Connect with us
"
"

Social

30% din procurorii din R.Moldova sunt femei. Deşi bărbaţii domină numeric, femeile avansează în funcţii de conducere

Publicat

pe

Femeile constituie 30% din numărul total al procurorilor din Republica Moldova. Cea mai mare rată a femeilor-procuror, 146 la număr, sunt încadrate în procuraturile teritoriale, 30 femei-procuror activează în Procuratura Generală, iar alte 21 îşi desfăşoară activitatea în procuraturile specializate.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale, deşi bărbaţii domină numeric breasla, femeile avansează în funcţii de conducere.

Astfel, o femeie se află în fruntea organului de autoadministrare al procurorilor – Consiliul Superior al Procurorilor. Tot femeile – procurori conduc subdiviziuni importante din cadrul Procuraturii Generale, cum ar fi: Secţia justiţie juvenilă, Secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale şi Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.

La fel, femeie se află la cârma procuraturii de circumscripţie Bălţi şi încă 8 femei cu atribuţii decizionale în Procuratura Anticorupţie, PCCOCS, raioanele Taraclia, Briceni, Floreşti, Bălţi, Râşcani şi UTA Găgăuzia.

Aceeași sursă mai menționează că femeile procurori au puterea să se impună şi chiar să bată cu aceeași forță cu pumnul în masă, dacă de asta este nevoie. În practica juridică nescrisă există un sfânt principiu care spune că „Nu există sex sub robă sau mantie” astfel, atunci când o femeie procuror audiează un inculpat sau susţine acuzarea în faţa instanţei de judecată, ea este «procuror» şi niciodată «procuroră».

Potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) privind eficienţa şi calitatea sistemelor judiciare europene în anul 2018, femeile domină numeric funcţia de procuror în state precum: Albania (61%), Andora (60%), Belgia (55%), Croaţia (68%), Cipru (81%), Danemarca (68%), Estonia (71%) şi Malta (61%).

O balanţă perfectă a coraportului dintre bărbaţi şi femei procurori, potrivit Raportului CEPEJ, găsim în Republica Cehă (50/50).

În total, în organele Procuraturii din republică activează 520 de femei, dintre care 201 sunt procurori, iar 319 – funcţionari publici.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Lifestyle

Sex pe timp de pandemie / Recomandări pentru cupluri de la sexologa Natalia Pavalachi

Publicat

pe

De către

Pe 17 martie, în Republica Moldova, a fost anunțată stare de urgență și oamenii au fost rugați să stea acasă. Această pandemie ne-a schimbat ritmul obișnuit de viață, valorile și prioritățile. Fiecare dintre noi trebuie să se adapteze la noile condiții de viață, unde cuvântul „carantină” și întrebarea „te-ai spălat pe mâini?” sună mult mai des decât „întârzii la serviciu” și „o cafea, vă rog”. Coronavirusul s-a strecurat în toate zonele vieții noastre, fără a o ocoli și pe cea intimă.

Viața noastră sexuală a fost afectată în aceeași măsură. Despre efectele pandemiei asupra acestui aspect, despre cum să faci față stresului și să-ți salvezi viața sexuală într-o perioadă de auto-izolare prelungită am vorbit cu Natalia Pavalachi, sexologă cliniciană originară din Moldova, care practică în orașul Laussane, Elveția.

În primul rând, coronavirusul se transmite pe cale sexuală?

Da și nu. În principiu Coronavirusul de tip nou nu se transmite prin schimbul de fluide: lubrifierea vaginală, sperma, lichid prespermatic, însă se transmite prin secrețiile respiratorii ca saliva. Deci, ținând cont, că un raport sexual nu se reduce doar la o penetrare, prin proximitatea, respirația și schimbul de salivă în timpul săruturilor, virusul se poate transmite.

Pe 17 martie, atunci când în Moldova a fost declarată stare de urgență, iar bugetarii au fost trimiși acasă, internauții glumeau că peste nouă luni în Moldova va fi un adevărat baby boom. În același timp experții chinezi au arătat că pe fondul pandemiei rata divorțurilor în China a crescut. Cum credeți, unde este adevărul și cum se va răsfrânge carantina asupra cuplurilor din Moldova? 

Această perioadă e una dificilă pentru cupluri, e un fel de test pentru a vedea cine-l trece și cine nu. Noi nici nu ne imaginăm câte cupluri mai durează numai datorită faptului că partenerii nu sunt obligați să fie unul lângă altul 24 din 24h. Eu sunt foarte reticentă față de un baby boom, mai degrabă la o rată a divorțurilor mărită. Eu nu practic în țară, dar datele pe care le am sunt în raport cu feedback-urile pe care le primesc de la membrii grupului de pe Facebook SexTalk, care sunt în mare parte domiciliați în Moldova. Deci, nu vă pot spune cu precizie ce se face anume în Moldova, însă nu este o mare diferență între ce probleme relaționale, sexuale trăiesc acum cuplurile în Moldova sau în altă parte a lumii. Cuplurile bazate pe dragoste vor avea energia necesară să meargă mai departe, la fel vor ține și cuplurile în care unul din parteneri nu are capacități financiare să schimbe ceva în viața sa și din păcate în acest rol de dependență financiară sunt, de cele mai dese ori, femeile. 

Cum credeți că afectează izolarea și schimbările în rutina zilnică viața sexuală a oamenilor?

Pentru unii distanța e ceva super important pentru a-și putea erotiza partenera(ul) și în această perioadă – distanța e un lux dificil de obținut, de asta trebuie să ni-l creăm, să avem momente un pic separate unul de celălalt: unul în salon, celălalt în bucătărie sau balcon și fiecare face ceva ce e important, plăcut pentru el, ceea ce reprezintă un egoism sănătos. 

Pentru alții care trăiesc cu viteza de 200 km/h, a se regăsi acasă, forțați să ridice piciorul de pe accelerație, le poate permite să se regăsească cu partenera(ul) și cu lucrurile ce reprezintă cu adevărat o valoare pentru ei. 

Este normal să vrei să faci mai mult sex în carantină? Este normal să vrei să faci mai puțin sex în carantină?

Ambele lucruri sunt normale. Unele persoane prin sex reușesc să se liniștească, primesc o descărcare emoțională și corporală plăcută și asta îi face mai puțin stresați. Pe când alte persoane reacționează foarte sensibil la situația în lume în legătură cu acest virus, această teamă sau chiar panică îi va face să se concentreze asupra altor nevoi, sexualitatea fiind ca un desert, la care nu sperăm atunci când situația face că nu avem ce mânca. Eu utilizez aceste imagini ca pe niște simboluri, însă să nu uităm că o mulțime de persoane și-au pierdut lucrul, nu au un venit stabil, deci aceste nu mai sunt simboluri, ci realității. 

Cum să abordăm situațiile în care un partener are apetit sexual crescut, iar altul scăzut?

Nu uitați că suntem într-o situație de criza: fiți atenți și grijulii unii cu alții. Dacă înainte de această carantină lucrurile erau altfel, atunci ele vor reveni la normal după ce vom ieși din această perioada. Pentru persoanele care au un apetit sexual mai important, recurgeți și la masturbare, nu poți impune partenerei(ului) să aibă aceleași nevoi sexuale că și ale tale. Pentru persoanele care au un apetit sexual mai scăzut, însă știi că pentru partenera(ul) ta această activitate e foarte importantă, încearcă să găsești momente și tehnici ce vă vor permite să simțiți o dorință și excitare sexuală. Spre exemplu puteți privi filme erotice/pornografice, citi romane pentru adulți, cere un masaj, inventa un joc erotic bazat pe fanteziile tale, etc. 

Ce le puteți recomanda cuplurilor cu copii? Atunci când în cuplu sunt doi-trei copii, cu care trebuie să te ocupi, iar regimul întregii familii este dat peste cap?  

Prima regulă de aur, faceți lucrurile împreună, organizați-vă o seară romantică, fiți o echipă ce se va organiza pentru a se ocupă bine de copii, a-i hrăni, face duș, culca poate un pic mai devreme și dați-va întâlnire în salon. Puteți să puneți o pătură pe jos de parcă ați fi la un picnic, poate cu o sticlă de vin, cu ceva de mâncare, vorbiți, râdeți și faceți dragoste pe furiș. Sau faceți o baie împreuna, cu lumânări și muzică zen. Pentru ca să ajungem la o bună excitare, deseori avem nevoie de timp și lentoare în manieră în care facem lucrurile. De parcă timpul s-ar opri în loc. 

Izolarea cu un partener poate fi o șansă de a diversifică viața sexuală?

Desigur, dacă ei își doresc acest lucru, în orice caz aș dori asta fiecărui cuplu. Profitați de aceste momente, o lume întreagă e în pauză acum, de parcă special pentru a ne da o nouă șansă de a ne opri și gândi: ce e cel mai important pentru noi? Și cine? Și ce limbaj vreți să utilizați pentru a manifesta dragostea pe care o aveți unul față de altul? Sexul, atingerile, mângâierile sunt unul din aceste limbaje, mai sunt și altele: cuvintele pozitive (comunicarea; timpul prețios petrecut împreună; cadourile; micile atenții. Nu fiți zgârciți, utilizați-le pe toate. 

Ce le puteți recomandă oamenilor care nu au partener sexual stabil și viața lor sexuală s-a schimbat odată cu pandemia? Aceștia nu mai pot merge la întâlniri, nu pot cunoaște alți oameni pentru relații sexuale.

Să profite de acest timp pentru a încerca de a cunoaște persoane prin intermediul internetului. Această izolare se va sfârși într-o zi și atunci vei putea întâlni aceste noi persoane cu un sentiment de parcă le-ai cunoaște de o viață chiar dacă nu le-ai văzut niciodată în realitate. Și desigur recurgeți la masturbare, dacă nu putem avea plăcere cu cineva, putem să avem măcar cu noi înșine. E o șansă de a se cunoaște mai bine. 

Ce alte probleme în viața sexuală credeți că ar putea întâmpina oamenii în pandemie? Când credeți că e potrivit că un cuplu sau o persoană să se adreseze unui sexolog?

Cu cât mai rapid consulți un specialist, cu atât mai bine. Din păcate, cuplurile deseori consultă când e prea târziu, prea au utilizat toate „resursele” lor interne și fisura între parteneri e prea mare pentru a mai lipi ceva. Problemele noastre sexuale sunt ca vârful aisbergului și acest vârf e întotdeauna același: lipsa dorinței sexuale, anorgasmie, ejacularea rapidă, disfuncțiile erectile. Pe când rădăcinile acestui aisberg sunt problemele de comunicare în cuplu, capcane emoționale ce ne fac deseori să alegem un partener care va trezi în noi vulnerabilitățile, traumele, schemele noastre disfuncționale. Însă aceasta e deja o altă tema, foarte importantă însă foarte vastă, o păstrez pentru un nou interviu cu redacția voastră.

Citește mai departe

Social

Pandemia, un pas în urmă pentru feminism. Și în Moldova treburile casnice cad pe umerii femeilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională a fost mereu o provocare pentru multe femei, iar unele progrese în domeniul egalității de gen făcute în ultimii ani par să fie anulate de noua pandemie.

The Guardian scrie despre Dusti Arab, mamă a doi copii din Portland, statul Oregon din SUA. Femeia povestește că virusul i-a distrus mica afacere, o agenție de marketing: „E un dezastru”, spune Arab.

Soțul ei, care în mod normal lucra într-un birou din centrul Portlandului, va lucra de acasă cel puțin pentru următoarele două săptămâni, dar acest lucru nu rezolvă problemele familei. „El se descurcă minunat și mă ajută cu plimbările și transportul copiilor, dar acest lucru va cădea în mare parte pe umerii mei”, a declarat aceasta.

PE LUNG

Dusti Arab este una dintre milioanele de femei care vor avea mult mai mult lucru domestic pe timpul pandemiei. 

The Atlantic scrie și despre inegalitățile economice dintre bărbați și femei, care vor fi și mai mari după criza economică provocată de virus. Închiderea școlilor și a grădinițelor face ca îngrijirea copiilor să treacă de la munca plătită la cea neplătită. Coronavirsul distruge pactul încheiat de multe cupluri în care ambii parteneri aveau venituri economice: putem să lucrăm ambii, pentru că altcineva are grijă de copiii noștri. Acum, cuplurile vor trebui să decidă cine își va asuma acest rol.

Vă sună cunoscut? Deși nu avem încă date oficiale referitoare la repartizarea  muncilor domestice pe timpul pandemiei, se pare că și femeile din Moldova au luat asupra lor o mare parte dintre aceste sarcini: gătitul, curățenia, îngrijitul copiilor și altele.  

Am stat de vorbă cu câteva femei de la noi pentru a afla cum s-a schimbat viața lor odată cu instaurarea carantinei. 

Irina, o mamă a trei copii de 4, 13 și 17 ani, este profesoară de artă teatrală. Spune că săptămâna aceasta e mai ușor: „fetița care este la liceu are ore online. Deci de dimineață i se dau sarcini și nu stă cu nasul în telefon. Cea mică este la grădiniță, unde tot i se dau anumite sarcini, dar am epuizat deja toate materialele. În acest timp eu tot fac lecții online. Ne vine greu. Facem online până și bazinul. Tata este programator și lucrează în altă odaie. Este stresant. Tu trebuie să ai grijă de toate, dar soțul mă ajută. Astăzi de exemplu el a gătit o supă. Totuși, aproape la fiecare oră, pentru că suntem toți în casă, se deschide frigiderul. Copii cer ceva să ronțăie. Mai este ceva, când era un regim obișnuit, o supă gătită, putea liber să fie consumată și a doua zi. Veneai de afară, de la lucru sau de la școală, graniță, și se mânca totul. Acum, copiii vin la tine și spun: mamă ești acasă. Vreau plăcinte,sau copturi, iar mama trebuie să facă”. 

Luminița, angajată în sistemul public, mamă a doi copii, spune că acum trebuie să gătească mult mai des. 

„Copiii, imediat ce a fost declarat regimul de carantină, au revenit acasă. Dacă simt că mi s-a împovărat viața? Dar întotdeauna cea mai mare parte a grijirilor casnice îmi revenea mie. Acum totuși, trebuie să dedic mai mult timp gătitului. Trebuie de făcut mai des mâncare și încă să te gândești ce bucate să gătești. Pentru că aceleași bucate a doua zi nu te prea trage să le pui pe masă. Acest regim a picat înaintea sărbătorilor de Paști, iar acum ai de făcut ordine, spălat, aranjat. Este greu pentru că toți membrii sunt în aceeași locuință și vrei-nu vrei, dar dezordine se face mai des și astfel ai de aranjat mai des”.

Toate intervietale au recunoscut că regimul de carantină este greu de suportat, mai ales în cazurile când toți membrii familiei sunt izolați într-un spațiu închis, fără posibilitatea de a merge prea mult afară. Copiii apelează cel mai des la verificatul temelor la mămici, iar atunci când și-au făcut temele mămicile cel mai des sunt cele care trebuie să le ofere celor mici spațiul de joacă. 

În același timp, foarte multe familii din Republica Moldova au unul dintre părinți plecat peste hotare. Femeile care se vedeau nevoite să-și crească copiii de unele singure până acum, după explozia coronavirusului nu pot beneficia nici de suportul oferit de școli, grădinițe sau cei apropiati.

Ana, angajată la o fabrică și mamă a doi copii de 1 și 11 ani, are soțul plecat în Israel și se descurcă de una singură. 

„Este greu să faci unul și același lucru în fiecare zi. Speli, ștergi praful. Vrei, nu vrei dar îți găsești singură de lucru câte ceva. Copii fac dezordine și întorc casa pe dos. Este greu în primul rând  din punct de vedere psihologic. Când băiatul mergea afară era mai ușor. Acum în fiecare zi, copilul cere prăjituri, învârtită sau plăcinte. Soțul de peste hotare, când vorbim la telefon, glumește: băiete, tu atâta aluat n-ai mâncat de când ești tu! Și toate mămicile cu care vorbesc îmi zic: o să ieșim  din carantină ca niște chifle. Stând în casă, îți zici: ia să mai spăl și să ascund niște haine de iarnă, să-mi fac ordine din casă. Și parcă tot ce nu ai reușit să faci până acum, le faci acum – speli, gătești, faci ordine. Și cel mai greu este că oricât nu ai face ordine și nu ai aranja în casă în câteva ore totul este la fel, ca până la curățenie”.

Și Nadia Darie, jurnalistă din Republica Moldova, spune pe Facebook că nu prea mai are timp liber în aceste zile.

Svetlana Andrieș, coordonatoare programe UN Women Moldova, a menționat că pandemia de COVID-19 afectează disproporționat și mai mult femeile. Aceasta în condițiile în care și până acum aceste sarcini erau duble pentru femeile de la noi. Situația creează presiuni psihologice, fizice și morale, la care femeile, în special mamicile cu mai mulți copii, trebuie să le facă față. „Familia necesită multă atenție, iar recomandarea mea este ca femeile să implice în treburile casnice și partenerii și să convină asupra partajării sarcinilor casnice”, a menționat ea. Sarcina casnică a fost completată și cu asigurarea procesului de învățământ de la distanță. Aceasta pentru că mamele trebuie să-și asume rolul de educatoare,  profesoare, ș.a.

În opinia Svetlanei Andrieș sunt mamele singure. Atunci când trebuie să meargă la magazin ca să cumpere alimente sunt nevoite să-și lase copiii nesupravegheați. În acest caz, recomandarea ar fi să apeleze la vecini. „Pentru că avem un fel de stereotipuri în ceea ce privește răspunderea la solicitările comunitare. Atunci când avem o bucurie, o împărtășim cu toții din preajmă, dar în situații dificile ezităm să apelăm, dar și să ajutăm atunci când cei din preajmă au nevoie de ajutor”, a menționat Svetlana Andrieș.  

În plus, din propria experiență, experta spune că munca de la distanță a făcut ca numărul orelor de muncă să crească. „Sfatul ar fi să echilibrăm viața profesională cu cea personală. Pentru că încă nu am învățat să divizăm orele de muncă în condițiile în care lucrăm de acasă, se întâmplă cazuri când ora de muncă se termină seara târziu”, a menționat ea.

Totodată, Svetlana Andrieș a relatat că UN Women Moldova lucrează la realizarea unui sondaj, care va avea loc pe parcursul a două-trei săptămâni, care va arăta inegalitățile dintre  activitatea femeilor și cea a bărbaților în această perioadă, dar și va identifica care sunt necesitățile ambelor sexe.

Conform studiului „Bărbații și egalitatea de gen din Republica Moldova”, realizat la cererea Centrului de Drept al Femeilor, ponderea bărbaților care, actualmente, se ocupă zilnic de îngrijirea copiilor este foarte mică. Conform relatărilor bărbaților, aceasta este o activitate realizată de obicei sau întotdeauna de parteneră. Totuși 1/4 dintre bărbați consideră că participă în egală măsură la îngrijirea copilului, pe când doar 15,7% dintre femei au semnalat acest fapt, ceea ce înseamnă că deși unii bărbații au declarat că participă la îngrijirea copilului, ei percep îngrijirea într-un mod diferit. Cu toate că unii bărbați au menționat că au fost învățați în familiile de origine să realizeze unele activități în cadrul gospodăriei, totuși împărțirea responsabilităților în familiile/cuplurile nou create relevă aspectele familiei tradiționale. Astfel, responsabilitățile femeii se referă la spălarea hainelor, prepararea mâncării șii curățenia casei. Responsabilitățile ce țin de cumpărarea produselor alimentare și achitarea facturilor sunt realizate împreună, iar bărbațiii, cel mai frecvent, în cadrul familiei rămân cu responsabilitatea de a realiza reparațiile minore ale casei.

Citește mai departe

Social

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova?

Publicat

pe

De către

Izolarea și carantina generată de pandemia COVID-19 este simțită diferit mai ales de către persoanele vulnerabile. Această perioadă scoate în evidență probleme sociale demult existente, dar care, acum, capătă alte dimensiuni. Pentru victimele violenței domestice a sta acasă, înseamnă a fi constant alături de cei/cele care îi/le abuzează. Mai mult, poate înseamna că a face un apel telefonic la o linie de ajutor sau la poliție poate să nu mai fie o opțiune. În multe țări, numărul cazurilor de violență domestică a crescut dramatic. Republica Moldova, deocamdată, nu urmează tendințele globale, în schimb, se înregistrează o ușoară creștere a apelurilor din partea rudelor și a membrilor comunității. 

Propria casă – cel mai periculos loc 

Încă din februarie, în presa internațională au fost știri despre creșterea violenței domestice în regiunea Hubei, care era atunci epicentrul pandemiei COVID-19. Conform The Guardian numărul de solicitări la poliție conectat cu violența domestică s-a triplat: de la 47 de cazuri în anul precedent la 162 în acest an. Și în Brazilia a fost o creștere de 40%-50% a apelurilor la linia de ajutor; iar în Cipru – cu 30%. În Italia, numărul apelurilor telefonice a scăzut, în schimb, a crescut numărul de sms-uri și email-uri. În Spania, din cauza carantinei stricte, autoritățile au spus că nu vor amenda femeile care părăsesc casa din cauza abuzurilor. În Marea Britanie, numărul apelurilor a crescut cu 25%, iar vizitele pe pagina web de ajutor a victimelor violenței domestice a crescut cu 150%. În Turcia, a crescut numărul deceselor printre femei cauzate de violența domestică. În Australia, căutările online a crescut cu 75%, iar ca parte a planului de 1,1 miliarde de dolari pentru ajutor medical, 150 de milioane vor fi pentru ajutorul victimelor violenței domestice. 

Secretarul General al ONU a menționat despre o creștere rapidă a cazurilor de violență domestică în toată lumea și a îndemnat ca guvernele națională să facă din prevenirea violenței domestice un element esențial al planurilor naționale de combatere a COVID-19. „Pentru multe fete și femei, pericolul cel mai mare vine de acolo unde, la moment, ar trebui să se simtă în siguranță. Din propriile lor case”, a spus acesta.

Una din din trei femei din lume a trecut prin violență fizică sau sexuală de-a lungul vieții. Acesta este unul din cele mai răspândite, dar și cele mai neraportate abuzuri ale drepturilor omului, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Deși și bărbații pot fi victime ale violenței domestice, femeile reprezintă totuși majoritatea cazurilor. 

Pe timp de război, dezastre naturale sau alte tipuri de criză se atestă mereu o creștere a cazurilor de violență domestică. În cazul COVID-19, victimele violenței domestice sunt impuse să stea în casă, respectiv, nu mai pot avea acces uneori la telefon, la rețele de socializare, la prieteni sau la psiholog. Copiii nu merg la școală unde ar putea apela la consiliere psihologică. Multe persoane au rămas fără un loc de muncă, obiceiurile s-au schimbat, iar perioada următoare este confuză și imprevizibilă. Coordonatoarea al unei linii fierbinți americane a spus: „Cunoaștem că atunci când un partener abuziv simte pierderea puterii și a controlului – iar acum toată lumea simte că pierde puterea și controlul – aceasta are un impact major asupra felului cum victimele sunt tratate la ele acasă.”

Republica Moldova: încă nu sunt schimbări, dar comunitatea se implică 

În Republica Moldova, starea de urgență a fost introdusă pe 17 martie, iar restricțiile de izolare nu sunt atât de dure ca în alte țări. La această etapă poate fi deocamdată prea devreme de a vorbi despre anumite schimbări. Conform Danielei Misail-Nichitin, directoare program femei, în cadrul organizației „La Strada”, în perioada 16-31 martie, nu se observă anumite schimbări în ce privește numărul de apeluri, mai mult, în prima săptămână a fost o ușoară descreștere. O explicație, potrivit ei, poate fi faptul că victima se află permanent în contact cu agresorul. Aceeași situație este în zilele de sâmbătă și duminică, în timpuri obișnuite. În același timp, în a doua săptămână au fost observate mai multe apeluri din partea rudelor sau ai membrilor comunității care au sesizat cazuri de violență domestică. 

Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie spune că acum „există riscuri mari ca sporirea numărului de conflicte intrafamiliale și neînțelegerile care apar mai des în această perioadă, din cauza problemelor financiare și cele asociate activității profesionale, precum și diferențele de opinii (cu privire la necesitatea carantinei sau a igienei sporite, educația copiilor, gestionarea timpului, treburile casnice, etc.), la fel pot declanșa violență domestică în familiile în care nu a existat violență până la epidemie.”

Poporul vorbește: ce facem când soțul bate soția?

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova? Detalii, aici: https://www.moldova.org/pandemia-a-crescut-numarul-cazurilor-de-violenta-domestica-in-lume-care-este-situatia-in-moldova/Iată ce spun moldovenii despre violența domestică:

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 15 april 2020

Ce pot face victimele violenței domestice? Dar comunitatea?

Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie”, a spus că pe timp de pandemie, telefonul de încredere este funcțional 24/24, iar victimele pot apela la: 0 8008 8008. Totodată, deși multe dintre centrele de plasament au fost închise pentru a respecta normele de siguranță împotriva COVID-19, au fost închiriate două apartamente pentru situații de urgență. O solicitare pentru astfel de asistență a fost deja făcută. 

Pe pagina coaliției sunt mai multe sfaturi pentru astfel de situații. La fel și pe pagina Telefonului Încrederii pentru Femei. 

„SUNAȚI-NE sau SCRIEȚI-NE

Consilierii serviciului, psihologii și avocații noștri sunt disponibili la TELEFON sau ONLINE

0 8008 8008 – apel gratuit de la orice rețea de telefonie fixă sau mobilă

Skype – Consultant 0 8008 8008 – gratuit și de peste hotare

Facebook: www.facebook.com/Telefonul-de-Incredere-pentru-Femei

Email: [email protected]

În cazul în care sunteți martorii sau auziți situații de abuz, telefonați la serviciile specializate sau la Poliție. Starea de urgență nu anulează respectarea drepturilor omului, iar în situații în care victimele nu au acces la telefon sau Internet în siguranță, fiecare membru al comunității trebuie să intervină. 

Ce trebuie să facă autoritățile

Așa cum am văzut, există recomandări la nivel internațional ca guvernele să acționeze pentru a preveni violența domestică. Există și state care au prevăzut fonduri destinate pentru aceste situații. Daniela Misail-Nichitin, de la „La Strada” spune că victimele violenței domestice necesită o atenție sporită și propune câteva măsuri rapide. În situația în care centrele de plasament nu mai primesc persoane, iar a apela la prieteni sau rude, nu este o opțiune din cauza izolării, autoritățile pot să se adreseze la rețele hoteliere pentru a caza persoanele care au nevoie urgentă. Doi, Poliția să elibereze ordine de restricție de urgență și să urmărească respectarea lor. Trei, proactiv să se monitorizeze persoanele care sunt la evidență ca agresori sau despre care au fost anumite sesizări. 

Pe timp de criză, de pandemie trebuie să avem grijă de persoanele vulnerabile de lângă noi. Aceasta nu înseamnă doar cei care au un risc mai mare de îmbolnăvire de COVID-19, dar și cei care indirect sunt afectați de criza din țară. Pe lângă solidaritatea comunității, aceasta înseamnă și o prioritate la nivel guvernamental. 

Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie:

despre cum să depășim conflictele în familie pe perioada pandemiei

Din cauza acestei situații – carantina,  distanțarea socială și izolarea, precum și toate consecințele acestora (probleme financiare, stres, anxietate, comunicare tensionată, apatie, agresivitate, incertitudine etc.) care se întâmplă din cauza pandemiei COVID-19 – cu siguranță că în toate familiile și în toate relații există anumite schimbări și din păcate, de cele mai dese ori, acestea sunt negative. 

Victimele abuzurilor și violenței domestice sunt deosebit de vulnerabile în condițiile carantinei sancționate de stat: captive în casă, cu abuzatorii, izolate de prieteni și familie, neprotejate de autorități. Unele persoane care se confruntă cu abuzuri fizice ar putea să nu caute ajutor medical pentru că aceasta ar putea spori riscul expunerii la coronavirus sau presupunând că nu pot să aibă acces la îngrijiri în spitale suprasolicitate de pacienții cu COVID-19. Totuși, pentru acest grup de persoane, a căror siguranță fizică și emoțională este în pericol, nu putem recomanda altceva decât să apeleze la serviciile ONG-urilor, Linia Fierbinte, aziluri, etc., și la poliție, în caz de necesitate. Deși alte țări au evidențiat în mod public emergența problemelor legate de sporirea violenței domestic și au avertizat alte țări cu privire la acest fenomen, nu am auzit ca și în Republica Moldova, Statul să fi luat anumite măsuri. Totuși, sectorul asociativ și-a  continuat munca în această perioadă, respective, îndemn toate persoanele care nu se simt în siguranță acasă, să nu aștepte să treacă epidemia, pentru că poate fi prea târziu, ori prețul acestei „răbdări”, poate fi prea mare.

În același timp, există riscuri mari ca sporirea numărului de conflicte intrafamiliale și neînțelegerile care apar mai des în această perioadă, din cauza problemelor financiare și cele asociate activității profesionale, precum și diferențele de opinii (cu privire la necesitatea carantinei sau a igienei sporite, educația copiilor, gestionarea timpului, treburile casnice, etc.), la fel pot declanșa violență domestică în familiile în care nu a existat violență până la epidemie. În așa cazuri, pentru ca tensiunea și reacțiile agresive verbale să nu escaladeze, este recomandabil ca adulții din familie să discute deschis despre toate lucrurile care îi deranjează, despre disconfortul său și frustrările sale, astfel încât să se gestioneze conflictele în mod sănătos (prin cooperare, negociere, găsirea compromisului, etc.). Pentru a diminua impactul negativ al unui conflict familial cu potențial de escaladare și a ameliora atmosfera atunci când suntem antrenați într-o ceartă, este bine ca cei implicați să țină cont de următoarele reguli:

– păstrăm vocea calmă, nu folosim cuvinte urâte, nu jignim persoana cu care suntem în conflict;

– formulăm clar ce ne deranjează, fără reproșuri și fără amintirea trecutului dureros;

– utilizăm umorul și auto-ironia ori de câte ori este posibil; dar fără sarcasm;

– nu facem preuspuneri, nu interpretăm;

– acceptăm diferențele, ascultăm argumentele;

– nu luăm decizii care favorizează/ defavorizează doar pe o singură persoană;

– ascultăm dorințele celuilalt, dar ni le exprimăm și pe ale noastre;

– respectăm promisiunile;

– apreciem efortul celuilalt.

Totuși, recomandările de mai sus se referă la mediile familiale fără conflicte cronice și animozități acumulate. Dacă însă cuplul sau familia era dezorganizată și comunica disfuncțional și până la perioada carantinei, ar fi recomandabil ca pentru perioada aceasta să se stabilească un Tratat de pace, un fel de angajament pe care să și-l asume fiecare din cei implicați în relațiile conflictuale și prin care să se stopeze toate interacțiunile cu potențial mare de conflict, astfel familia concentrându-se doar la aspecte logistice, de organizare a vieții în comun pe perioada carantinei.

Deoarece în cazul stresului și a anxietății – dar în această perioadă toți avem așa stări, și este absolut firesc – se produc anumite perturbări în reacțiile chimice ale organismului nostru, este important să ne alocăm suficient timp pentru a ne gestiona întâi de toate propria stare emoțională. În special, este important acest lucru în cazul persoanelor impulsive, ale căror reacții verbale sau comportamentale preced procesarea informațiilor și astfel, se ajunge foarte ușor la conflicte conjugale sau familiale mari. Modalități de reducere a stresului sunt multe, dar e bine fiecare să știe ce exact îl/ o ajută mai mult atunci când este nervos/-oasă. Unii fac sport sau curățenie, alții își regăsesc liniștea comunicând cu o persoană-resursă sau urmărind copiii cum se joacă; sunt binevenite în acest sens tehnicile de relaxare (tehnici de respirație, antrenamentul autogen, relaxarea musculară progresiv, meditația, etc.).

La fel de important este să ne rezervăm timp pentru proiecte personale, activități individuale sau activități realizate cu alți membri ai familiei (copiii, de ex., animalele de companie) sau prieteni, colegi (prin comunicarea online). Reducerea timpului de interacțiune cu membrul de familie predispus la conflicte (partener-ul/-a, copilul, rudele etc,) este o tactică bună pentru situațiile mai critice. După ce însă persoana respectivă se echilibrează, este bine să reveniți la comunicare, doar că aceasta să se desfășoare preferabil după modelul comunicării asertive, în care fiecare se renunță la poziția agresivă sau submisivă și astfel comunicarea devine mai eficientă. În acest scop este bine să revizuiți anumite reguli de comunicare care ar putea preveni potențialele conflicte (de ex., „Atunci când ești furios pe șeful tău, îți rezervi timp să-ți treacă supărarea pe el, nu îți reverși furia pe copil”, „Când unul dintre noi are o stare mai proastă, va ieși la balcon să se ocupe de ce îi place și va reveni în casă doar după ce se liniștește” sau formulări mai scurte: Cere ajutor când ți-i greu, Nu folosim adjective urâte, Nu lovim copilul, etc.). Deseori, familiile au în mod tacit „stabilite” asemenea reguli, doar că în perioada carantinei este absolut evident că o mare parte dintre acestea nu mai pot fi aplicate, deoarece s-au schimbat foarte multe aspecte ale vieții unei familiei, și respectiv, totul trebuie revizuit, discutat, negociat și agreat. Dacă vrem să ieșim împreună din această carantină, trebuie să învățăm să facem asta. Este o situație fără precedent pentru fiecare dintre noi și prin urmare, cu toții avem de ajustat ceva, ca să rămânem funcționali și eficienți, în pofida epidemiei.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle15 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap  Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe...

Sănătate17 ore în urmă

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea...

Lifestyle20 de ore în urmă

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie...

Divertisment2 zile în urmă

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp? (II)

Continuăm să călătorim cu mașina timpului! Împreună cu Prietenii Moldova.org facem un exercițiu de imaginație: călătorim în timp și vorbim cu noi...

Economie3 zile în urmă

Afaceri pe timp de criză: cum s-au reinventat companiile străine 

PE SCURT În timp ce „coșmarul” numit COVID-19 a închis foarte multe afaceri, altele au reușit să aibă chiar succes...

Economie3 zile în urmă

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

PE SCURT 88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un...

Economie3 zile în urmă

Coronavirusul seacă industria vinului

PE SCURT Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031