Connect with us
"
"

Social

100 000 USD pentru vize de Chisinau

100 000 USD pentru vize de Chisinau

Publicat

pe

Vasile Isac, proprietar de buticuri si depozite en-gros la piata agroalimentara din sectorul Ciocana al capitalei, are toate sansele sa intre in topul celor mai mari escroci ai anului. Aflat in continuare in libertate, in ciuda dovezilor care il incrimineaza, patronul cu pile la nivel inalt a tras in teapa, in doar 18 luni de activitate, aproape o suta de moldoveni, promitandu-le vize Schengen. Suma inselaciunilor sale se ridica la mai bine de 100 000 de dolari. Povestea lui Ion Guzic, unul dintre cei care au cazut in plasa intinsa de infractorul Isac, este pe cat se poate de concludenta. Ea scoate la iveala, inca o data, naivitatea unor oameni care cred in puterea de convingere a escrocilor versati.

1 000 de parai viza de Australia

In august 2000, Ion Guzic, originar din comuna Gratiesti, a fost convins de doi prieteni, care lucrau la piata agroalimentara din sectorul Ciocana al capitalei, ca singura sansa de a avea un trai decent este plecarea la munca peste hotare. Amicii auzisera de un anume Vasile Isac, proprietar al unor buticuri si depozite en-gros la piata amintita, care se ocupa de obtinerea vizelor Schengen. Cei trei au aflat ca patronul are pile mari la nivel inalt in stat. Chiar s-au convins de acest lucru pe 17 august, cand, in cadrul emisiunii "Mesager" de la TVM, un politician moldovean arhicunoscut l-a felicitat cu ocazia zilei de nastere. Pentru Ion Guzic si amicii sai a fost de ajuns aceasta carte de vizita. Doua zile mai tarziu, s-au prezentat la "serviciul" lui Isac, unde s-au inteles sa plateasca, pentru inceput, 1 000 de dolari in schimbul obtinerii unei vize in Australia. Escroc versat, Vasile Isac nu le-a oferit vize Schengen, ci i-a atras cu promisiuni de lucru intr-o tara mult mai indepartata, unde, fireste, salariile erau cu mult mai grase decat in Europa.

Incepe fraiereala

La data de 22 august, Ion Guzic si prietenul sau, Mihail Todiev, au mers la apartamentul 341, situat in blocul nr. 11 de pe bulevardul Moscovei, proprietatea Verei Isac, sotia patronului. Acolo, cei doi creduli s-au intalnit cu Vasile Isac, caruia i-au dat cate 1 000 de dolari si pasapoartele. Mihai Vornicov, celalalt amic al lui Guzic, nu se hotarase daca merita sa dea banii inainte de obtinerea vizei. Dupa ce au primit fiecare cate o recipisa, Ion Guzic si Mihail Todiev au plecat direct la medic, pentru a trece examenele necesare anexarii la dosarul pentru viza. Acolo au platit aproape 500 de lei de caciula.

O luna mai tarziu, Mihai Vornicov s-a hotarat sa dea si el 1 000 de dolari pentru a pleca peste hotare. S-au intalnit toti trei, in acelasi apartament, pe 23 noiembrie 2000. Vasile Isac le-a spus ca a fost bolnav si ca nu s-a putut ocupa de vize, dar ca, pana la Craciun, acestia vor ajunge in Australia.

Disparut fara urma

Pana la Craciun, insa, Vasile Isac a disparut. Si-a facut aparitia aproape de Anul Nou, cand i-a sunat pe cei trei si i-a convins sa-i mai dea cate 2 500 de dolari fiecare, bani care, chipurile, reprezentau costul biletele de avion. Naivi din fire, dar si nerabdatori sa ajunga in Australia, Guzic, Todiev si Vornicov s-au "executat" si i-au inmanat escrocului suma ceruta. Din acel moment, Vasile Isac nu a mai raspuns la nici unul din numerele de telefon pe care le avea in Moldova.
La 1 mai a. c., Ion Guzic a primit un telefon de la un prieten care stia ca acesta intentiona sa plece in strainatate. I-a povestit chiar despre o varianta ideala, dar mai intai trebuia sa se prezinte, la ora 15.00, langa complexul sportiv "Moldova" din sectorul Rascani. Acolo ar fi trebuit sa se intalneasca cu persoana care promitea vize Schengen.

"Arestat" de furiosii pacaliti

La ora stabilita, Ion Guzic si Mihail Todiev au ajuns la complexul sportiv "Moldova", unde mai asteptau sase barbati. In timpul discutiei, Ion Guzic le-a povestit celor prezenti despre escrocheria careia el si prietenul sau i-au cazut prada. Cand au rostit numele escrocului – Vasile Isac -, cei sase barbati au spus ca persoana care urma sa vina avea acelasi nume.

Intr-adevar, la ora 15.10, cel care si-a facut aparitia era nimeni altul decat Vasile Isac. Guzic si Todiev l-au luat pe sus, (cel putin asa ne-a povestit avocata de mai tarziu a celui din urma), ducandu-l intr-un apartament din Chisinau, unde l-au tinut doua zile, timp in care acesta s-a gandit cum sa-i mai amageasca pe cei doi. Astfel le-a cerut cu o impertinenta inimaginabila inca 5 000 de dolari, in schimbul carora urmau sa obtina apartamentul sotiei sale, Vera, printr-o procura perfectata la notar.

Justitia tergiverseaza cazul

Dupa ce au perfectat actul notarial, Guzic si Todiev i-au dat banii lui Vasile Isac. Apoi au mers la apartamentul de pe bulevardul Moscovei. Acolo, insa, se afla Vera impreuna cu copilul si sotul ei, care au inceput sa tipe la cei doi ca nu au nici un drept sa ocupe locuinta. Mai mult, dupa cateva ore, Isac l-a sunat pe Guzic si a inceput sa-l ameninte cu moartea in cazul in care indrazneste sa o dea afara din apartament pe fiica sa.

Vazand ca a cazut, pentru a treia oara, in capcana lui Isac, Ion Guzic s-a adresat la Departamentul pentru Combaterea Crimei Organizate si a Coruptiei. In luna iulie a. c., Guzic a aflat ca nu poate intra in posesia apartamentului, deoarece acesta se afla sub sechestru. Ca si cand nu era destul, Ion Guzic a fost dat in judecata de Vera Isac, pe motiv ca aceasta ar fi fost fortata sa-i faca procura pe apartament lui Mihail Todiev.

In timpul anchetei, Ion Guzic si Mihail Todiev au aflat ca "nasul" lor a escrocat aproape o suta de moldoveni, carora le promisese vize Schengen. Desi suma pe care a incasat-o se ridica la peste 100 000 de dolari, Isac nu si-a dus fraieritii mai departe de portile Chisinaului.

Vasile Isac se afla, in continuare, in libertate. // Jurnal de Chisinau

Citește mai departe
Advertisement
Click pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Sănătate

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Publicat

pe

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea plasmei convalescente pentru tratarea COVID-19 au arătat concluzii încurajatoare. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea plasmei convalescente pentru tratarea COVID-19 au arătat concluzii încurajatoare.

Astfel, în prezent, plasma extrasă de la persoanele tratate de coronavirus este folosită în tratamentul celor aflați în stare gravă și a celor conectați la aparatele de ventilație mecanică.

Covid-19 explicat.

Știai că deocamdată nu există studii care să confirme eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19? Indiferent de asta, plasma extrasă de la persoanele tratate de coronavirus este folosită în tratamentul celor aflați în stare gravă și a celor conectați la aparatele de ventilație mecanică. Ce se întâmplă cu plasma și lupsa cu COVID-19? Explicăm!

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 22 mei 2020

Citește mai departe

Lifestyle

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Publicat

pe

De către

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie din supermarket, dar poate și un fel de plictiseală amestecată cu curiozitate, m-au convins și pe mine să cultiv acasă maia – un amestec de bacterii minune folosit mii de ani la producerea pâinii. Se pronunță maiá, cu accentul pe al doilea „a”. 

Recunosc că, la început de pandemie, mă împotriveam cu înverșunare curentului și invaziei de poze cu pâini de pe rețelele de socializare și eram sigură că nu voi deveni și eu „băbuța gospodină” sau „hipsterul brutar”. Mai ales că pâinea nu dispăruse din comerț. Am început însă să fiu mai atentă la tipurile de făină existente, am cumpărat un pachet, apoi încă unul, iar când mi-am dat seama că am un raft întreg și că sunt pe jumătate intrată în „sectă”, mi-am făcut curaj și m-am apucat de prima pâine din viața me. Cu o mână în vasul de aluat, cu telefonul în cealaltă, unde prietena mea Raisa îmi ghida pașii, cu vârful nasului de făină și ochii debusolați de la atâția termeni noi, am scos-o în capăt! Au urmat alte zeci de pâini – iar fiecare mi-a oferit șansa unei călătorii în trecut, în amintirile din copilărie cu cuptorul încins și brațele puternice ale bunicii care plămădeau de zor. Un test de răbdare și dedicație de care habar nu aveam că sunt capabilă.

Pentru că aceste bacterii trebuie să „mănânce” o dată la 12 ore, mă trezesc și adorm cu gândul la maiaua din borcan. Am grijă să le hrănesc cu făină din cea mai aleasă, mă bucur ca o mamă când cresc bine, iar, uneori, pe timp de noapte le iau cu mine în dormitor – unde e mai cald. Înainte să mă suspectați de nebunie, vă invit să descoperiți mai multe despre acest tip de pâine cu fermentare lentă, dar și să aflați de la trei femei cu care am vorbit despre revelațiile și stările de împlinire care ți le aduce fiecare pâine cu maia coaptă acasă.

Creșterea și îmblânzirea „animăluțului”

În primul rând, procesul de cultivare a culturii de maia este fascinant. Faci un amestec din făină și apă, aștepți să interacționeze cu o bacterie minune care se găsește în aer și, cu un pic de răbdare, după trei zile în care amestecul e hrănit cu făină proaspătă apar primele bule, iar conținutul se dublează. După alte trei zile, conținutul e pregătit să fermenteze aluatul. Maiaua poate fi ținută la frigider cu condiția să fie hrănită cel puțin o dată pe săptămână, iar cu o zi înainte de folosire, hrănită de două ori pentru a o face mai puternică și rezistentă – calități necesare pentru o fermentare mai bună și, în rezultat, o pâine mai puhavă și gustoasă.

Metoda a fost descoperită în 2300 înainte de Hristos de egipteni și a fost folosită până prin secolul XX, când a apărut drojdia comercială. În pachețelul pe care îl cumpărăm de la magazin e doar un tip de drojdie concentrat și crescut controlat la laborator, pe când maiaua e un amestec de drojdii naturale care conviețuiesc cu alte bacterii și microorganisme – de aici și timpul îndelungat de dospire de care are nevoie aluatul cu maia. Gustul ușor acrișor și inconfundabil se datorează acidului lactic și acetic produși de lactobacili. Chimie adevărată!

De ce pâine cu maia e specială

Dacă ai reușit să crești și să îmblânzești vietatea din borcan, poți considera că ai trecut testul răbdării, iar etapele de prelucrare a aluatului vor fi floare la ureche. Există zeci de rețete, însă, în timp, fiecare își adaptează rețeta la temperatura și umiditatea din casă, la tipurile de făină pe care le folosește, vasul în care e coaptă pâinea și mulți alți factori care vor face ca de fiecare dată aspectul și conținutul pâinii să fie diferit, deși urmezi aceeași rețetă cu sfințenie.

Aluatul urmează a fi prelucrat în câteva etape realizate la distanța de aproximativ 40 de minute, apoi lăsat să fermenteze cel puțin 12 ore. O primă etapă e autoliza – amestecul de apă cu făină care sporește dezvoltarea glutenului. Se adaugă maiaua și sarea și se frământă aluatul și se lasă pentru prima dospire. Urmează trei proceduri de „stretch and fold”, o împăturire specială a aluatului direct în vasul în care fermentează, apoi modelarea pâinii și aluatul este gata de a doua etapă a dospirii – de obicei este lăsat pe noapte în frigider. În dimineața următoare aluatul este numai bun de copt și de răspândit miresme. Experții recomandă cu insistență consumul pâinii peste cel puțin două ore de la scoaterea din cuptor, regulă foarte greu de respectat.

E o descriere sumară a întregului proces, pe Internet găsiți sute de rețete, care mai de care, dar vă asigur că cea mai bună rețetă va fi cea la care veți ajunge singuri după o serie de experimente.

E ușor să o dai în bară și să obții o pâine ca o cărămidă. Important e să nu renunți

În Chișinău a început să se vorbească mai mult despre pâine cu maia după ce Natalia Matiescu s-a încumetat să deschidă o brutărie artizanală în urma unei campanii de crowfounding.

De la atelierul „Iarba Noastră” a luat câteva grame de maia și Nadia Gudumac, iar de atunci a renunțat definitiv la pâinea din comerț. Nadia coace pâine săptămânal și spune că cea mai mare lecție a pâinii cu maia e că nu poți grăbi procesul, e o lecție de răbdare.

„E absolut fascinant să știi că contribui la creșterea acestor minunate bacterii. De fiecare dată sunt nerăbdătoare să văd cum se înmulțesc. Mă simt foarte responsabilă, e ca un al doilea copil al meu”, spune aceasta zâmbind. Nadia spune că nu e dezamăgită atunci când pâinea nu îi iese perfect pentru că „e un organism viu”, iar maiaua este foarte sensibilă la factorii de mediu. „E ușor să o dai în bară și să obții o pâine ca o cărămidă. Important e să nu renunți. Apreciez mai mult pâinea, iar ziua în care o coc îmi aduce multe emoții. Abia aștept să o scot din cuptor și să o savurez, iar băiatul meu să strige „vleau pâinică cu unt” ”, adaugă ea.

Stela Arnaut îmi povestește că s-a îndrăgostit de gustul pâinii cu maia de la atelierul Nataliei, însă nu s-ar fi gândit vreodată că va găsi timp și răbdare să coacă acasă. O prietenă a rugat-o să aibă grijă de cultura sa de maia cât timp e în vacanță, iar faptul că a reușit să o păstreze în viață până la întoarcerea prietenei din concediu i-a dat curaj să își crească propria maia.

Stela spune că de când a început să coacă pâine cu maia a devenit mai răbdătoare. Folosește făină netratată de la socrii săi care cultivă grâu. „Am iubit fiecare pâine pe care am făcut-o, fiecare a avut personalitatea sa, toate ca una s-au mâncat rapid și fiecare a fost lăudată în felul său”, povestește cu entuziasm. Chiar și așa, femeia adaugă că a studiat zile întregi mai multe resurse, urmărește brutari care lucrează cu maia și încearcă să fure de la fiecare tehnici și metode noi pe care le experimentează în rețeta proprie.

Natalia Begu a descoperit pâinea cu maia în timp ce căuta o alternativă mai sănătoasă a pâinii din comerț. S-a informat și a reușit să își crească acasă maia din făină integrală de secară.

Zâmbește și spune că procesul de creștere a bacteriilor îl aseamănă cu creșterea unui bebeluș. „Trebuie să fii foarte atentă și gingașă cu ele, trebuie hrănite la timp, ținute la călduț, trebuie să le iubești și să vorbești cu ele și doar așa te răsplătesc cu o creștere frumoasă a pâinii”, explică ea.

A învățat în timp că pentru o pâine deosebită are nevoie de ingrediente de calitate, iar cea mai bună făină e cea integrală făcută la moara de pietre. Spune că nimeni din familia sa nu mai acceptă pâinea din comerț, iar cu fiecare coacere își ține membrii familiei în suspans – introduce tehnici noi, iar ei așteaptă nerăbdători să facă cunoștință cu noul gust.

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle14 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap  Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe...

Sănătate16 ore în urmă

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea...

Lifestyle20 de ore în urmă

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie...

Divertisment2 zile în urmă

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp? (II)

Continuăm să călătorim cu mașina timpului! Împreună cu Prietenii Moldova.org facem un exercițiu de imaginație: călătorim în timp și vorbim cu noi...

Economie3 zile în urmă

Afaceri pe timp de criză: cum s-au reinventat companiile străine 

PE SCURT În timp ce „coșmarul” numit COVID-19 a închis foarte multe afaceri, altele au reușit să aibă chiar succes...

Economie3 zile în urmă

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

PE SCURT 88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un...

Economie3 zile în urmă

Coronavirusul seacă industria vinului

PE SCURT Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031