Connect with us

Diaspora

Pianistă moldoveancă la Paris: Nu putem vorbi despre o piață muzicală în Republica Moldova/ INTERVIU

Publicat

pe

 ecaterina baranov1A studiat la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, a obținut licența și masteratul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar astăzi își urmează cariera în Paris. Urmăriți un interviu cu pianista Ecaterina Baranov, oferit pentru Moldova.ORG

Dragă Ecaterina, cum a apărut pianul în viața ta?

Parinții mei au hotărât că dezvoltarea generală a unui copil implică neapărat activitați extracurriculare ca muzica, dansul, fără cea mai mica intenție de a educa un muzician. Una dintre profesoarele mele s-a întâmplat să devină factor determinant al alegerii (oricum eram prea mica să decid, practic nu am facut decât sa accept), insistând asupra ideii că ar trebui să mă dedic artei sonore. Iar odată ce plonjezi în tumultul acestui râu, se pare ca nu mai ai scăpare, el îți devine stihie, te formează ca personalitate, ca mentalitate. Asta nu înseamna ca nu vei încerca niciodată să evadezi, cu siguranță fiecare muzician are momente de criză. Am avut și eu gânduri de a părăsi domeniul în care activam.

Pentru a obține performanțe în mânuirea unui instrument muzical trebuie multe ore de muncă. Crezi că exercițiile zilnice, de la o vârstă atât de fragedă ți-au răpit din clipele copilăriei?

Nu prea îmi dau seama. Întotdeauna datoria de a investi în studiu a fost firească (nu neapărat plăcută), ori parinții mi-au impus-o și mi-au fost exemplu. Trebuie însa să afirm că am avut și timp liber în copilarie. Nu se presupunea ca voi deveni muzician, deci nu am urmat inițial un program intesiv de studiu, ca acel din instituțiile specializate din Rusia, spre exemplu. Nici nu cred ca avem în țară un program atât de drastic pentru școlile specializate primare si medii. Până în ziua de astăzi simt lacunele respective.

Ai făcut studiile la Liceul Ciprian Porumbescu, apoi ai obținut licența și masteratul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Ce te-a determinat, la un moment dat, să îți continui cariera în Franța?

Mi s-a oferit o bursă de studii. Si aici „destinul” a hotarât pentru mine.

Ce șanse au tinerii din Moldova să se promoveze peste hotare?

Fiecare caz este diferit. Depinde de pregatirea profesionala, scopul si ambiția fiecărui tânăr și neapărat, de oamenii pe care îi întâlnește.

Dacă ai deveni Ministrul Culturii, ce ai schimba în piața muzicală din Moldova?

De fapt, nu putem vorbi despre o piață muzicală în Moldova, atât timp cât nu avem consumatori pentru acest gen de artă.

1. În Europa aproape fiecare copil studiază un gen de artă în scopul propriei dezvoltări. Mulți adulți practică un instrument muzical în calitate de hobby. Exisă multe coruri și orchestre de amatori, unele dintre ele, susținute fianciar de primarii. Este evident că un individ ce investește timp și efort, studiind pentru propria placere lucrări din visteria literaturii muzicii clasice, cu atât mai mult va manifesta interesul de a audia concerte live ale muzicienilor profesioniști.

Chiar dacă se spune că Franța, spre deosebire de Germania, Marea Britanie, nu înfățișează una din țările cele mai „muzicofile” din Europa, totuși sălile sunt mai mult pline decât goale, chiar pentru concertele cu importanță redusă. Publicul e emoțional participativ, există o necesitate de a recepționa hrana spiritual-intelectuală, în automobile se ascultă posturi de radio ce transmit muzica clasică și acasă sunt audiate înregistrări.

Există în Moldova un asemenea consumator? Nu e nevoie sa răspundem, probabil, ori e de la sine înțeles…

Deși înțelegem foarte bine că un om înfometat nu se poate urni de la nivelele primare ale piramidei trebuințelor, ca să vorbim despre o piața, arta ar trebui infiltrată în necesitațile umane.

Poate ar trebui să începem cu cei mai mici? La început deschide școli private, susținute prin subvenții din partea statului, unde artele ar fi propuse în forma interactivă copiilor, spre a le spori curiozitatea și plăcerea spre dezvoltarea culturală? Să înmulțim evenimentele cultural-educative extracurriculare, pentru a motiva copii sa continue studiile artistice ?

E indispensabil să cultivam nu numai profesioniști, ci și consumatori ai produselor profesioniste.

2. Altă parte a monedei ar fi oferta… Suntem o țară cu un potențial enorm, dar deseori, ne limitam la starea lui brută…

Comparația produsului national cu cel european este fundamentală pentru o evaluare obiectivă.

Extrem de utile ar fi parteneriatele cu școli din Europa, bursele de scurtă durată, stagiunile de vară, master-class-urile, proiectele moldo-europene. Tinerii muzicieni au nevoie de informație proaspătă, inspirație, comunicare cu semenii de peste hotare.

3. Mai exista un moment important. Chișinăul posedă câteva instituții oficiale cu program stabilit (Sala cu Orgă, Filarmonica Națională, Teatrul „Mihai Eminescu” ect.), care au capacitatea de a invita personalitați notorii.

Doar de puțin timp au început proiecte independente ca Youth Orchestra, spre exemplu. De ce tinerii noștri nu ar fi instruiți și motivați să creeze proiecte independente, fie și cu buget mic (raspîndite în toată țara, nu numai în capitală)? Rezultat: se extind evenimentele culturale, tinerii își văd aplicat în viața reală bagajul de cunoștințe acumulate în decursul anilor de studii, își justifică autoevoluarea, este valorizat si ghidat potentialul ideilor inovaționale specific minții fragede, sporeste nivelul calității ofertei de muzica clasica etc.

De ce nu s-ar crea un parteneriat între diferite facultăți, spre exemplu muzica – management/marketing?

4. Arta întotdeauna a avut nevoie de mecenați. Poate guvernarea ar putea atrage anumite investiții ale sponsorilor?

5. Ar fi binevenite proiecte de accesibilizare a muziicii clasice prin elemente de marketing si branding utilizate în show business, fără a diminua calitatea produsului. Adică, pastrând valoarea lui intactă, a propune o imagine atractivă prin proiecte larg mediatizate, televizate, evenimente culturale ce implică mai multe genuri de artă. Am mai multe idei în acest sens, dar nu am susținerea necesară…

ecaterina baranovLa ce proiecte ar putea participa tinerii muzicieni din Moldova pentru a-și dezvolta abilitățile vocaționale?

Recent a fost creat proiectul franco-moldav de susținere a tinerelor basarabeni, Brize Muzicale Europene. Proiect găsit demn de a fi luat sub egida UNESCO Moldova.

El are ca misiune justificarea dezvoltării individuale, stimularea proiectelor personale de viitor ale tinerilor moldoveni și progresiunea muzicii clasice profesionale cu ajutorul culturii franceze și a experienței tinerilor din Europa occidentala marcați de francofonie.

Dorim să facem posibilă interacțiunea tinerilor noștri cu leaderii europeni, atât pe teritoriul Moldovei, cât și în țările europene, în comunicarea artistică, profesională, pedagogică, umană, prin pregătirea unui program de muzică de cameră, expus în concerte publice pe scenele țării.  Dorim să construim un element de suport extracuricular sistemului de învătămănt din Moldova; accesul la componenta indispensabilă, dar dificitară în învățământul muzical actual – scena;

În iunie 2013, proiectul și-a organizat o avanpremieră în orașele Balți și Călărași. Concerte urmate de un master-class, cu doi invitați europeni: Andre Roque Cardoso (Portugalia), Olga Panova (Franța). Rezultatul s-a arătat a fi extrem de fructuos. Sălile pline au conținut profesori si elevi atât locali, cât și veniți din raioane apropiate, deschiși de a primi informație proaspătă, adusă din Europa. Dupa 1 ora de concert si 2 de master-class, publicul a participat activ în discuții privind sistemul de învățămînt muzical din Franța.

Dar pe 7 februarie, anul curent, în Paris, Brize Muzicale Europene și-a aplicat pentru prima dată conceptul principal, exportând primul tînăr basarabean, cornista Dorina Munteanu, care a cântat în formație de muzică de cameră cu pianistul Andre Roque Cardoso. Evenimentul a fost susținut  de mai mulți artiști atât basarabeni, cât și europeni: pictorița Nelly Vranceanu, poetulul Traian Vasilcau. A fost interpretată o lucrare a compozitorului Ghenadie Ciobanu, pianiștii Irina Nesterova (Rusia), João Costa Ferreira (Portugalia), violonista Tomoko Nagakura (Japonia).

Cît de des te întorci în Moldova și cum te întâmpină publicul de acasă?

Cînt foarte rar în Moldova. Publicul nostru este însetat de interpreți străini care le-ar aduce idei proaspete, sonorități inedite, atitudini artistice originale. Chiar dacă este al șaptelea an de când am plecat în căutarea „aventurilor profesionale” si a-și putea să afirm că le-am găsit în chipul puternicelor personalități cu care am colaborat: profesorii mei, Guigla Katsarava, regretatul Devy Erlih, Alain Meunier, alți muzicieni cu care am avut ocazia sa cînt sau doar să comunic. Acasă voi fi considerată probabil pentru totdeauna una dintre „ai noștri”.

 Se spune că muzica este alinarea sufletului, cum te-a ajutat sunetul al pianului să depășești momentele grele din viață?

Muzica este alinare pentru consumator. Pentru mine, însa reprezintă o muncă acerba. De ani de zile nu mai audiez muzică fără a o analiza, doar pentru placere.

Însă anume efortul depus ajunge să fie alinarea, precum și tulburarea sufletului meu… Interpretul are menirea de a reanima chipuri deshidratate pe o coala de hârtie: lirica senină, pietate, puritate ascetică, regrete, pasiuni vehemente, dureri necruțătoare, exaltări, mistere, revelații etc. Mai în glumă, arta sonoră devine un portal spre o lume paralelă.

Toate se realizează prin sunet. Fiecare atingere este unică și generează armonici irepetabile, anume ele colorează suetul, formează timbrul. Muzicianul caută timbruri ce vor încorpora o anumită stare, un sentiment, o atitudine. Ele vor divulga în mod abstract, dar absolut clar o idee umană, o metaforă, ce face din muzician un poet.

Care este genul de muzică pe care îl abordezi cel mai des?

Nu-mi ramâne forță decât pentru clasică. Deși îmi place jazz, blues, bossa nova, rock. Mă impresionează anumite voci excepționale din muzica pop, dar nu prea mă pasionează genul… În general, mă relaxez vizionând filme.

Crezi în viitorul muzicii clasice într-o eră în care predomină muzica de club?

Bine… Muzica clasică întotdeauna a fost elitară, nu? Ea necesită o anumită pregătire intelectuală… Va trebui să luptăm pentru ea.

Dacă ai avea ocazia să te întorci în trecut și să alegi alt instrument muzical, care ar fi acesta și de ce?

Nu am ales pianul. Așa a vrut Dumnezeu, prin cei care m-au înconjurat în acea epocă. Dar îl ador pentru complexitatea lui polifonică si tezaurul paletei de culori.

Mi-ar plăcea să posed violoncelul, pentru timbrul lui cald, puțin nostalgic, apropiat de vocea umana. Mi-ar placea să îmi mânuiesc cu abilitate vocea.

Cum crezi ce calități trebuie să posede un pianist adevărat?

Nu știu. Personalitațile marcante ce au creat istoria în arta interpretativă sunt atât de diferite, nu cred că pot generaliza. Dimpotrivă, consider că specialitatea își modeleaza „victima”.

Iar la final, te rugăm să dai câteva sfaturi pentru tinerii ce doresc să urmeze o carieră în acest domeniu

 Cel mai valoros sfat ar fi să se dezvolte intelectual, profesional, spiritual, să devoreze informația propusă de sistemul nostru de învățămînt, dar să apeleze și la surse informaționale internaționale, internetul este accesibil tuturor.

Un produs mediocru nu poate atrage cumpărătorul. Un interpret care nu are ce spune nu va atinge sufletul ascultătorului, respectiv nu va excita atenția organizatorului.

Astăzi majoritatea muzicienilor practică de asemenea specialitatea de impresar pentru propriul lor produs. Se impune deci capacitatea de a cerceta piața (festivaluri, producători, concursuri de proiecte), a adapta produsul final cererii și a formula eficient propunerea. Mai trebuie sa știi să comunici și este indispensabil să renunți pentru totdeauna la comoditatea indieferenței și a absenței curiozității.

Tenacitate, ingeniozitate, speranță și multă, multă rabdare!

Interviu realizat de Irina Titica

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Ministrul de Externe îndeamnă diaspora să se implice mai activ în procesele din țară

Publicat

pe

De către

Aflat la Geneva, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, a avut o întrevedere cu membrii diasporei din Elveţia, în cadrul căreia au fost discutate mai multe subiecte ce țin de situația din țară în domeniul medical, social și educațional, priorităţile politicii externe ale Republicii Moldova.

În contextul în care Elveția are un regim politico-administrativ federal, șeful Diplomației moldovenești a lansat ideea coagulării tuturor forţelor din diasporă sub egida unei asociaţii comune a tuturor reprezentanților comunităţilor noastre înregistrate pe teritoriul Elveţiei, care în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova la Geneva şi Biroul Relațiilor cu Diaspora să stabilească o agendă anuală privind proiectele socio-culturale care vor fi implementate tradițional de către comunitatea de cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Elveția cu suportul constat al misiunii diplomatice la Geneva.

Cetățenii noștri au fost invitaţi să îşi expună ideile în elaborarea unor seturi de propuneri concrete cu privire la modalitatea de eficientizare a activităţii comunităţilor de moldoveni aflați peste hotarele țării, identificând în comun  2-3 proiecte anuale care să fie destinate atât moldovenilor aflați în Elveția, cât și cetățenilor noștri care au rămas în Republica Moldova.

 ”A trăi și a munci în străinătate trebuie să devină doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere. Tind să cred că pe viitor orice cetățean al Republicii Moldova din afara granițelor va examina opțiunea de întoarcere acasă, având certitudinea că în țara noastră munca şi dedicația profesională vor fi recunoscute la justa lor valoare, a menționat Tudor Ulianovschi.

La rândul lor, membrii comunităţii şi-au exprimat dorinţa ca diaspora să fie implicată mai activ în procesul de elaborare a politicilor din Republica Moldova şi a strategiilor de relansare socio-economică a ţării, care să reflecte pe deplin interesele şi preocupările cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare.

De asemenea, conaţionalii au solicitat șefului diplomației moldovenești sensibilizarea Biroului Relațiilor cu Diaspora în vederea stabilirii unor criterii eficiente și proporționale în procesul de redistribuire a granturilor oferite societății civile din Republica  Moldova și comunităților noastre de peste hotare în baza unor proiecte socio-culturale examinate de către reprezentanții Biroului Relații cu Diaspora.

În acest sens, participanții la eveniment au accentuat necesitatea acordării unor programe de granturi inclusiv și membrilor din Diasporă, care intenționează să organizeze activități de ordin  educațional și cultural destinate copiilor cetățenilor noștri rezidenți ai altor state.

Ministrul Ulianovschi a încurajat membrii Diasporei să manifeste un interes constant și o atitudine pro-activă față de politicile guvernamentale în orice sferă de activitate, exprimându-și deschiderea pentru continuarea unui dialog constructiv și eficient cu Diaspora Republicii Moldova.

”Protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova, viața și securitatea lor oriunde nu s-ar afla, rămân o prioritate majora pentru politica externă a țării noastre”, a punctat ministrul Afacerilor Externe.

Citește mai departe

Cultură

Vernisajul Vinului: „Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…”

Publicat

pe

De către

„Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…” – cu acest laitmoiv își așteaptă vizitatorii Vernisajul Vinului, la cea de-a XIV-a ediție. Legendarul eveniment din miez de primăvară, dedicat „Vinului Moldovei”, va avea loc în data de 20 aprilie, ora 18:00, la Casa Sărbătorii (str. Ghioceilor 1).

Vernisajul Vinului este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Asociațiile producătorilor de produse vitivinicole cu IGP „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă”, „Divin” și cu susținerea partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Ediția din această primăvară se va desfășura într-o atmosferă deosebită, creată de șlagărele emblematice ale anilor ‘70-’80, din repertoriul formației „Noroc” și al interpreților Ștefan Petrache, Sofia Rotaru, Iurie Sadovnic, interpretate de Tania Cerga și formația „Akord”.

Vizitatorii vor fi întâmpinați cu un pahar de vin alb sau rose, pe care ulterior îl vor utiliza pentru degustarea Vinului Moldovei, alături de un ghid în care vor fi enumerate toate vinurile prezente la Vernisajul Vinului.

În premieră, la această ediție a Vernisajului Vinului vor participa un număr record de 51 de companii vinicole din regiunile cu Indicație Gerografică Protejată, reunite sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Astfel, din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Codru” vor fi prezenți următorii producători vinicoli: „Maurt”, „Agrici.wine”, „Chateau Vartely”, „Vinuri Ialoveni”, „Vindicum”, „Garling”, „Migdal-P”, „Mileștii Mici”, „Castel Mimi”, „Nis Struguras”, „Doina Vin”, „Alianța Vin”, „Vinăria Hîncești”, „Cricova”.

Din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Ștefan-Vodă” își vor oferi vinurile spre degustare următorii vinificatori: „Purcari”, „Rădăcini”, „Basavin”, „Timbrus”, „Sălcuța” și „Suvorov Vin”, în timp ce din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Valul lui Traian” vor fi prezenți: „Bostavan”, „Podgoria Vin”, „Fautor”, „Novac”, „Vinia Traian”, „Vinăria din Vale”, „DK Intertrade”, „Vinuri de Comrat”, „Tomai Vinex”, „Gitana”, iar din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Divin” vor fi „Bardar” și „Călărași Divin”.

De asemenea, vizitatorii Vernisajului Vinului vor putea degusta vinurile produse de 10 mici producători vinicoli: „Vinăria DAC”, „Carpe Diem”, „Teba Prim”, „Gogu Winery”, „Equinox”, „ATU Winery”, „Mezalimpe”, „Unicorn Estate”, „Minis Terrios”, „Mihai Sava”, „Fragolino”, „Kara Gani”, „EtCetera”, „Vinăria Nobilă”, „Nicolae Iurco”, „Aghenie Tudor”, „Leuntea Vin”, „THG Tronciu”.

Vernisajul Vinului este un eveniment tradițional bianual și reprezintă o platformă unică de promovare și o rampă eficientă de lansare a produselor vinicole autohtone. În cadrul celei de-a XIV-a ediții vor fi oferite spre degustare 250 de vinuri tinere și de colecție și vor fi lansate zeci de vinuri noi. Oaspeții vor putea lua parte la degustări ghidate de somelieri profesioniști care vor avea loc la standul Oficiului Național al Viei și Vinului. Tot aici vizitatorilor le va fi propusă o adevărată experiență senzorială – exerciții interactive de degustare a vinurilor din soiuri autohtone, obținute prin microvinificație de către experții ONVV, unde vor învăța, cu ajutorul butoaielor speciale cu zeci de arome, să identifice nuanțele aromatice caracteristice pentru Vinul Moldovei.

În mod tradițional, în ediția de primăvară a Vernisajului vor fi premiate cele mai bune vinuri de sezon votate de oaspeții evenimentului, fiind acordate trofeele „Vernisajul în Alb” și „Vernisajul în Rose”.

Biletele pentru Vernisajul Vinului sunt puse în vânzare pe platforma iticket.md și pot fi cumpărate la Wine.md. Având prețul de 250 de lei. În ziua evenimentului biletele vor putea fi cumpărate la intrările special amenajate la Casa Sărbătorii.

Citește mai departe

Diaspora

18 proiecte ale diasporei vor fi finanțate în cadrul Programului guvernamental de granturi tematice Diaspora Engagement Hub

Publicat

pe

De către

Biroul relații cu diaspora (BRD) a anunțat astăzi lista celor 18 proiecte câștigătoare în cadrul Programului guvernamental de grantului tematice DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH).

Astfel, comisia de evaluare și selectare a desemnat 18 proiecte câștigătoare din cele 26 dosare depuse în perioada 7 decembrie 2017 – 15 martie 2018, pentru trei subprograme: Parteneriate tematice regionale, Abilitatea femeilor în diasporă și Reîntoarcerea profesională a diasporei.

Astfel, în cadrul subprogramului PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE au fost selectate spre finanțare 3 din 4 dosare depuse:

  1. Alina Stanciu, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „Alianța pentru Sprijinirea Basarabiei” din Franța, Asociația pentru Integrarea Migranților din Franța și Asociația „Orfeu” din Grecia – Proiectul „Moștenire – punte între ieri și mâine”, ediția a 25-a;
  2. Natalia Răileanu, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „Casa Mare” din Sacramento din SUA și Grupul de inițiativă „Cimișlieni din nordul Italiei” – Proiectul „Prin ochii lor”;
  3. Nicu Știrbet, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „DIALOG” din Elveția, Clubul Studenților Basarabeni și Bucovineni „Ștefan cel Mare și Sfânt” din România și Organizația Studenților Basarabeni București din Romania – Proiectul „ReDescoperă Lunca Prutului” (condiționat).

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate spre crearea parteneriatelor dintre asociații pentru desfășurarea diferitor acțiuni cu caracter socio-economic regional, comunitar, educațional și de sănătate, vor fi finanțate cu 93 986.50 lei per grant.

***

În cadrul subprogramului ABILITATEA FEMEILOR ÎN DIASPORĂ au fost selectate spre finanțare 5 din 12 dosare depuse:

  1. Julieta Grădinaru, Elveția – Proiectul „Crearea atelierului științific pentru elevi și studenți EUREKA”;
  2. Valentina Ceban, migrant revenit din Portugalia – Proiectul „Event4U la el ACASĂ”;
  3. Daniela Papuc, Republica Moldova – Proiectul „Dor de Folk”;
  4. Tamara Cojocari, Republica Moldova – Proiectul „Creșterea competitivității sectorului agricol prin implicarea femeilor”;
  5. Liliana Țurcanu, Italia – Proiectul „Ecoul Neamului” (condiționat).

Proiectele câștigătoare ale acestui subprogram, orientate spre abilitarea economică, socială, civică, juridică și economică a femeilor din diasporă, vor fi finanțate cu 93 986.50 lei per grant.

***

În cadrul subprogramului REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ A DIASPOREI au fost selectate spre finanțare 10 din 10 dosare depuse:

  1. Lilian Negura, Canada – Proiectul „Transfer de experiență canadiană de predare și cercetare a asistenței sociale”;
  2. Cezara Kolesnik, Belgia – Proiectul „Claude Monet – sursele picturii moderne”;
  3. Liliana Surugiu, Canada – Proiectul „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbina eoliană cu ax vertical pentru producere de energie electrică în Republica Moldova”;
  4. Ecaterina Baranov, Franța – Proiectul „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească”;
  5. Teodor Ajder, Polonia – Proiectul „Media-zine, de la teorie la practică”;
  6. Maria Dandeș (Lupu), Canada – Proiectul „Lectura -activitate familială” (condiționat);
  7. Maxim Surdu, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;
  8. Mariana Iurcu, migrant revenit din Italia – Proiectul ,,Comunitatea etnică și Migrația în timp și spațiu”;
  9. Corneliu Tiulenev, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;
  10. Diana Ichim, Republica Cehă (condiționat) – Proiectul „Moldova – Pământul celor 100 de meșteri populari”.

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate în scopul încurajării transferului de capital uman și experienței profesionale pentru dezvoltarea academică, socială și economică a Republicii Moldova, vor fi finanțate cu 37 594.60 lei per grant.

DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării” în faza a II-a.

Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei.

Citește mai departe