Femeile constituie 30% din numărul total al procurorilor din Republica Moldova. Cea mai mare rată a femeilor-procuror, 146 la număr, sunt încadrate în procuraturile teritoriale, 30 femei-procuror activează în Procuratura Generală, iar alte 21 îşi desfăşoară activitatea în procuraturile specializate.
Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale, deşi bărbaţii domină numeric breasla, femeile avansează în funcţii de conducere.
Astfel, o femeie se află în fruntea organului de autoadministrare al procurorilor – Consiliul Superior al Procurorilor. Tot femeile – procurori conduc subdiviziuni importante din cadrul Procuraturii Generale, cum ar fi: Secţia justiţie juvenilă, Secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale şi Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.
La fel, femeie se află la cârma procuraturii de circumscripţie Bălţi şi încă 8 femei cu atribuţii decizionale în Procuratura Anticorupţie, PCCOCS, raioanele Taraclia, Briceni, Floreşti, Bălţi, Râşcani şi UTA Găgăuzia.
Aceeași sursă mai menționează că femeile procurori au puterea să se impună şi chiar să bată cu aceeași forță cu pumnul în masă, dacă de asta este nevoie. În practica juridică nescrisă există un sfânt principiu care spune că „Nu există sex sub robă sau mantie” astfel, atunci când o femeie procuror audiează un inculpat sau susţine acuzarea în faţa instanţei de judecată, ea este «procuror» şi niciodată «procuroră».
Potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) privind eficienţa şi calitatea sistemelor judiciare europene în anul 2018, femeile domină numeric funcţia de procuror în state precum: Albania (61%), Andora (60%), Belgia (55%), Croaţia (68%), Cipru (81%), Danemarca (68%), Estonia (71%) şi Malta (61%).
O balanţă perfectă a coraportului dintre bărbaţi şi femei procurori, potrivit Raportului CEPEJ, găsim în Republica Cehă (50/50).
În total, în organele Procuraturii din republică activează 520 de femei, dintre care 201 sunt procurori, iar 319 – funcţionari publici.
