Pe lângă multe alte probleme ce țin de organizarea secțiilor de vot peste hotare, disputa actuală cu privire la numărul secțiilor își are originea inclusiv din cauza bugetului. Adversarii măririi numărului de secții din diaspora (și din stânga Nistrului) tot timpul au invocat că „nu este garantată finanțarea”, existând mai multe schimburi de replici între unii membri CEC și Guvernul.
Declanșarea alegerilor anticipate la sfârșitul lunii aprilie a însemnat în primul rând că Guvernul este împuternicit și obligat să găsească bani pentru alegeri. Pe 30 aprilie, Comisia Electorală Centrală a transmis un deviz estimativ cu privire la cheltuielile pentru acest scrutin. Astfel, statul va trebui să plătească 125 de milioane de lei pentru organizarea alegerilor. Însă asta nu înseamnă neapărat că alegerile nu pot fi organizate deloc dacă nu este toată suma pe cont.
Negocierile pe buget
La începutul lunii mai, președintele CEC, Dorin Cimil, sugera că dacă guvernul nu va accepta bugetul estimat pentru alegerile anticipate, vor fi nevoiți să facă anumite ajustări. „Noi am introdus în acest deviz estimativ potențialele cheltuieli care țin de organizarea unui ciclu electoral în bune condiții. În cazul în care vom fi lipsiți de unele plăți sau de unii bani, vom fi nevoiți să reducem și noi unele cheltuieli, ceea ce va avea un impact negativ asupra acestui ciclu electoral”, spunea Cimil, fără să specifice pe ce vor fi economisiți banii.
La rândul său, prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi spunea că statul poate oferi doar în jur de 80 de milioane de lei, deoarece în fondul de rezervă sunt 98 de milioane de lei în total și nu poți lăsa țara fără bani de rezervă.
Citește și: 125 milioane lei pentru parlamentare, dar se poate și mai puțin. Explicăm
Până la urmă, s-a agreat o formulă de finanțare parțială cu 70 de milioane, restul banilor fiind suplimentați după alegeri. De asemenea, în unele cazuri, pentru organizarea votului în diaspora, de exemplu, finanțarea să fie făcută din bugetul altor instituții, cum ar fi din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.
190 de secții
La sfârșitul lunii mai, Dorin Cimil declara că Ministerul Afacerilor Externe a propus deschiderea a 190 de secții peste hotarele țării. În cadrul emisiunii Moldova în Direct, președintele CEC spunea că se vor lua trei criterii indicate în codul electoral. „Este vorba despre numărul de alegători care s-au înregistrat prealabil, numărul de alegători care au participat la ultimul scrutin național – cifră pe care deja o avem – și al treilea criteriu este numărul oficial al cetățenilor moldoveni din țările respective.”
Respectiv, cele trei numere au fost: peste 100 de mii – înregistrarea prealabilă, peste 260 de mii – vot în turul II la prezidențiale și acei aproape un milion de moldoveni aflați peste hotare, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe.
„Cifra propusă de Ministerul de Externe este una aproximativă și este vorba despre 190 de secții de votare, față de 139 – câte au fost deschise la ultimul scrutin. Avem și alte propuneri din partea societății civile. Noi vom examina toate propunerile și vom veni cu propriul proiect de hotărâre”, spunea Cimil.
Valeriu Pașa de la comunitatea Watchdog.md consideră că secții de vot ar trebui să fie mult mai multe. „Obiectiv, având în vedere numărul de oameni și condițiile, inclusiv faptul că este pandemie, peste hotare ar trebui să fie deschise în jur de 300 de secții de votare pentru a asigura un flux normal, astfel încât oamenii să nu stea la coadă mai mult de 2 ore.”
190 devin 162 care devin 139
Ședința de pe 5 iunie 2021 a nimerit într-o sâmbătă, când, în mod clar, opinia publică se află în weekend. În cadrul ședinței, președintele CEC a propus deschiderea a 162 de secții de votare. Totuși, secretarul CEC, Maxim Lebedinschi, a propus deschiderea doar a 139 de secții de vot – aceleași număr ca și la alegerile prezidențiale din 2020.
Pentru propunerea lui Maxim Lebedinschi au votat alți 5 membri CEC, printre care Vadim Filipov, Veaceslav Agrigoraie, Andrei Volentir și Vasile Gafton. Lebedinschi și Filipov au activat în calitate de juriști ai PSRM înainte de a se distanța de funcțiile politice, condiție impusă de CEC. În schimb, ceilalți trei, înainte de a deveni neafiliați politic odată cu numirea lor la CEC, au avut funcții legate de PDM.
Propunerea de a micșora numărul de secții anunțat inițial a stârnit nedumeriri și proteste. Printre cei care au venit cu mesaje împotriva acestei decizii au fost șefii unor instituții ale statului, cum ar fi Maia Sandu și Aureliu Ciocoi, dar și reprezentanții mai multor partide de dreapta și de centru participante la alegeri – PAS, PPDA, PUN, AUR, Partidul Nostru, Ruslan Codreanu, Ion Chicu și alții.
Hotărârea CEC a fost contestată în instanță de patru partide, iar cererile au fost comasate de Curtea de Apel și urmează să fie judecate joi, 10 iunie. O tentativă de a modifica hotărârea a avut loc pe 7 iunie, dar discuția a fost amânată pentru ziua de azi, 8 iunie.
Poziția lui Lebedinschi
În cadrul unui interviu pentru UNIMEDIA din 7 iunie, Lebedinschi a spus că a înaintat trei solicitări către MAE să spună câte secții pot deschide. „Până la ziua de astăzi am primit un singur răspuns, care ne spune că trebuie deschise nu mai puține secții decât au fost organizate la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020. Atât. În rest, doar acuzații cinice care au un singur scop – jocuri politice ale unor formațiuni și discreditarea membrilor CEC”, spune Lebedinschi.
Mai mult decât atât, secretarul CEC afirmă că Ministerul de Externe nu a venit până în prezent cu niciun răspuns la întrebarea dacă, în unele țări, pot fi organizate secții de votare și în alte locații decât ambasadele și consulatele Republicii Moldova. „Noi nu avem competențe de a decide locații noi în afara țării noastre, iar Ministerul de Externe nu a venit cu vreun răspuns clar. Noi chiar am fi dorit, reieșind din situația înregistrată la alte scrutine, să schimbăm măcar locațiile unor secții, pentru a asigura accesul mai ușor al cetățenilor la vot, dar nici în acest sens nu am primit vreun răspuns de la cei responsabili de la Guvern”, a mai spus Lebedinschi.
Totuși, Eugen Revenco, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, susține deschiderea a 190 de secții, deoarece „avem logistica pregătită, avem capacitățile coordonate din timp cu ambasadele noastre, am verificat locațiile unde pot fi amplasate secțiile și am verificat și devizul de cheltuieli, în cazul în care ar fi nevoie să se acopere cu surse financiare suplimentare”.
Compromisul celor 8 membri CEC
Comisia Electorală Centrală „a dres busuiocul” adăugând 7 secții de vot noi la cele 139. Astfel, numărul total al acestora este de 146 de secții. Practic, au fost adăugate 9 secții noi, pentru că două din cele adoptate pe 5 iunie fuseseră deja scoase. Decizia finală a fost adoptată cu votul a 8 membri ai CEC, pentru că Dumitru Pavel, înaintat la Comisie de către PPDA, a refuzat să susțină acest proiect.
Astfel, conform hotărârii, vom avea următoarele modificări:
- Atena – rămâne doar o secție de votare în loc de două;
- Moscova – secțiile de votare vor fi reorganizate, însă numărul rămâne același (17);
- Franța – vor fi cu două secții mai mult;
- Germania – cu trei secții de votare mai mult (de la 6 la 9);
- Italia – 31 secții de votare (cu două mai mult);
- Marea Britanie – Londra: de la 3 la 5 secții de votare; Northhampton: cu 1 mai mult (în total, de la 7 la 10 secții de votare).
Prima reacție la acest compromis a fost a deputatului Alexandru Slusari, care a declarat că „CEC, cu excepția lui Dumitru Pavel, s-a compromis definitiv”.
Chiar și așa, modificările CEC au fost făcute exact în locațiile unde în turul II pentru alegerile prezidențiale au fost înregistrate cozi mari. Este vorba de Germania, Marea Britanie și Moscova.
