De Ziua Internațională a Muncii am decis să vorbim despre munca noastră cea de toate zilele, pe care o facem, n-o facem, de ea nu fugim. Fie că lucrăm 6, 8 sau 12 ore, fie că cineva se gândește la noi în vremuri grele (a se citi: pandemie) sau nu, dă să mai vedem cine și ce planuri are pentru plebea țării sale și cum lucrurile se schimbă spre bine. Sau nu.
Dacă lucrăm mai puțin, o facem mai bine
Dacă muncim mai multe ore pe săptămână, nu înseamnă că suntem mai productivi. Asta ne-o demonstrează experiența mai multor companii și state ale lumii, care au decis să reducă numărul de ore de muncă, păstrând salariul intact.
În 2015, Suedia a inițiat un program pilot de reducere a zilei de muncă de la 8 la 6 ore. În rezultat, asistentele medicale implicate în experiment s-au simțit mai pline de energie, mai fericite și mai eficiente în munca pe care o fac.
Când filiala companiei Microsoft din Japonia a testat în 2019 săptămâna de muncă de 4 zile, a obținut o productivitatea mai mare cu 40 %.
Un succes asemănător l-a avut și experimentul companiei Perpetual Guardian din Noua Zeelandă, ce a determinat-o să adopte definitiv acest program de muncă.
Cu deviza „Angajații nenorociți nu fac bani”, mai multe firme britanice au trecut la săptămâna de 4 zile lucrătoare.
Citește și: Săptămâna de lucru de patru zile. Experiment național în Spania
Programul redus de muncă ar putea contribui și la reducerea stresului cotidian, la o sănătate mentală mai bună a angajaților, aceștia având mai mult timp liber pentru a-l petrece alături de familie, a se relaxa sau a studia. Conform unui studiu realizat de Congresul sindicatelor din Marea Britanie, aproape jumătate dintre angajați își doresc o săptămână de muncă de 4 zile. Conform unui alt studiu, 77 % dintre muncitori spun că o săptămână de lucru mai scurtă ar crește calitatea vieții.
Un program de muncă mai scurt ar putea duce la creșterea numărului locurilor de muncă și ar reduce costurile suportate de companii sau instituții. Dar avantajele unui astfel de program nu se opresc aici - acesta ar putea fi folosit și în combaterea crizei climatice, pentru că ar reduce consumul de energie electrică și a emisiilor de carbon în atmosferă.
În contextul pandemiei, o săptămână de lucru de 4 zile ar putea contribui și la lupta contra crizei economice, afirmă mai mulți politicieni europeni.
Cum și-au susținut statele lumii cetățenii în pandemie
În momentul în care mai multe întreprinderi își sistau activitatea ca urmare a măsurilor de protecție iar oamenii își pierdeau locul de muncă, statele lumii au fost nevoite să mobilizeze resurse pentru a-și susține cetățenii.
- Italia, una dintre cele mai afectate țări la începutul pandemiei COVID-19, a alocat 25 miliarde de euro din fondurile de urgență, dintre care 10 miliarde - pentru angajații care și-au pierdut postul de muncă și 14,5 miliarde au fost acordate familiilor italiene.
- Franța a mobilizat 45 de miliarde de euro pentru susținerea sectorului privat.
- Marea Britanie a acoperit 80% din salariile persoanelor care nu puteau lucra din cauza pandemiei.
- Irlanda a compensat angajatorilor până la 70% din fondul de salarizare, adică 410 euro pentru fiecare angajat.
- Serbia a mers și mai departe și a oferit ajutor unic pentru toți pensionarii, în sumă totală de 59,5 milioane de euro și un ajutor unic pentru toate persoanele care au împlinit 18 ani - câte 100 de euro pentru fiecare.
- Israelul a acordat 5,1 miliarde de euro sub formă de ajutor de șomaj și peste 500 de milioane pentru întreprinderile care nu și-au reluat activitatea după relaxarea restricțiilor legate de carantină.
Lista exemplelor poate continua, dar Moldova nu face parte din ea.
Ce face Republica Moldova pentru muncitorii țării
În perioada stării de urgență, mii oameni au rămas fără loc de muncă sau au fost trimiși în concedii fără plată sau în șomaj tehnic, fără a primi nici cea mai mică susținere din partea statului.
Conform bazei de date a Agenției Naționale de Ocupare a Forței Muncii, pe parcursul anului 2020, numărul șomerilor înregistrați a constituit 50,2 mii persoane, fiind cu 1,6 mai mare decât în 2019.
„Începutul anului trecut a fost o perioadă extrem de grea pentru salariați, lockdown, starea de urgență în sănătatea publică. Evident că o bună parte din salariați au fost trimiși în concedii fără plată, în staționare sau în șomaj tehnic, fiind necesară o susținere directă din partea statului. Noi am solicitat achitarea unor compensații, însă, cu regret, acest lucru nu s-a realizat” spune Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
La mai mult de un an de pandemie, Guvernul pare să facă totuși o încercare. La 29 aprilie, Cabinetul de miniștri în exercițiu a aprobat subvenționarea locurilor de muncă pentru persoanele care nu au lucrat în ultimul an pandemic, dar și a persoanelor cu dizabilități. Astfel, vor fi subvenționate cu cel mult 1000 de lei lunar persoanele care reușesc să se angajeze în câmpul muncii după 12 luni în care au fost șomeri. Conform Regulamentului, pentru această subvenționare a locurilor de muncă urmează să fii alocate 200 de milioane de lei, iar procedura va avea loc după principiul „primul venit, primul servit”.
Premierul interimar Aureliu Ciocoi menționa că subvenționarea „este un lucru salutabil în cazul în care economia țării a fost grav afectată în anul 2020”. În realitatea, legea aprobată nu va rezolva problema celor care au suferit în ultimul an în urma crizei pandemice.
Foto: Greva muncitorilor în Bois de Vincennes, Paris, 13 iunie 1936. Sursă: Keystone/Hulton Archive/Getty Images
Un articol de Ecaterina Buruiană, stagiară Moldova.org
