Connect with us

Diaspora

Pianistă moldoveancă la Paris: Nu putem vorbi despre o piață muzicală în Republica Moldova/ INTERVIU

Publicat

pe

 ecaterina baranov1A studiat la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, a obținut licența și masteratul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar astăzi își urmează cariera în Paris. Urmăriți un interviu cu pianista Ecaterina Baranov, oferit pentru Moldova.ORG

Dragă Ecaterina, cum a apărut pianul în viața ta?

Parinții mei au hotărât că dezvoltarea generală a unui copil implică neapărat activitați extracurriculare ca muzica, dansul, fără cea mai mica intenție de a educa un muzician. Una dintre profesoarele mele s-a întâmplat să devină factor determinant al alegerii (oricum eram prea mica să decid, practic nu am facut decât sa accept), insistând asupra ideii că ar trebui să mă dedic artei sonore. Iar odată ce plonjezi în tumultul acestui râu, se pare ca nu mai ai scăpare, el îți devine stihie, te formează ca personalitate, ca mentalitate. Asta nu înseamna ca nu vei încerca niciodată să evadezi, cu siguranță fiecare muzician are momente de criză. Am avut și eu gânduri de a părăsi domeniul în care activam.

Pentru a obține performanțe în mânuirea unui instrument muzical trebuie multe ore de muncă. Crezi că exercițiile zilnice, de la o vârstă atât de fragedă ți-au răpit din clipele copilăriei?

Nu prea îmi dau seama. Întotdeauna datoria de a investi în studiu a fost firească (nu neapărat plăcută), ori parinții mi-au impus-o și mi-au fost exemplu. Trebuie însa să afirm că am avut și timp liber în copilarie. Nu se presupunea ca voi deveni muzician, deci nu am urmat inițial un program intesiv de studiu, ca acel din instituțiile specializate din Rusia, spre exemplu. Nici nu cred ca avem în țară un program atât de drastic pentru școlile specializate primare si medii. Până în ziua de astăzi simt lacunele respective.

Ai făcut studiile la Liceul Ciprian Porumbescu, apoi ai obținut licența și masteratul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Ce te-a determinat, la un moment dat, să îți continui cariera în Franța?

Mi s-a oferit o bursă de studii. Si aici „destinul” a hotarât pentru mine.

Ce șanse au tinerii din Moldova să se promoveze peste hotare?

Fiecare caz este diferit. Depinde de pregatirea profesionala, scopul si ambiția fiecărui tânăr și neapărat, de oamenii pe care îi întâlnește.

Dacă ai deveni Ministrul Culturii, ce ai schimba în piața muzicală din Moldova?

De fapt, nu putem vorbi despre o piață muzicală în Moldova, atât timp cât nu avem consumatori pentru acest gen de artă.

1. În Europa aproape fiecare copil studiază un gen de artă în scopul propriei dezvoltări. Mulți adulți practică un instrument muzical în calitate de hobby. Exisă multe coruri și orchestre de amatori, unele dintre ele, susținute fianciar de primarii. Este evident că un individ ce investește timp și efort, studiind pentru propria placere lucrări din visteria literaturii muzicii clasice, cu atât mai mult va manifesta interesul de a audia concerte live ale muzicienilor profesioniști.

Chiar dacă se spune că Franța, spre deosebire de Germania, Marea Britanie, nu înfățișează una din țările cele mai „muzicofile” din Europa, totuși sălile sunt mai mult pline decât goale, chiar pentru concertele cu importanță redusă. Publicul e emoțional participativ, există o necesitate de a recepționa hrana spiritual-intelectuală, în automobile se ascultă posturi de radio ce transmit muzica clasică și acasă sunt audiate înregistrări.

Există în Moldova un asemenea consumator? Nu e nevoie sa răspundem, probabil, ori e de la sine înțeles…

Deși înțelegem foarte bine că un om înfometat nu se poate urni de la nivelele primare ale piramidei trebuințelor, ca să vorbim despre o piața, arta ar trebui infiltrată în necesitațile umane.

Poate ar trebui să începem cu cei mai mici? La început deschide școli private, susținute prin subvenții din partea statului, unde artele ar fi propuse în forma interactivă copiilor, spre a le spori curiozitatea și plăcerea spre dezvoltarea culturală? Să înmulțim evenimentele cultural-educative extracurriculare, pentru a motiva copii sa continue studiile artistice ?

E indispensabil să cultivam nu numai profesioniști, ci și consumatori ai produselor profesioniste.

2. Altă parte a monedei ar fi oferta… Suntem o țară cu un potențial enorm, dar deseori, ne limitam la starea lui brută…

Comparația produsului national cu cel european este fundamentală pentru o evaluare obiectivă.

Extrem de utile ar fi parteneriatele cu școli din Europa, bursele de scurtă durată, stagiunile de vară, master-class-urile, proiectele moldo-europene. Tinerii muzicieni au nevoie de informație proaspătă, inspirație, comunicare cu semenii de peste hotare.

3. Mai exista un moment important. Chișinăul posedă câteva instituții oficiale cu program stabilit (Sala cu Orgă, Filarmonica Națională, Teatrul „Mihai Eminescu” ect.), care au capacitatea de a invita personalitați notorii.

Doar de puțin timp au început proiecte independente ca Youth Orchestra, spre exemplu. De ce tinerii noștri nu ar fi instruiți și motivați să creeze proiecte independente, fie și cu buget mic (raspîndite în toată țara, nu numai în capitală)? Rezultat: se extind evenimentele culturale, tinerii își văd aplicat în viața reală bagajul de cunoștințe acumulate în decursul anilor de studii, își justifică autoevoluarea, este valorizat si ghidat potentialul ideilor inovaționale specific minții fragede, sporeste nivelul calității ofertei de muzica clasica etc.

De ce nu s-ar crea un parteneriat între diferite facultăți, spre exemplu muzica – management/marketing?

4. Arta întotdeauna a avut nevoie de mecenați. Poate guvernarea ar putea atrage anumite investiții ale sponsorilor?

5. Ar fi binevenite proiecte de accesibilizare a muziicii clasice prin elemente de marketing si branding utilizate în show business, fără a diminua calitatea produsului. Adică, pastrând valoarea lui intactă, a propune o imagine atractivă prin proiecte larg mediatizate, televizate, evenimente culturale ce implică mai multe genuri de artă. Am mai multe idei în acest sens, dar nu am susținerea necesară…

ecaterina baranovLa ce proiecte ar putea participa tinerii muzicieni din Moldova pentru a-și dezvolta abilitățile vocaționale?

Recent a fost creat proiectul franco-moldav de susținere a tinerelor basarabeni, Brize Muzicale Europene. Proiect găsit demn de a fi luat sub egida UNESCO Moldova.

El are ca misiune justificarea dezvoltării individuale, stimularea proiectelor personale de viitor ale tinerilor moldoveni și progresiunea muzicii clasice profesionale cu ajutorul culturii franceze și a experienței tinerilor din Europa occidentala marcați de francofonie.

Dorim să facem posibilă interacțiunea tinerilor noștri cu leaderii europeni, atât pe teritoriul Moldovei, cât și în țările europene, în comunicarea artistică, profesională, pedagogică, umană, prin pregătirea unui program de muzică de cameră, expus în concerte publice pe scenele țării.  Dorim să construim un element de suport extracuricular sistemului de învătămănt din Moldova; accesul la componenta indispensabilă, dar dificitară în învățământul muzical actual – scena;

În iunie 2013, proiectul și-a organizat o avanpremieră în orașele Balți și Călărași. Concerte urmate de un master-class, cu doi invitați europeni: Andre Roque Cardoso (Portugalia), Olga Panova (Franța). Rezultatul s-a arătat a fi extrem de fructuos. Sălile pline au conținut profesori si elevi atât locali, cât și veniți din raioane apropiate, deschiși de a primi informație proaspătă, adusă din Europa. Dupa 1 ora de concert si 2 de master-class, publicul a participat activ în discuții privind sistemul de învățămînt muzical din Franța.

Dar pe 7 februarie, anul curent, în Paris, Brize Muzicale Europene și-a aplicat pentru prima dată conceptul principal, exportând primul tînăr basarabean, cornista Dorina Munteanu, care a cântat în formație de muzică de cameră cu pianistul Andre Roque Cardoso. Evenimentul a fost susținut  de mai mulți artiști atât basarabeni, cât și europeni: pictorița Nelly Vranceanu, poetulul Traian Vasilcau. A fost interpretată o lucrare a compozitorului Ghenadie Ciobanu, pianiștii Irina Nesterova (Rusia), João Costa Ferreira (Portugalia), violonista Tomoko Nagakura (Japonia).

Cît de des te întorci în Moldova și cum te întâmpină publicul de acasă?

Cînt foarte rar în Moldova. Publicul nostru este însetat de interpreți străini care le-ar aduce idei proaspete, sonorități inedite, atitudini artistice originale. Chiar dacă este al șaptelea an de când am plecat în căutarea „aventurilor profesionale” si a-și putea să afirm că le-am găsit în chipul puternicelor personalități cu care am colaborat: profesorii mei, Guigla Katsarava, regretatul Devy Erlih, Alain Meunier, alți muzicieni cu care am avut ocazia sa cînt sau doar să comunic. Acasă voi fi considerată probabil pentru totdeauna una dintre „ai noștri”.

 Se spune că muzica este alinarea sufletului, cum te-a ajutat sunetul al pianului să depășești momentele grele din viață?

Muzica este alinare pentru consumator. Pentru mine, însa reprezintă o muncă acerba. De ani de zile nu mai audiez muzică fără a o analiza, doar pentru placere.

Însă anume efortul depus ajunge să fie alinarea, precum și tulburarea sufletului meu… Interpretul are menirea de a reanima chipuri deshidratate pe o coala de hârtie: lirica senină, pietate, puritate ascetică, regrete, pasiuni vehemente, dureri necruțătoare, exaltări, mistere, revelații etc. Mai în glumă, arta sonoră devine un portal spre o lume paralelă.

Toate se realizează prin sunet. Fiecare atingere este unică și generează armonici irepetabile, anume ele colorează suetul, formează timbrul. Muzicianul caută timbruri ce vor încorpora o anumită stare, un sentiment, o atitudine. Ele vor divulga în mod abstract, dar absolut clar o idee umană, o metaforă, ce face din muzician un poet.

Care este genul de muzică pe care îl abordezi cel mai des?

Nu-mi ramâne forță decât pentru clasică. Deși îmi place jazz, blues, bossa nova, rock. Mă impresionează anumite voci excepționale din muzica pop, dar nu prea mă pasionează genul… În general, mă relaxez vizionând filme.

Crezi în viitorul muzicii clasice într-o eră în care predomină muzica de club?

Bine… Muzica clasică întotdeauna a fost elitară, nu? Ea necesită o anumită pregătire intelectuală… Va trebui să luptăm pentru ea.

Dacă ai avea ocazia să te întorci în trecut și să alegi alt instrument muzical, care ar fi acesta și de ce?

Nu am ales pianul. Așa a vrut Dumnezeu, prin cei care m-au înconjurat în acea epocă. Dar îl ador pentru complexitatea lui polifonică si tezaurul paletei de culori.

Mi-ar plăcea să posed violoncelul, pentru timbrul lui cald, puțin nostalgic, apropiat de vocea umana. Mi-ar placea să îmi mânuiesc cu abilitate vocea.

Cum crezi ce calități trebuie să posede un pianist adevărat?

Nu știu. Personalitațile marcante ce au creat istoria în arta interpretativă sunt atât de diferite, nu cred că pot generaliza. Dimpotrivă, consider că specialitatea își modeleaza „victima”.

Iar la final, te rugăm să dai câteva sfaturi pentru tinerii ce doresc să urmeze o carieră în acest domeniu

 Cel mai valoros sfat ar fi să se dezvolte intelectual, profesional, spiritual, să devoreze informația propusă de sistemul nostru de învățămînt, dar să apeleze și la surse informaționale internaționale, internetul este accesibil tuturor.

Un produs mediocru nu poate atrage cumpărătorul. Un interpret care nu are ce spune nu va atinge sufletul ascultătorului, respectiv nu va excita atenția organizatorului.

Astăzi majoritatea muzicienilor practică de asemenea specialitatea de impresar pentru propriul lor produs. Se impune deci capacitatea de a cerceta piața (festivaluri, producători, concursuri de proiecte), a adapta produsul final cererii și a formula eficient propunerea. Mai trebuie sa știi să comunici și este indispensabil să renunți pentru totdeauna la comoditatea indieferenței și a absenței curiozității.

Tenacitate, ingeniozitate, speranță și multă, multă rabdare!

Interviu realizat de Irina Titica

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Concerte pentru moldovenii de la Roma, Frankfurt pe Main și Paris în cadrul Programului „Crăciun cu dor de casă”

Publicat

pe

De către

Comunitatea moldovenilor din or. Roma, Italia, or. Frankfurt pe Main, Germania, or. Paris, Franța au avut parte în zilele de 15, 16, 17 decembrie de spectacole inedite în cadrul Programului guvernamental „Crăciun cu dor de casă”.

Evenimentul a fost organizat în premieră de către Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat, cu implicarea Ambasadelor Republicii Moldova din Italia, Franța, a Consulatului General din Frankfurt și a asociațiilor din diasporă.

Programul artistic a inclus colinde și compoziții muzicale dedicate sărbătorilor de iarnă, interpretate de către cunoscuții interpreți de muzică ușoară din Republica Moldova Geta Burlacu și Aurel Chirtoacă, fiind acompaniați de violonistul Oleg Vitliuc și saxofonistul Ruslan Jalbă. De asemenea, în cadrul evenimentului au evoluat colective artistice model formate din moldovenii, din diasporă.

Proiectul „Crăciun cu dor de casă” este o inițiativă a Guvernului Republicii Moldova și este dedicat în exclusivitate diasporei. Acest eveniment se desfășoară în conformitate cu Planul de acțiuni al Biroului Relații cu Diaspora (BRD) pentru anul 2017, în care este prevăzut elaborarea și implementarea programelor destinate menținerii identității naționale, culturale și lingvistice.

Programul are drept scop promovarea culturii naționale, tradițiilor, obiceiurilor strămoșești în rândurile moldovenilor din diasporă, indiferent de locul unde se află, păstrarea legăturilor social-culturale cu țara de origine, precum și consolidarea relațiilor între asociațiile și comunitățile diasporei.

O delegație alcătuită din reprezentanți ai Biroului relații cu diaspora și ai Organizației Internaționale pentru Migrație, Misiunea în Moldova au participat la evenimentul de la Paris.

Citește mai departe

Diaspora

Mai aproape de ACASĂ: 14 localităţi fac apel la migranţi pentru a contribui la dezvoltarea comunităţilor

Publicat

pe

De către

Băştinaşii plecaţi din 14 localităţi sunt îndemnaţi de autorităţile locale şi de Asociaţiile de băştinaşi recent create să doneze pentru 14 proiecte de dezvoltare comunitară. Astfel, demarează campania naţională „Donez cu drag pentru acasă”, care va dura trei luni în localitățile partenere ale proiectului ”Migrație și Dezvoltare Locală”, implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Guvernului Elveţiei.

Pentru a  convinge băştinaşii să doneze, pe platforma online de colectare de fonduri www.Guvern24.md, localităţile au plasat texte şi video-uri cu adresări şi descrieri ale proiectelor pentru băştinaşii plecaţi din localitate. Tot aici, fiecare băștinaș din cele 14 localităţi va putea dona cu ajutorul cardului, prin SMS şi apel telefonic.

Totodată, graţie mecanismului transparent, doritorii vor putea urmări progresul colectării de fonduri.

„Proiectele au ca scop îmbunătățirea serviciilor locale în satele și orașele de baștină. În acest context, 14 localități din Moldova vor avea servicii mai bune de infrastructură rutieră, evacuare a deșeurilor, de întreținere a drumurilor locale și de canalizare, realizate cu suportul migranţilor. De asemenea, vor fi amenajate spații de odihnă și agrement și modernizate instituții de învățământ, a spus Olesea Cazacu, managera de proiect Migraţie şi dezvoltare locală.

Sumele  pe care şi-au propus să le colecteze băştinaşii variază de la o localitate la alta: cea mai mică sumă fiind 1500 de dolari, pe când cea mai mare constituind 8500 de dolari. Donaţiile băştinaşilor vor fi suplinite de contribuţii din partea autorităţilor locale, dar şi granturi a câte 15.000 de dolari oferite de Guvernul Elveției.

Până la lansarea campaniei, localităţile au asigurat implicarea eficientă a cât mai mulți migranți în planificarea dezvoltării locale. Astfel, au fost create și consolidate 14 Asociații de băștinași, iar pentru o comunicare utilă și rapidă, au fost create grupuri ale băștinașilor pe rețelele de socializare. În baza unor sondaje online realizate în fiecare localitate parteneră, originarii au selectat prioritatea locală, pentru realizarea căreia doresc să contribuie financiar.

„Prin implementarea acestor proiecte, de fapt, reușim să creăm o punte de legătură și comunicare între autoritatea locală și băștinași. Este un mecanism care reunește într-o forță locuitorii satului, băştinaşii  plecați în lumea largă şi autoritatea locală. Graţie efortului comun vom avea un parc frumos în satul Mereni”, a menționat Lidia Begliţă, preşedinta Asociaţiei de băştinaşi „Cu drag pentru Mereni”.

Valoarea totală a proiectelor care urmează să fie implementate până la finele anului 2018 se ridică la 421.000 USD.

Proiectul ”Migrație și Dezvoltare Locală” a demarat în anul 2015 în 25 de localități partenere, iar în vara anului curent alte 13 localități au fost selectate în bază de concurs pentru cea de-a doua fază a proiectului.

Citește mai departe

Diaspora

Biroul relații cu diaspora lansează campania ,,Mândru că sunt din Moldova”

Publicat

pe

De către

Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat în parteneriat cu META (Moldova English Teachers’ Association) lansează, astăzi, 28 noiembrie, campania „Mândru că sunt din Moldova”, care  include un concurs de fotografii ale copiilor ce locuiesc în Republica Moldova și a copiilor originari din Republica Moldova, stabiliți peste hotare, în care să fie ilustrată reprezentativ localitatea de baștină.

La concursul cu genericul „De sărbători acasă” din cadrul  Campaniei ,,Mândru că sunt din Moldova”, care se va desfășura în perioada 01 – 30 decembrie 2017, sunt invitați că participe copii cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani, originari din Republica Moldova.

Scopul Campaniei este de a asigura o comunicare eficientă între copii din Republica Moldova și copiii din diasporă.

Condiții de participare la concurs:

  •       Fiecare participant să facă o fotografie a localității sale de baștină (de dorit o poză reprezentativă, un loc istoric, un monument, etc);
  •          Să posteze fotografia pe pagina unui prieten(ă)/coleg(ă)/cunoscut(ă) aflată peste hotare, pe o rețea de socializare cu #hashtag – #mandrucasuntdinMoldova și o scurtă descriere a pozei făcute, indicând specificul acelei localități și de ce ai ales anume acest loc. Apoi să-și îndemne prietenii să-i urmeze exemplu. Postarea care va avea cele mai multe aprecieri și comentarii va fi câștigătoare la categoria „Cea mai populară”;
  •           Print screen-ul/link-ul postării cu mesajul postat va fi expediat la adresa de e-mail: [email protected], pentru a intra în concurs, cu un mesaj care să cuprindă: numele, prenumele, localitatea, precum și vârsta participantului.

Comisia mixtă a juriului va aprecia pozele și le va oferi premii la următoarele categorii:

  •         Cea mai populară pe rețelele de socializare (aleasă în urma aprecierilor și comentariilor care vin în susținerea pozei date);
  •         Cea mai ingenioasă/originală (un loc deosebit cu o descriere corespunzătoare);
  •         Cea mai reprezentativă (adică cu cea mai semnificativ mesaj ce va caracteriza locul din poză);

Data limită de aplicare pentru concurs este de 30 decembrie 2017.

Numele câștigătorilor concursului vor fi anunțate atât pe pagina oficială a Biroului relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat, cât și personal.

Citește mai departe
Advertisement Enter ad code here

Ultimele Știri

Social5 ore în urmă

Demararea controlului comun la Palanca și lansarea patrulării comune pe segmentul transnistrean

Astăzi, 19 decembrie, în punctul de trecere a frontierei Palanca a demarat controlul comun moldo-ucrainean. Această activitate comună este una...

Politică6 ore în urmă

Pavel Filip a discutat cu ambasadorii și cu partenerii de dezvoltare despre prioritățile anului 2018

Premierul Pavel Filip s-a întâlnit astăzi cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii şi Turciei acreditaţi...

Politică8 ore în urmă

“De ce a fost chemat acasă ambasadorul Moldovei de la Moscova?” Ce a răspuns Andrian Candu

Decizia Ministerului de Externe de rechemare a ambasadorului R. Moldova în Federația Rusă Andrei Neguță este o procedură normală în...

Justiție10 ore în urmă

Adriana Bețișor, câștigătoare a concursului pentru funcția de adjunct al șefului Procuraturii Anticorupție

Procurora Adriana Bețișor a fost desemnată câștigătoare a concursului pentru ocuparea funcției de adjunct al șefului Procuraturii Anticorupție. Aceasta a...

Politică11 ore în urmă

Maia Sandu despre remanierea din Guvern: Toţi aceşti oameni noi-vechi se află sub papucul lui Plahotniuc

Liderul PAS, Maia Sandu, susține că remanierea guvernamentală, anunțată de liderul PDM Vlad Plahotniuc, arată că Partidul Democrat nu are...

Politică11 ore în urmă

Igor Dodon reacționează: Voi semna demisia actualilor miniștri, însă nu voi accepta noile candidaturi

După ce liderul PDM Vlad Plahotniuc a anunțat astăzi că șapte din cei 13 miniștri din Guvernul Filip vor fi...

Diverse11 ore în urmă

PD: Dodon este obligat să semneze decretele de numire ale miniștrilor propuși astăzi

Reprezentanții Partidului Democrat (PD) consideră că era previzibilă reacția președintelui Igor Dodon în ceea ce privește noile nominalizări în Guvernul...

Advertisement

Opinii