dicteaza marimea salariilor. Astfel, Guvernul „regleaza“ veniturile prin hotariri. Exista un asa-numit „salariu tarifar“, care se cuvine de exemplu categoriei I de calificare a angajatilor din agricultura. Nivelul lui coincide cu salariul minim pe economie. Pentru angajatii din celelalte ramuri, salariul tarifar pentru categoria I de calificare a fost recent stabilit de Guvern la 700 de lei.
Intre obligatoriu si facultativ
Cheltuieli de suveranitate
• Frontiera – Contractul de securizare a frontierelor Romaniei, semnat de autoritatile romane cu concernul european EADS, se ridica la un miliard de euro, pentru cei 3.147 kilometri de granita ai Romaniei. Aplicind acelasi model pentru cei 939 kilometri de frontiera estica ai Moldovei, securizarea ar costa 298 de milioane de euro.
• Introducerea leului – Facind un calcul pe cap de locuitor, daca denominarea din Romania a costat 30 de milioane de euro, in Basarabia am putea vorbi despre circa sase milioane de euro. Sumele sint mai mari, insa tin si de cheltuielile de adaptare a sistemului bancar si de cele ale BNR.
• Asumarea datoriei externe – Basarabia are o datorie externa de 675 de milioane de dolari (532 de milioane de euro) care va trebui, evident, asumata de Romania intregita.
Cheltuielile de compatibilizare
• Calea ferata – Din cei 1.138 de kilometri ai retelei basarabene de cai ferate, 1.124 sint cu ecartament larg, adica distanta dintre sine este de 1,52 metri, fata de 1,43 cit este standardul international aplicat si in Romania. Cum pentru reabilitarea unui kilometru de cale ferata din Romania s-au cheltuit 2,3 milioane de euro, suma minima pentru trecerea pe ecartament normal al intregii retele din Basarabia ar fi de 2,58 miliarde de euro.
• Electricitatea – 80-90% din energia electrica pe care o consuma Republica Moldova vine din import, adica din Ucraina si Rusia. Surse din sistemul energetic romanesc ne-au spus ca, pentru a functiona pe picioarele sale, Moldova ar trebui sa aiba o putere instalata suplimentara de 2.500 MW. Costul unui MW ridicat de la zero este de circa un milion de dolari, asadar iese o nota de plata de aproape doua miliarde de euro, fara a mai pune la socoteala reabilitarea infrastructurii de transport sau noi linii de interconexiune.
• Informatizare – In Moldova exista, in medie, doar 10,3 calculatoare la 100 de locuitori, iar in Romania procentul este de 16,7. Asadar, pentru a ajunge la gradul nostru mediu de informatizare, ar mai fi nevoie de 270.000 de calculatoare, adica 54 de milioane de euro, la 200 de euro bucata. // Cotidianul
