Ziua limbii romane va fi sarbatorita ca a treia zi de hram

Redenumirea Zilei Indpendentei in Ziua Republicii si neonorarea, pe parcursul a 5 ani, a sarbatorii Ziua limbii romane este o incercare a guvernarii comuniste de a scoate din constiinta bastinasilor ideile rominismului, a independentei, de a anihila importanta sarbatorilor nationale, considera publicistul Constantin Tanase.

Potrivit lui Tanase, in acest an accentul principal se pune pe sarbatorirea zilei de 24 august, pentru care se cheltuiesc milioane de lei, dupa care va fi marcata ziua de 27 august, iar Ziua limbii romane, fiind a treia, are si soarta celei de a treia zile de hram.

Referindu-se la faptul ca nici una din acivitatile cultural-artistice dedicate sarbatorii nu se va desfasura in inima capitalei, Constantin Tanase a declarat ca actuala conducere comunista a fost permanent deranjata de faptul ca PMAN a fost si ramine un simbol al luptei pentru renasterea nationala si ca este marcata de incarcatura simbolurilor evenimentelor din 1989 si 1991. in viziunea lui Tanase, pentru a atinge acest scop comunistii au utilizat festivalurile vinului si ale berii in calitate de instrument de diminuare a valorii PMAN.

Presedintele Uniunii Scriitorilor, academicianul Mihai Cimpoi, spune ca in PMAN nu se vor desfasura actiunile consacrate Zilei limbii romane la indicatia directa a lui Vladimir Voronin. Initial exista un program comun al Uniunii Scriitorilor si Departamentului municipal al Culturii, care prevedea, ca si in toti anii, un amplu program de cinstire a limbii in PMAN, unde s-a produs proclamarea limbii romane ca limba de stat. Ulterior, insa, toate actiunile au fost repartizate pe alte platouri – Gradina publica „Stefan cel Mare si Sfint”, Scuarul Operei Nationale si Teatrul Verde din Valea Morilor. „Aceasta modificare este o sfidare a adevarului, a bunului simt, iar cele doua sarbatori nationale nu mai au valoare – una este anihilata, cealalta – redenumita”, a spus sursa citata. Mihai Cimpoi afirma ca ceea ce se intimpla cu sarbatorile nationale in anii guvernarii comuniste este atitudinea statului fata de limba, istorie si cultura. „Se sterge cu buretele ceea ce s-a produs in anii 1989 si 1991 pentru a continua procesul de stirbire a identitatii nationale”, a mai spus Mihai Cimpoi.

Deputatul Dumitru Braghis, lider al partidului Democratiei Sociale crede ca si de aceasta data comunistii au demonstrat o atitudine ostila fata de sarbatorile nationale. „Daca avem sarbatori nationale, avem obligatia sa le onoram, nu sa le anihilam importanta”, a spus Dumitru Braghis.

„A fugi din Chisinau si din tara de Ziua limbii romane este o rusine pentru demnitarii de orice rang”, a spus reporterului Info-Prim Neo, deputatul fractiunii parlamentare „Alianta Moldova Noastra”, Leonid Bujor.

Potrivit lui Bujor, neadmiterea activitatilor consacrate cinstirii evenimentului de la 1989 al revenirii limbii romane in calitate de limba de stat este o incercare de a ignora toate realizarile poporului si a demonstra acestuia ca el nu inseamna nimic. „Cred ca in ciuda faptului ca in PMAN nu sunt programate actiuni concrete, lumea se va aduna aici pentru a se bucura de evenimentul de la 31 august 1989 si acesta va fi un semn pentru autoritatile comuniste de a reveni la valorile nationale”, a mai spus Leonid Bujor, sigur de faptul ca se va afla in PMAN de Ziua limbii romane.

Presedintele Partidului Popular Crestin-Democrat, Iurie Rosca, nu a dorit sa discute cu reporterul Info-Prim Neo, iar presedintele fractiunii parlamentare PPCD, Vlad Cubreacov, a sugerat agentiei Info-Prim Neo sa se afle la 31 august in PMAN pentru a da celorlalti un exemplu. La intrebarea unde se va afla el in aceasta zi, Cubreacov a raspuns „Voi fi intr-o localitate si voi cinsti limba cu taranii mei”.

Consilierul municipal, Oleg Cernei, afirma ca Ziua limbii este o sarbatoare nationala si are tot dreptul sa fie sarbatorita in PMAN, conform dispozitiei primarului interimar privind limitarea actiunilor in PMAN. Cernei sustine ca exista o dispozitie a Guvernului prin care toti conducatorii localitatilor au fost atentionati sa nu organizeze, din numele Guvernului, actiuni dedicate sarbatorii de la 31 august. Doar cei care vor dori sa sarbatoreasca au dreptul sa o faca, in acest fel vor fi verificati oamenii, spune consilierul municipal. Mai mult, Cernei sustine ca guvernantii intentioneaza, de la anul viitor, sa suspende sarbatoarea limbii romane.

Solicitat de Info-Prim Neo, secretarul Consliului municipal, Vladimir Sarban, a declarat ca problema sarbatoririi limbii romane, are doua aspecte. Prin nepermiterea sarbatoririi Zilei limbii romane in PMAN, unde se petrec festivaluri ale vinului si berii, evolueaza unele formatii artistice reprobabile, este o insulta adusa limbii romane, decretata nu de acei care o interzic azi, dar si vorbitorilor de limba romina, istoriei, neamului. „Nu m-ar deranja mult acest fapt, daca alte activitati ce tin de educarea lingvistica a poporului, propagarea graiului nostru frumos, s-ar face zilnic cu suportul financiar, metodic al statului”, spune Vladimir Sarban. Pe de alta parte, sunt fostele librariii in care sunt amplasate baruri, numar minim de cititori in putinele biblioteci ramase la tara, iar in librariile din capitala se intreaba mai mult alta literatura, decit un manual de limba romina. „Nu putem admite ca sarbatoarea de 31 august sa fie transformata intr-un 8 martie, cind oferi o floare si un sarut ca apoi sa stai linistit, cu constiinta impacata, un an, pina la urmatorul 8 martie…”, a mai spus Vladimir Sarban.

Solicitata de Info-Prim Neo, liderul fractiunii comuniste din Consiliul municipal, Svetlana Popa, a declarat ca se afla in concediu si nu va vorbi. Telefoanele mobile ale mai multor deputati si consilieri ai Partidului Comunistilor din Moldova, inclusiv al presedintelui fractiunii parlamentare pentru cultura, educatie si mass-media Victor Stepaniuc, au fost zilele acestea inchise. 
// Info-Prim Neo

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.