Diana Zamurca, Berlin
Protejarea spațiilor verzi: Toți copacii din Berlin sunt numerotați. Amplasarea lor este permanent urmărită prin satelit, astfel că un copac poate fi defrişat doar de către serviciile speciale şi doar atunci când încurcă, într-un oarecare fel. Pentru tăierea ilegală a unui arbore poți ajunge la închisoare.
Sortarea gunoiului: Ar fi minunat ca la Chişinău, ca şi la Berlin, atunci când mergi la magazin, să plăteşti o taxă pentru PET-uri (sticle de plastic – n.r.) pe care – dacă ulterior aduci PET-urile la reciclare – să ți-o poți returna. Astfel, Moldova nu ar mai fi plină de aceste recipiente dăunătoare. La Berlin o poți face la orice supermarket. Berlinezii vin cu pungile pline cu PET-uri, le restituie, îşi iau banii, apoi fac cumpărături. Un PET costă 0,25 euro.
Animalele fără adăpost: Nu există la Berlin pisici sau câini maidanezi. Nu am văzut niciun animal fără adăpost. La Chişinău, deşi problema e stringentă, nimeni nu întreprinde nimic. Germanilor le plac animalele de companie, care sunt foarte multe. Dar şi responsabilitatea pe care o poartă față de ele e mare.
Şoferii şi pietonii: Germanii – fie că se află pe post de şoferi, fie de pietoni – sunt foarte respectuoşi în trafic. Un gest de mulțumire, făcut cu mâna, este indispensabil în orice situație, chiar şi atunci când cedezi trecerea (indiferent dacă eşti sau nu obligat de regulament s-o faci). Iar cea mai mare prioritate o au bicicliştii. O mamă cu doi sau trei copii, de exemplu, poate să circule cu bicicleta în deplină siguranță, ducându-şi copiii la grădiniță sau la şcoală.
Parcările cu plată: Acestea sunt inevitabile într-o capitală europeană cu un număr mare de vehicule. Dar ordinea este la ea acasă în Berlin, datorită taxei pentru parcare, dar şi programului conform căruia ai dreptul să-ți laşi maşina. Berlinul are circa patru milioane de locuitori – o Moldovă întreagă -, şi asta fără mulțimea de turişti. Totuşi, la Berlin nu vezi o maşină parcată aiurea.
Publicitatea stradală: Pe străzile capitalei germane nu veți vedea panouri publicitare imense. Dar veți vedea monumente, iluminat public, blocuri fără anexe, piste pentru biciclişti şi trotuare, toate aranjate într-un puzzle ideal.
Transportul public: Pentru un oraş atât de mare şi aglomerat ca Berlinul, sistemul transportul public este de-a dreptul ideal. Tramvaiul sau metroul (la Berlin se numesc S-Bahn şi U-Bahn) niciodată nu va întârzia nici cu un minut, iar în orele de vârf nu vei avea parte de arhicunoscutele îmbulzeli din microbuzele Chişinăului. Mai mult, pe timp de noapte, transportul public circulă cu anumite intervale de timp. Fie că e ora 2.00 sau 4.00 dimineața. Prețul unui tichet la orice tip de transport orăşenesc este 2,6 euro. Un tichet este valabil timp de două ore. Tichetul pentru o zi întreagă costă 6,7 euro.
Sportul: Germanii, ca şi majoritatea europenilor, aleargă. Îi vezi alergând pe mal de lac sau de-a lungul râului, în parc sau lângă casă, pe orice anotimp şi la orice oră. Este un hobby care pentru mulți berlinezi e adevărat stil de viață.
Posibilitățile persoanelor cu dizabilități: Uneori îmi pare că persoanele cu nevoi speciale au mai multe posibilități decât ceilalți. În pofida greutăților cu care se confruntă, aceşti oameni pot duce un mod de viață ca şi ceilalți. Au acces oriunde, se pot deplasa peste tot şi se pot bucura de viață. Nu există preconcepția că, dacă eşti cu nevoi speciale, eşti limitat în anumite lucruri.
Lucruri simple: Locuitorii Berlinului apreciază lucrurile simple, se bucură de ele şi nu îşi irosesc viața pe grandoare sau lux. Drept care nici nu au frământările şi neîmplinirile pe care le au mulți dintre moldoveni. Iau viața mai uşor, dar trăiesc momente de neuitat şi asta îi ajută să fie mai fericiți.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
